Prețul petrolului ar putea crește cu 20 de dolari pe baril dacă producția iraniană va fi afectată în urma represaliilor israeliene, potrivit Goldman Sachs, citată de CNBC.
Cotațiile futures la țițeiul american au crescut cu aproximativ 5% joi și au urcat din nou vineri dimineață, ca urmare a temerilor că Israelul ar putea lovi industria petrolieră iraniană ca represalii pentru atacul cu rachete al Teheranului din această săptămână.
Se estimează că „dacă s-ar înregistra o scădere susținută de 1 milion de barili pe zi a producției iraniene, s-ar înregistra o creștere maximă a prețului petrolului anul viitor de aproximativ 20 de dolari pe baril”, a declarat vineri Daan Struyven, co-șef al departamentului de cercetare globală în domeniul materiilor prime al Goldman Sachs, în cadrul emisiunii „Squawk Box Asia” de la CNBC.
Aceasta în ipoteza în care cartelul petrolului OPEC+ se abține de la a răspunde prin creșterea producției, a spus Struyven.
În cazul în care membrii cheie OPEC+, cum ar fi Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, ar compensa o parte din pierderile de producție, piețele petroliere ar putea înregistra o creștere mai mică, de puțin mai puțin de 10 dolari pe baril, a adăugat el.
De la începutul conflictului armat dintre Israel și Hamas pe 7 octombrie anul trecut, au existat perturbări limitate pe piața petrolului, prețurile rămânând sub presiune din cauza creșterii producției din SUA și a cererii scăzute din China.
Cu toate acestea, sentimentul s-ar putea schimba în această săptămână. Prețurile țițeiului din SUA tocmai au înregistrat a treia sesiune consecutivă de creșteri după ce Iranul a lansat un atac cu rachete balistice asupra Israelului, sporind tensiunile din regiune. În ultimele zile, observatorii din industrie au tras un semnal de alarmă, avertizând cu privire la o amenințare reală la adresa aprovizionării.
Iranul, care este membru al OPEC, este un actor-cheie pe piața mondială a petrolului. Acesta produce aproape patru milioane de barili de petrol pe zi, iar aproximativ 4 % din aprovizionarea mondială ar putea fi în pericol dacă infrastructura petrolieră iraniană devine o țintă pentru Israel, în timp ce acesta din urmă ia în considerare o contramăsură.
Saul Kavonic, analist senior în domeniul energiei la MST Marquee, a evocat posibilitatea ca insula iraniană Kharg, care este responsabilă pentru 90% din exporturile de țiței ale țării, să devină o țintă.
„Cea mai mare îngrijorare este că acesta este un început mult mai iminent al unei conflagrații mai ample a conflictului, care ar putea afecta tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz”, a adăugat el.
Dacă Israelul lovește industria petrolieră iraniană, întreruperile aprovizionării în Strâmtoarea Ormuz ar putea deveni îngrijorătoare, au afirmat alți analiști.
Iranul a amenințat anterior că va întrerupe fluxurile prin Strâmtoarea Ormuz dacă sectorul său petrolier este afectat.
Strâmtoarea dintre Oman și Iran este un canal crucial prin care trece aproximativ o cincime din producția zilnică de petrol a lumii, potrivit Administrației americane pentru informații energetice. Această cale navigabilă de importanță strategică leagă producătorii de țiței din Orientul Mijlociu de piețele globale majore.
Întrebat joi de reporteri dacă SUA ar sprijini un atac israelian asupra instalațiilor petroliere iraniene, președintele american Joe Biden a declarat: „Discutăm despre asta. Cred că ar fi un pic – oricum”. Analiștii petroliști consideră că aceste remarci au fost catalizatorul care a determinat creșterea prețurilor.
CNBC a contactat Casa Albă pentru comentarii.
„În cazul unui război la scară largă, Brent ar urca probabil peste 100 USD/baril, iar orice închidere potențială a strâmtorii ar duce la prețuri de 150 USD/baril sau mai mult”, a scris BMI de la Fitch Solutions într-o notă publicată miercuri.
Deși probabilitatea unui război la scară largă rămâne „relativ scăzută”, riscurile unui pas greșit din partea uneia dintre părți sunt acum ridicate, au afirmat analiștii BMI.
Deși unii analiști din industrie consideră că OPEC+ are suficientă capacitate de rezervă pentru a compensa o întrerupere a exporturilor iraniene în cazul în care Israelul vizează infrastructura sa petrolieră, capacitatea petrolieră de rezervă la nivel mondial rămâne în mare parte concentrată în Orientul Mijlociu, în special în rândul statelor din Golf, care ar putea fi în pericol dacă un conflict mai amplu se agravează.