Update articol:
INTERVIU ÎN EXCLUSIVITATE – PARTEA I

Gabriel Dumitrașcu: Statul trebuie să impună redevențe pe potențialul hidroenergetic

* „Cred că, în țara asta, sunt cel puțin 1000 de oameni mai buni decât domnul Marian Neacșu pentru ANRE”

Gabriel Dumitrașcu, fost șef al privatizărilor din energie, actualmente membru PNL, are în vedere un proiect de lege pentru încasarea redevențelor pe potențialul hidroenergetic, după cum ne-a declarat, într-un interviu. ”E vorba de miliarde de lei, pe care statul nu i-a încasat”, ne-a spus domnia sa.

Gabriel Dumitrașcu a criticat, în interviu, numirea lui Marian Neacșu în funcția de vicepreședinte ANRE, pe motiv că nu are experiență relevantă în domeniul energetic. De asemenea, domnia sa este de părere că majorarea prețurilor gazelor pe bursă este o consecință a OUG 114.

***

Cum vedeți Ordonanța 114 și modificările sale ca impact pentru sectorul energetic?

Gabriel Dumitrașcu: A fost proastă de la început – o ordonanță făcută pe picior, care s-a demonstrat a fi o translatare de venituri, de la niște componente din veriga lanțului energetic spre alte componente favorizate – de la producători la distribuitori, sub pretextul protejării populației.

După cum vedeți, nimeni nu e protejat de nimic. Prețurile cresc în continuare. Sigur, mai vine câte o reducere, de 5%, acum când consumul este redus. Dar ne va deranja mai mult o creștere de 3%, când consumul va fi mare, pe timp de iarnă.

Pentru că, în Ordonanța 114, apare o plafonare a prețului gazelor la 68 de lei MWh dată la producător. Nu găsesc nicio plafonare pentru furnizor. Relația comercială între consumator și gaz se creează prin furnizor. Acesta, nefiind constrâns, va putea crește prețul oricât.

La fel, pe piața energiei electrice, OUG 114 a încercat să bage foarte multă energie electrică în zona reglementată, cu preț reglementat de către stat. Dar ce să vezi? Săptămâna trecută, Hidroelectrica a venit cu o ofertă pe piața liberă, cu un preț mai mic decât prețul reglementat. Aici cineva e neserios! Ori reglementatorul, ori legiuitorul, ori Hidroelectrica a devenit atât de performantă încât să creeze profit cu un preț mai mic decât prețul reglementat, mulțumind în acest fel reglementatorului care îi creează un contingent de profit nejustificat, prinr-un preț reglementat mai mare decât pe piața liberă.

Considerați că această ofertă reprezintă un prejudiciu pentru acționarii companiei?

Gabriel Dumitrașcu: Statul român este prejudiciat mult mai grav prin faptul că nu impune redevențe pe potențialul hidroenergetic. Toate resursele energetice, prin Constituție, se concesionează și pentru ele se plătește. Vedem scandalul pe gazele din offshore. Constituția spune că și potențialul hidroenergetic al apelor se concesionează. În momentul de față, Hidroelectrica nu plătește statului român vreo redevență pentru potențialul hidroenergetic. Se plătește o taxă pe masa de apă. Potențialul hidroenergetic, pentru filosofii care guvernează și care nu înțeleg, reprezintă altceva. Potențialul hidroenergetic este o relație de masă de apă, accelerație gravitațională și diferența de nivel. E vorba de miliarde de lei, pe care statul nu i-a încasat.

Lucrez la acest proiect de lege. Ministerul Energiei trebuie să încaseze acești bani.

Cum vedeți numirea lui Marian Neacșu ca vicepreședinte ANRE. Ați ridicat un semn de întrebare cu privire la această numire.

