Update articol:
INTERVIU PREŞEDINTE ASOCIAŢIA ROMÂNĂ PENTRU SMART CITY

Eduard Dumitrașcu: Lansarea 5G va aduce mari beneficii, precum transmisii de date mai rapide, capacitate de descărcare a fișierelor fără obstacole, control de la distanță a dispozitivelor smart și facilitarea serviciilor de telemedicină

Foto Facebook Foto Facebook
  • În ultimii ani, industria s-a dezvoltat într-un ritm accelerat, în prezent existând peste 350 de proiecte tip Smart City implementate la nivel național
  • Digitalizarea și modul în care fiecare instituție înțelege să își adapteze serviciile este un proces de durată, care însă a început acum și este un proces ireversibil
  • Mare parte din proiectele tip Smart City implementate pe teritoriul țării au fost realizate cu fonduri europene nerambursabile
  • Strategia Națională de Smart City a României este un document de importanță majoră atât pentru dezvoltarea industriei, cât și pentru dezvoltarea țării, deoarece va stabili priorități la nivel național și direcții clare de dezvoltare pe toate verticalele Smart City.

Interviu cu domnul Eduard Dumitrașcu, președintele Asociației Române pentru Smart City

 

Care este situatia actuala a industriei de smart city in Romania, comparativ cu anii precedenti?

Eduard Dumitrașcu: Când am pus bazele asociației, în urmă cu aproape 5 ani, industria de Smart City din România era prea puțin dezvoltată, aproape inexistentă. Prin urmare, am înțeles că înainte de a construi trebuie mai întâi înțeles conceptul de oraș sau comunitate inteligentă. Scopul nostru în anii care au urmat a fost promovarea conceptului și a beneficiilor aduse de implementarea unor proiecte tip Smart City pentru comunități. În acest sens, am dezvoltat multiple instrumente suport. Am dezvoltat astfel programe naționale, precum Caravana Smart City, cu care am parcurs până în prezent peste 13.000 de km și am reunit peste 3.000 de decidenți ai administrațiilor locale, Academia Smart City, singura platformă națională de formare profesională care oferă cursuri de Smart City, Smart City Magazine, revista noastră trimestrială care prezintă ultimele noutăți din industria Smart City la nivel național și internațional și Smart City Industry Awards, gala anuală care recunoaște eforturile persoanelor, instituțiilor și companiilor de a dezvolta industria de Smart City din România. În ultimii ani, industria s-a dezvoltat într-un ritm accelerat, în prezent existând peste 350 de proiecte tip Smart City implementate la nivel național. Anul 2020 marchează trecerea accelerată la societatea digitală. Digitalizarea și modul în care fiecare instituție înțelege să își adapteze serviciile este un proces de durată, care însă a început acum și este un proces ireversibil.

Ce ar trebui sa facă autorităţile pentru a creşte componenta de smart city în România?

Eduard Dumitrașcu: Considerăm că, la nivel național, autoritățile locale încep să conștientizeze nevoia de dezvoltare durabilă și sustenabilă a orașelor și că depun eforturi pentru a implementa soluții tip Smart City care să îmbunătățească spațiul de locuit și calitatea vieții cetățenilor. Este important ca aceste soluții să fie implementate pe baza unei strategii, a unui proiect de oraș, altfel, autoritățile locale vor întâmpina probleme în procesul de integrare. Nu putem arunca elemente la întâmplare și la final să ne așteptăm să obținem o imagine coerentă. Fiecare oraș, fiecare comunitate are un context local, ori tocmai contextul local este cel ignorat în multe strategii inspirate din parcursul altor orașe, prezentate ca modele. În plus, România are nevoie de o viziune holistică de dezvoltare, care ar trebui să vină din partea autorităților centrale, cu reglementări în acest sens la nivel național. Fie că factorii de decizie își doresc sau nu aceste schimbări, este cu siguranță direcția în care România se îndreaptă. 

Are România o strategie naţională de smart city?

