Economia subterană, problemă de siguranță strategică națională (Iancu Guda)

• Deficite fiscale și îndatorare masivă: în perioada 2020-2025 România s-a îndatorat zilnic de 10 ori mai intens decât în cele trei decenii precedente din cauza deficitelor fiscale dificil de finanțat
• Povara a fost suportată preponderant de sectorul privat, în timp ce economia subterană nefiscalizată în exces față de media UE generează pierderi bugetare anuală de 120 miliarde Lei

Pierderi fiscale anuale de 10 miliarde Lei provin doar din 3 sectoare: piața neagră a țigaretelor (-2,5 mld. Lei), jocurile de noroc ilegale (-5 mld. Lei) și sectorul de legume și fructe (-3 mld. Lei). Impactul este aproximativ cât efectul preconizat al majorării TVA din cauza căruia suferim toți prin inflație mai mare și consum diminuat.

Realitatea ultimelor două decenii reflectă evoluția nesustenabilă a economiei României: datoria publică crește într-un ritm accelerat iar deficitul fiscal este din ce în ce mai greu de finanțat. Anul 2024 a înregistrat un deficit fiscal de 158 miliarde Lei, respectiv -9,2% din PIB, cel mai mare nivel din ultimele două decenii dacă exceptăm anul pandemic 2020, atipic din toate punctele de vedere (vezi grafic 1). În acest context, datoria publică crește într-un ritm alarmant: cu circa 900 miliarde Lei în ultimii 6 ani, de două ori mai mult decât cele trei decenii precedente. România se împrumută deci de 2 ori mai mult, de 5 ori mai repede, adică de 10 ori mai intens în fiecare zi (vezi graficul 2). Este clar că aceste evoluții NU pot continua la nesfârșit într-o țară în care populația scade din cauza sporului natural negativ și emigrării superioare imigrării permanente . Scade baza de contributori, datoria publică crește accelerat și ne prind datoriile din urmă, cu efecte periculoase pe termen lung: creșterea sarcinii fiscale asupra populației și companiilor (majorare taxe și impozite), extinderea vârstei de pensionare și majorarea dobânzilor plătite.

Graficul 1: Deficit fiscal % PIB

Graficul 2: Datoria publică a României (mld Lei)

Trăim vremuri bugetare grele. În acest context nu este nici corect, nici sustenabil, ca povara să fie decontată de sectorul privat legitim, care plătește taxe și impozite. Două direcții trebuie accelerate în perioada următoare: reforma în sectorul public și reducerea economiei subterane. Pur și simplu nu ne mai permitem risipa din administrația publică și găurile negre unde se scurg bani mulți prin economia subterană nefiscalizată care reprezintă 13% din PIB (dublu față de media UE). Spre exemplu,dacă reducem economia subterană la media țărilor din UE (7%), se pot genera venituri suplimentare anuale la buget de cel puțin 120 miliarde Lei. Unde ar trebui să fie concentrate atenția noastră? Este important să gândim aplicat și măsurile să targeteze sectoare specific, să nu mai vorbim la modul general despre „buna colectare” și „digitalizarea sau debirocratizarea statului”. Unde sunt găurile negre și câți bani pierdem anual la buget din sectoare care generează consum ridicat și au o amprentă mare asupra consumului, atât ca volum cât și ca populație? Fără să fie un top național, am identificat 3 sectoare unde pierderile anuale la buget sunt de cel puțin 10 miliarde Lei, aproximativ cât este efectul preconizat al majorării TVA din cauza căruia suferim toți prin inflație mai mare și consum diminuat

1. Piața neagră a țigaretelor

Pierderi fiscale de 2,5 miliarde Lei anual. România are cel mai ridicat nivel al contrabandei cu țigarete din Europa de Est dintre stalele membre UE, având cea mai extinsă graniță cu țări non-UE, unde prețul tutunului poate fi până la trei ori mai mic. Traficul ilicit cu țigări prejudiciază statul român cu circa 2,5 miliarde de Lei annual (potrivit ultimelor estimări ale industriei), ceea ce reprezintă contravaloarea a 500 km de drum național modernizat. Privind retroactiv, pierderile sunt mult mai mari: doar între 2017-2025 bugetul public a pierdut circa 22,3 miliarde Lei din cauza traficului ilicit de țigări. Chiar dacă se fac progrese în direcția reducerii economiei subterane din acest sector, efortul trebuie accelerat. Potrivit datelor StopContrabanda.ro, autoritățile au confiscat în primele 8 luni circa 116 milioane de țigarete ilicite, cu o valoare de piață de peste 90 de milioane Lei.