Gabriel Dumitrașcu: Da, ridic un semn de întrebare, ca oricare care citește și este interesat de subiect și de ce se întâmplă în țara asta. Este impropriu să pui un om, chiar condamnat cu suspendare, care nu are nici o pregătire relevantă în energie, să fie vicepreședinte la ANRE, o instituție care trebuie să lucreze pentru consumator și piața energetică românească. Cum poate un asemenea om să judece și să hotărască politici comerciale energetice? Cred că, în țara asta, sunt cel puțin 1000 de oameni mai buni decât domnul Neacșu. Contest procedura în care ajungem să fim conduși și viața noastră să fie decisă de oameni care nu au chemare, nu au competență, dar care acceptă cu ușurință să primească un salariu de aproape 500.000 de lei pe an pentru a nu face nimic. Asta este tot o formă de furt. Acesta e motivul pentru care am ridicat semne de întrebare. Cum senatorii și deputații din comisiile reunite au putut să consimtă la așa ceva? Sunt părtași la hoție. Atunci, orice demers îndreptat împotriva acestei numiri mi se pare justificat și îl susțin și, pe acest subiect, sunt aliat cu oricine, indiferent din ce zonă politică vine.

Cum vă explicați creșterea prețurilor gazelor naturale pe bursă?

Gabriel Dumitrașcu: Este cât se poate de firesc, este o consecință a OUG 114. În vremea când răspundeam și am aprobat primul plan de administrare al Romgaz, înainte de listare, obiectivul pe care l-am impus echipei de administratori a fost stoparea declinului producției. În ultimii 10 ani, an de an, producția scădea între 2-3%. Pe o perioadă lungă, lucrul acesta a dus la o scădere de producție de peste 30%. Am făcut o analiză pe bază de costuri marginale a tuturor sondelor în care exista potențial de suplimentare a producției de gaze. Am văzut în ce condiții de stabilitate economică se pot redeschide noi perimetre declarate neeconomice. S-au activat și a început exploatarea. S-a oprit declinul producției, chiar a crescut producția. Când plafonezi prețul la producător la 68 lei MWh, sunt o grămadă de sonde mici, pe zone cu rezerve aproape epuizate, care nu mai intră în acest prag economic. Atunci, administratorul Romgaz, ca să nu producă o pagubă generală, oprește anumite sonde. Asta înseamnă o cantitate mai mică de gaz pe piață.

Ai o parte destinată consumatorului protejat – casnic, ai o parte destinată înmagazinării pe timp de vară și rămâne o foarte mică cantitate pentru piața liberă, pentru tranzacționare, la care participă agenții economici. Nevoia te face să plătești mai mult. Drept dovadă, cresc importurile. În timp ce, la noi, s-a depășit 100 de lei/MW, în Austria, este în jur de 80. Cu tot cu costul de transport ajunge să fie mai rentabil să imporți. Asta înseamnă că, în loc să monetizezi profitul în România, care să te ajute la dezvoltarea sectorului, profiturile se monetizează în altă parte. Este o proastă politică publică.

De ce este atât de greu să definești consumatorul vulnerabil?

Gabriel Dumitrașcu: Din 2016, nicio administrație nu a fost în stare să definească consumatorul vulnerabil. Dacă nu ești în stare să-l definești pe cel slab de lângă tine, care are nevoie de ajutor, cum să mă încredințez eu că ești bun să gestionezi o țară. Sunt deja modele de a defini consumatorul vulnerabil, nu suntem primii din lume care o facem, putem împrumuta un sistem european dacă nu suntem capabili să avem propriul sistem. Dar să îl împrumutăm cap-coadă, coerent, fără să mai facem intervenții. În fapt, nu este foarte greu să vezi cine sunt cei vulenerabili, sunt ușor de definit pe baza venitului, a patrimoniului. Nu văd marea problemă. Nu este decât o formă de a justifica populismul și de a menține o mare categorie de români în zona dependentă de politic. În fapt, statul și politicul actual nici nu dau, nici nu fac, ci ne încurcă pe noi toți.