România s-a situat anul trecut la 82% din nivelul de trai mediu al UE 27, la egalitate cu Malta și peste alte șapte state membre, potrivit indicatorului de consum individual efectiv (AIC/locuitor abrevierea în lb. engleză) publicat de Eurostat. Conform acestor date, figurăm imediat după Polonia (84%) și Portugalia (83%).

În varianta mai cunoscută de măsurare a nivelului de trai, care constă în PIB pe locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard, ne-am situat la „doar” 73% din media UE, din nou după Portugalia (74%). Am devansat, însă, Letonia (71%), Croația (70%), Slovacia (68%), Grecia (65%) și Bulgaria (55%).

Infografic – Indicii AIC pe loc. și PIB pe loc. în statele europene, 2021

Potrivit Eurostat, consumul individual efectiv reflectă mai fidel bunăstarea unui cetăţean dintr-o anumită ţară decât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. Acesta din urmă se bazează pe bunurile şi serviciile achiziţionate şi plătite de o gospodărie.

În schimb, AIC se calculează pe baza bunurilor şi serviciilor realmente consumate de indivizi, fără a ţine cont de faptul că acestea au fost contractate şi plătite de către gospodării, guvern sau organizaţii non-profit. De aceea, este de preferat pentru comparaţii internaţionale și reflectă mai bine nivelul de trai.

Diferenţele rezultă din aceea că ponderea plăţilor făcute direct de gospodării pentru servicii importante, precum sănătatea şi învăţământul, diferă substanțial de la o ţară la alta. Astfel, ordinea aparentă a țărilor după nivelul de trai, ce ar rezulta din compararea PIB/locuitor, poate suferi modificări importante.

Avansul AIC pentru România între 2019 şi 2021, de patru puncte procentuale, a fost a doua cea mai mare creștere din UE, alături de Lituania și Bulgaria. Imediat după cea mai mari valoare (5 puncte procentuale) consemnată de alte două state din fostul bloc estic, Polonia și Slovenia.

Dacă se ia drept criteriu de referinţă PIB/locuitor, în 2021 ne-am situat la 70% din media Zonei Euro. Din păcate, dacă în 2015 bifam toate cele cinci criterii la indicatori economici pentru a adopta moneda unică europeană, acum mai îndeplinim doar unul singur, datoria publică, și aceea sub amenințarea trecerii pragului de 50% din PIB.

Tabel – Evoluția indicilor de nivel de trai în statele europene, 2019 – 2021

Interesant, ne aflăm în situație inversă faţă de Ungaria, care apare la Eurostat cu 76% la PIB/locuitor şi doar 70% la AIC/locuitor. Noi stăm mai slab la producţie (73%) dar suntem mult mai sus la consum (82%), în timp ce vecinii de la vest ne produc un deficit comercial major, de peste patru miliarde de euro pe an.

În context, ar trebui să luăm aminte că am ajuns să avem cea mai mare diferență între AIC și PIB/loc. dintre toate țările membre, alături de Portugalia (9 pp în plus pentru AIC), cu excepția Greciei (+11 pp !). Urmați de Bulgaria (+8 pp), Polonia (+7 pp), dar și de Franța (+6 pp). Asocieri care ar trebui să ne dea de gândit pentru perspectiva pe termen lung.

Rămâne de văzut care va fi traiectoria mai bună în apropierea de Occident. Cert este că România se distinge printre țările cu cele mai spectaculoase creşteri la nivel european, cu avansul AIC situat sistematic peste cel al PIB/loc. Dar, de reținut, și cu cea mai însemnată creștere a dezechilibrelor externe.

În fine, din perspectiva unei decizii fundamentale luate la criza din 1997 – 1998, când noi am ales modelul monedelor din Europa Centrală (coroană, zlot și forint) de flotare controlată în locul celui pentru care a optat Bulgaria, de curs fix, trebuie subliniat că diferența de PIB/loc. față de colegii de aderare de la sud de Dunăre a ajuns anul trecut la 18 pp în favoarea noastră iar cea de AIC de 19 pp, deși am plecat de la niveluri similare.

Autor:  Dan Pălăngean