Conform celor mai recente date publicate de Novel Research, piața neagră a țigaretelor se situează în iulie 2026 la 13,9% din consumul total, în creștere cu 3,4 pp față de luna mai. Este cea mai abruptă creștere din ultimul deceniu, iar nivelurile înregistrate în București (17,5%), Sud (19,5%) și Nord-Est (18,8%) arată că traficul ilicit are impact inclusiv în zone cu pondere economică ridicată. Aceste niveluri afectează direct veniturile bugetare, competitivitatea economiei legale și eficiența politicilor publice.

Graficul 3: Comerțul ilegal cu țigarete la nivel național

Sursa: Novel Research, KPMG Project Sun, www.stopcontrabanda.ro

2. Jocurile de noroc ilegale

Pierderi fiscale de cel puțin 5 miliarde Lei anual. Conform raportului prezentat recent în cadrul Parlamentului European de ECA, asociația industriei reglementate, piața ilegală a jocurilor de noroc online care vizează consumatorii din Uniunea Europeană a ajuns la 91,6 miliarde de euro în 2025, în creștere cu aproximativ 14% față de anul anterior, în timp ce statele membre au pierdut aproape 23 de miliarde de euro din taxe neîncasate – aproximativ întregul buget anual alocat programului Horizon Europe R&D și de peste două ori mai mult decât bugetul României de apărare. Calibrând acest impact cu ponderea de 4,2% a populației României în țările UE, rezultă un impact local de cel puțin 1 mld euro, respectiv 5 miliarde Lei anual prin taxe neîncasate.

În primele 5 luni din 2026, veniturile din taxa de autorizare a exploatării jocurilor de noroc au scăzut cu 11,6% față de aceeași perioadă din 2025, ca urmare a impactului determinat de măsurile impuse în acest domeniu prin OUG nr. 7/2026 (sursa: MF – Execuția Bugetului General Consolidat, 31 mai 2026). Un parametru important este și că segmentul reglementat al acestei industrii înregistrează una dintre cele mai mari rate de colectare a taxelor și impozitelor la bugetul de stat, de 99,31%. Prin neautorizarea jucătorilor legitimi și trecerea consumatorilor la piața neagră toate aceste venituri la buget dispar.

Pe lângă pierderile fiscale, jocurile de noroc ilegale reprezintă o amenințare la adresa societății. Guvernele pierd miliarde în taxe, afacerile legitime sunt subminate, iar consumatorii — în special minorii și cei mai vulnerabili — devin victime ale unor produse nereglementate și iresponsabile. Efectele sociale sunt și mai grave: piața neagră fiind condusă de rețele criminale care nu plătesc taxe, nu respectă nicio lege iar profiturile lor finanțează traficul de persoane, droguri și terorismul.

3. Legumele și fructele

Pierderi fiscale de cel puțin 3 miliarde anual. Riscul fiscal ridicat și vulnerabilitatea sectorului sunt recunoscute oficial: încă din 2022, ANAF a inclus legumele și fructele între bunurile cu risc fiscal ridicat monitorizate prin RO e-Transport. Principalele mecanisme identificate sunt vânzările nefiscalizate, importurile sau achizițiile intracomunitare nedeclarate, folosirea cheltuielilor fictive, lipsa documentelor de proveniență și comercializarea produselor din import drept producție românească (Ordinul ANAF nr. 802/2022 ). Costul economic depășește însă TVA și impozitele neîncasate. Operatorii care eludează taxele obțin un avantaj artificial de preț, reduc marjele producătorilor și comercianților corecți și descurajează investițiile în depozitare, trasabilitate și asociere. Social, lipsa provenienței îngreunează retragerea produselor neconforme, crește riscul pentru sănătatea consumatorilor și erodează încrederea în produsele românești. Prin urmare, costul real include atât pierderea fiscală, cât și concurența denaturată, subdezvoltarea sectorului formal și riscurile sanitare dificil de cuantificat.

Dacă analizăm cifrele tututor companiilor din clasele CAEN 01XX (cultivare) / 10XX și 11XX (fabricare și procesare) / 46XX (distribuție) și 47XX (retail) din sectoarele implicate în legume fructe, totalizăm venituri cumulate de 45 miliarde Lei și un impact bugetar total de circa 9 miliarde Lei, deci pentru fiecare 100 Lei cifră de afaceri un impact fiscal mediu de 21 Lei (69% tranformat în formarea PIB, din care 30% în venituri bugetare). Dacă considerăm doar diferența de economie subterană adițională în România de 6% (de la 7% media UE la 13% din PIB ponderea în România), deci o treime din cât se fiscalizează, înseamnă că economia subterană din acest sector generează pierderi fiscale anuale de cel puțin 3 miliarde Lei.

Care este elemental comun între cele 3 sectoare, și probabil cu orice activitate subterană, ilicită și nefiscalizată în România? Neaplicarea legii, pedepsele ușoare, taxele uriașe și supra-reglementarea nu fac decât să lărgească decalajul dintre piața legală și cea ilegală, iar problema nu va face decât să crească dacă nu se implementează urgent soluții pentru rezolvarea acestor cauze.