Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) ia act cu mare îngrijorare de proiectul de Ordonanță de Urgență privind unele măsuri pentru bunurile proprietatea publică a statului precum și pentru administrarea eficientă a proprietăților statului (“Proiect OUG“) și care vizează indexarea redevențelor petroliere cu rata inflației, care a fost publicat pe website-ul Ministerului de Finanțe.
FPPG solicită eliminarea din Proiectul de OUG a prevederilor referitoare la indexarea redevențelor petroliere cu rata inflației, care sunt lipsite de orice temei juridic și nu au un temei economic adecvat și, de asemenea, vor descuraja semnificativ investițiile, ceea ce va genera un impact negativ asupra securității energetice naționale, asupra economiei românești și asupra veniturilor bugetului de stat, potrivit unui comunicat.
Federația Patronală Petrol și Gaze aduce la cunoștința publicului și reamintește factorilor de decizie că redevențele pentru petrol și gaze se calculează prin aplicarea unor procente la valoarea producției brute de petrol și gaze. Deoarece baza de redevențe este calculată în funcție de prețurile realizate, inflația este deja reflectată în formula actuală de determinare a redevențelor petroliere. În consecință, o astfel de măsură ar însemna o dublă aplicare a ratei inflației. Dorim să reiterăm că actualizarea unor cote procentuale cu rata inflației este contrară principiilor economice fundamentale și nu se aplică nicăieri în lume, după cunoștințele noastre.
Creșterea redevențelor va avea un efect negativ semnificativ asupra investițiilor și, în consecință, asupra producției viitoare de petrol și gaze naturale. Redevențele mai mari cresc costul marginal al extracției resurselor minerale și, de asemenea, descurajează dezvoltarea oricăror rezerve marginale care au fost descoperite și conduc la abandonarea timpurie a sondelor productive de petrol și gaze naturale.
Impozitarea efectivă a petrolului și gazelor naturale în România este mult peste media UE și face ca proiectele energetice ale țării să nu fie competitive.
Totodată, FPPG semnalează și o problemă ce necesită reflectare: încălcarea clauzelor de stabilitate definite de acordurile individuale de concesiune și de Legea petrolului, conform cărora titularii vor continua să plătească redevențe la nivelul stabilit în acordurile lor de concesiune petrolieră respective pe durata acestor acorduri, cu excepția adoptării unor norme mai favorabile pentru titularii de acorduri petroliere. În plus, pentru concesiunile offshore și onshore de mare adâncime, se aplică dispozițiile suplimentare de stabilitate din Legea 256/2018. Modificările arbitrare și unilaterale ale acordurilor de concesiune, prin indexarea cotelor de redevență vor avea consecințe directe asupra proiectelor în curs de desfășurare și ar putea obliga deținătorii de titluri să caute o soluție prin proceduri judiciare.
În concluzie, FPPG subliniază că potențiala implementare a unei astfel de indexări cu inflația a cotelor redevențelor petroliere nu va avea un temei juridic și economic adecvat și, de asemenea, va descuraja semnificativ investițiile, ceea ce va genera un impact negativ asupra securității energetice naționale, asupra economiei românești și asupra veniturilor bugetului de stat.
Federația Patronală Petrol și Gaze, în calitate de reprezentant al industriei de țiței și gaze, respectiv, peste 98% din producătorii României, rămâne deschisă la un astfel de dialog.
Fondată în anul 1991, Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) reprezintă cadrul de dezvoltare, dialog și gestionare eficientă a resurselor din sectorul energetic din România. În cadrul FPPG activează o echipă consolidată de profesioniști, care au obținut recunoaștere atât pe plan intern, cât și la nivel internațional, ce demonstrează că Federația este un pilon al sistemului energetic românesc.
România încasează, în prezent, peste două miliarde de lei din redevenţe, susţine ministrul Finanţelor
România încasează, în prezent, peste două miliarde de lei din redevenţe, din care cel mai mult 1,2 miliarde de lei, din exploatarea de gaze naturale, conform datelor prezentate, vineri, la finalul şedinţei de Guvern, de către ministrul Finanţelor, Marcel Boloş.
“În momentul de faţă, încasăm două miliarde şi 336 de lei din redevenţe. Recunosc, noi am pus acolo acel procent care s-a convenit în Coaliţie, de indexare cu inflaţia, dar tot în proiectul de Ordonanţă am menţionat că trebuie respectate clauzele de stabilitate ale licenţelor de exploatare şi dacă clauza de stabilitate spune că această redevenţă rămâne constantă până la sfârşitul perioadei pentru care a fost acordată licenţa, nu prea putem să facem nimic. Dar la momentul la care acea perioadă a expirat, noua redevenţă îi ia locul. Ca să aveţi o imagine completă şi corectă, noi încasăm 400 de milioane de lei din redevenţa petrolieră pentru trei milioane de tone de ţiţei care care se extrag, încasăm 1,2 miliarde de lei pentru 8,8 miliarde metri cubi de gaze naturale şi încasăm 336 de milioane de lei pentru 36 de substanţe minerale pentru care avem acordate licenţe. Însumaţi-le să vedeţi cât obţine statul român de pe urma exploatării bogăţiilor, solului, subsolului şi a tot ne-a dat Dumnezeu”, a menţionat Boloş.
Conform unui proiect de Ordonanţă de Guvern publicat, pe 4 octombrie, pe site-ul Ministerului Finanţelor, taxele, tarifele şi redevenţele din domeniul petrolier şi minier vor fi indexate anual cu rata inflaţiei aferente anului anterior plăţii acestora.
De asemenea, actul normativ prevede că redevenţele pentru terenurile concesionate potrivit legii de către Agenţia Domeniilor Statului, în calitate de administrator al terenurilor proprietate publică a statului, pe bază de contract de concesiune, se indexează cu indicele preţului de consum pe anul 2022, dacă nu este prevăzut astfel prin contractele încheiate potrivit legii. Termenul de plată pentru redevenţele actualizate este până la data de 31 decembrie 2024.
În plus, redevenţele datorate pentru terenurile concesionate în baza legii se indexează anual cu indicele preţului de consum anual, până la data de 30 iunie a fiecărui an calendaristic pentru anul anterior dacă nu este prevăzut astfel prin contractele încheiate potrivit legii. ADS este mandatată să ia toate măsurile legale ce se impun.
În ceea ce priveşte redevenţa pentru apele geotermale, aceasta va reveni la cota iniţială de 5% din valoarea producţiei miniere.
| Știri BVB