Eduard Dumitrașcu: În 2018, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale a alcătuit grupul de lucru pentru elaborarea Strategiei Naționale de Smart City, din care facem parte și noi, Asociația Română pentru Smart City. România poate avea astfel un avantaj strategic fiind printre puținele țări din regiune, care lucrează la un astfel de document strategic. Strategia trebuia finalizată până la sfârșitul anului 2019, însă, pe fondul unor schimbări de natură politică, proiectul a stagnat. În luna martie a acestui an, am participat, în calitate de speaker, la o conferință organizată de AFOR, alături de Dragoș C.L. Preda, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Infrastructurilor și Comunicațiilor, care a adus în discuție reluarea procesului de elaborare a strategiei, odată cu absorbția MCSI de către Ministerul Transporturilor. Prin urmare,  sperăm că documentul va fi finalizat pe parcursul acestui an. Strategia Națională de Smart City a României este un document de importanță majoră atât pentru dezvoltarea industriei, cât și pentru dezvoltarea țării, deoarece va stabili priorități la nivel național și direcții clare de dezvoltare pe toate verticalele Smart City.

Cate fonduri europene a accesat România pentru smart city şi care au fost principalele proiecte finalizate?

Eduard Dumitrașcu: Mare parte din proiectele tip Smart City implementate pe teritoriul țării au fost realizate cu fonduri europene nerambursabile. Aceste fonduri reprezintă un real ajutor pentru dezvoltarea țării, iar Uniunea Europeană încurajează toate demersurile care țin de sustenabilitate, dezvoltare durabilă, protecția mediului înconjurător și îmbunătățirea calității vieții, domenii care intră sub incidența conceptului de Smart City. În sprijinul acestor demersuri există numeroase programe de finanțare, lansate atât la nivel național (POR, POCU, POIM, POAD, POC), cât și direct de către Comisia Europeană (Horizon 2020, Fondul European Regional de Dezvoltare – ERDF). Este de așteptat ca lucrurile să se mai modifice în contextul apelurilor pregătite pentru lupta împotriva efectelor Covid-19.

Cluj-Napoca, unul dintre cele mai dezvoltate orașe din România, a depus și pregătit proiecte europene în valoare totală de 420 de milioane de euro în exercițiul financiar 2014-2020. Un proiect mare, în valoare de 35 de milioane de euro, „Rethinking Someș – Reamenajarea malurilor Someșului”, presupune revitalizarea și reamenajarea malurilor râului Someș pentru a-l readuce în centrul comunității clujene. Pe lângă 112 km de spații verzi și 10 km de piste pentru biciclete, proiectul include 68 de puncte de încărcare pentru pentru trotinete și biciclete electrice și 8 stații de încărcare pentru mașini electrice, sisteme de iluminat inteligent și tele-gestiune Municipiul Iași este de asemenea un exemplu de urmat. Valoarea totală a fondurilor europene accesate de către municipalitatea ieşeană este de circa 200 de milioane de euro, cam la același nivel cu Municipiul Oradea. Dar și orașele de dimensiuni medii și mici încep să depună eforturi pentru dezvoltarea comunităților locale. Administrația din Piatra Neamț a semnat 23 de de contracte de finanțare în valoare de 50.8 milioane de euro până în prezent. Unul dintre proiecte, în valoare de aproximativ 13 milioane de euro, urmărește modernizarea sistemul de transport public din Piatra Neamț prin achiziția  a 20 de autobuze electrice, modernizarea autobazei și realizarea a 25 de stații de încărcare electrice pentru noile autobuze.

Cum considerati că va influenţa industria de smart-city Pactul Ecologic European?

Eduard Dumitrașcu: Pactul Ecologic European este un proiect masiv, care include 50 de măsuri pentru a aduce Europa pe o traiectorie climatică neutră până în 2050 și are meritul de a aborda problemele climatice dintr-o perspectivă integrată. Practic, toate sectoarele intră sub incidența acestui pact, de la energie la transport, mobilitate, industrie, construcții, deșeuri, biodiversitate, comerț internațional, poluarea aerului și chiar economia și finanțele. Desigur că dezvoltarea inteligentă a orașelor reprezintă unul dintre obiectivele fundamentale ale acestui pact și asta va contribui la dezvoltarea accelerată a industriei de Smart City în țările din Uniunea Europeană, prin infuzii masive de capital în acest domeniu. În următorul exercițiu financiar al UE (2021-2027), aproximativ 75 % din fonduri vor fi dedicate celor 5 domenii strategice, toate în legătură directă cu dezvoltarea comunităților creativ-inteligente: Cercetare, Inovare, Smart City, Dezvoltare Durabilă, Economie Circulară.

Care este în prezent oraşul cel mai smart din Romania? Ce înseamnă un oraş inteligent?

Eduard Dumitrașcu:  Conceptul Smart City reprezintă un drum, o călătorie a locuitorilor acestor comunități, pe care îl parcurgem alături de reprezentanți ai autorităților centrale și locale, ai mediului universitar, dar și ai companiilor private – care aduc în ecuație tehnologiile, know-how-ul și soluțiile ce urmează a fi implementate. Un oraș inteligent și sustenabil este un oraș inovator care folosește tehnologia informației și a comunicațiilor, precum și alte mijloace pentru a îmbunătăți calitatea vieții, pentru a eficientiza operațiunile si serviciile urbane precum și competitivitatea, asigurând nevoile generațiilor prezente și viitoare în ceea ce privește aspectele economice, sociale și de mediu.

Un alt lucru foarte important de menționat despre conceptul de Smart City este faptul că plasează în centru cetățeanul. Trebuie sa înțelegem că Smart nu înseamnă tehnologie, să înțelegem că tehnologia este doar o unealtă în slujba noastră, a celor care promovăm acest concept și, evident, în slujba cetățenilor, ca beneficiari ai soluțiilor tip Smart City.

Există câteva municipii din România care au proiecte complexe de Smart City, cu soluții implementate pe toate verticalele, care și-au optimizat resursele, au îmbunătățit calitatea serviciilor oferite și au ridicat standardul de viață al cetățenilor. Printre ele putem aminti Cluj-Napoca, Oradea, Iași, Alba-Iulia. De asemenea, municipalitățile au început să anunțe proiecte gigant, cu orașe sau cartiere smart construite de la zero: La Cluj-Napoca se dorește construcția CLUJ INNOVATION CITY, un proiect desfășurat pe o suprafață de 200 hectare de teren, care va crea 20.000 de noi locuri de muncă, va putea să găzduiască 100.000 de persoane și care presupune investiții de 500 de milioane de euro la nivel de infrastructură inteligentă. Iași-ul a anunțat un alt proiect important – IAȘI SMART DISTRICT,  o investiție estimată la 1,4 miliarde de euro, prin care se dorește construcția unui cartier inteligent în jurul noului Spital Regional de Urgență, construit cu fonduri europene.

Care sunt obiectivele Asociaţiei pentru acest an? Care sunt problemele cu care se confruntă membrii Asociaţiei pe care o conduceţi?

Eduard Dumitrașcu: În decembrie 2019, în cadrul celei de-a 4-a ediții a Galei Smart City Industry Awards, Asociația Română pentru Smart City a lansat cel mai important demers național de dezvoltare a comunităților creativ-inteligente, Carta România 2030. Inițiativa încurajează factorii decizionali din România, autoritățile centrale și locale, să-și asume valori și deziderate comune pentru progresul societății. Scopul demersului Carta România 2030 este de a facilita transformarea comunităților în adevărate orașe inteligente, sustenabile și durabile, în care toți cetățenii să aibă acces neîngrădit la cele mai bune servicii oferite de către instituțiile statului, pentru o îmbunătățire semnificativă a calității vieții. Deși orizontul maxim de așteptare era anul 2030, ca un efect al crizei actuale, România ar putea ajunge chiar mai devreme la acest deziderat. Observăm o tendință de digitalizare accelerată a instituțiilor publice și a serviciilor oferite cetățenilor. Obiectivul principal al asociației este să ajute la implementarea de proiecte tip Smart City la nivel național, care să ridice nivelul de trai al locuitorilor și să dezvolte comunitățile din România.

Membrii asociației, și aici ne referim la instituțiile publice în mod special pentru că am încercat să ne apropiem de ele în această perioadă și să aflăm problemele cu care se confruntă și mai exact cum le putem oferi asistență, duc lipsă de echipamente medicale, de aparatură electronică și programe software necesare desfășurării optime a învățământului la distanță. Un alt obiectiv al asociației este să-și ajute membrii să depășească această perioadă dificilă. Dealtfel, răspunsul orașelor românești se regăsește în Studiul realizat de Asociația Română Pentru Smart City la pandemia Covid-19. 

Cum va influenţa tehnologia 5G industria smart city din România? Care este opinia dvs cu privire la participarea Huawei la licitaţia pentru 5G din România?

Eduard Dumitrașcu: Tehnologia 5G va reprezenta un factor favorabil pentru o serie de servicii capabile să revoluționeze viața cetățenilor și a întreprinderilor, creând medii în care totul va fi mai rapid și mai conectat. Pentru comunități, 5G va permite conectarea a miliarde de dispozitive pentru orașele inteligente, școli inteligente și case inteligente, vehicule smart și mai sigure, contribuind la îmbunătățirea sistemului medical, educațional și va deschide perspective noi.

La nivel mondial, și implicit și în România, mediul online a fost cel mai solicitat în această perioadă, din necesitatea unui mare procent al populației de autoizolare. Interacțiunile de la distanță și comunicarea în timp real sunt o prioritate în prezent și vor fi în continuare pentru perioada ce va urma. Tehnologia ne permite din ce în ce mai mult să ne desfășurăm activitățile esențiale din viața de zi cu zi chiar și de acasă, iar acest fapt accentuează nevoia adoptării tehnologiei 5G la nivel mondial pentru mai multe beneficii pe termen lung în orice fel de situații, cum este și cea actuală, generată de pandemia COVID-19. Lansarea 5G va aduce mari beneficii, precum transmisii de date mai rapide, capacitate de descărcare a fișierelor fără obstacole, control de la distanță a dispozitivelor smart și facilitarea serviciilor de telemedicină.

Cum vedeţi dezvoltarea industriei de smart city la nivel global/naţional, în contextul apariţiei şi dezvoltării accelerate a Inteligenţei Artificiale?

Eduard Dumitrașcu: Potrivit celor mai recente predicții, piața globală de software Smart City cu inteligență artificială (AI) va ajunge la 4,9 miliarde de dolari în 2025, în creștere de la 673,8 milioane de dolari în 2019.  Un oraș inteligent înseamnă un oraș interconectat, care colectează cantități uriașe de date zilnic. Însă datele nu valorează nimic fără capacitatea de analiză și interpretare a acestora. Orașele pot folosi tehnologii cu inteligență artificială precum machine learning, deep learning, computer vision și procesarea limbajului natural (NLP) pentru a economisi și pentru a oferi beneficii cetățenilor și turiștilor. Aceste beneficii pot include rate reduse de criminalitate, un aer mai curat, decongestionarea traficului și servicii publice mai eficiente. Inteligența Artificială este folosită mai ales pe componenta de safe city, sistemele de supraveghere video putând fi combinate cu AI pentru recunoaștere facială, pentru identificarea plăcuțelor de înmatriculare ale autovehiculelor și pentru a semnala anomalii sau potențiale amenințări, ca de exemplu pachete nesupravegheate. Aceste practici ridică însă probleme de invadare a intimității și sporirea gradului de control al guvernelor asupra cetățenilor. Răspândirea îngrijorătoare a virusului COVID-19 a permis apariția rapidă a soluțiilor de identificare și monitorizare a populației, dar acest lucru trebuie realizat responsabil, astfel încât să nu pericliteze restrângerea drepturilor și libertăților oamenilor în baza analizei datelor obținute. Rămâne de văzut dacă strategiile, deși extrem de eficiente, încalcă normele europene de protecție a datelor, iar analiza se poate face doar pe termen lung.

 

 

 

BVBStiri BVB

SOCIETATEA ENERGETICA ELECTRICA S.A. (EL) (20/10/2020)

Tranzactii parti afiliate - SDTN si EFSA

TERAPLAST SA (TRP) (20/10/2020)

Detalii teleconferinta T3/2020

Sphera Franchise Group (SFG) (20/10/2020)

Incheierea actelor juridice cu partile afiliate