Update articol:

Grecia şi Turcia reiau discuţiile pentru prima dată după 2016 în disputa privind gazele naturale din Mediterana

Grecia şi Turcia urmează să reia, astăzi, discuţiile exploratorii pentru rezolvarea disputei asupra gazului natural în estul Mării Egee după o pauză de cinci ani, marcată de nemulțumiri legate de pretențiile la apele Mediteranei, potrivit Reuters.

Cea de-a 61-a rundă de consultări este programată să aibă loc în Istanbul. Potrivit mass-media, delegaţia turcă va fi condusă de viceministrul de externe Sedat Onal, cea greacă de către diplomatul Pavlos Apostolidis.

În timp ce diplomații spun că refacerea încrederii va fi dificilă, discuțiile urmează după decizia Turciei de a opri căutarea de gaze în apele disputate, care a enervat Grecia și Cipru și a dus la o răcire a relaţiilor Ankarei cu UE. De asemenea, negocierile ar putea deschide calea pentru o vizită iminentă în Turcia a liderilor UE.

Ambele părți spun că există voință politică pentru îmbunătățirea relațiilor, dar după ani de răbdare față de problema refugiaților, drepturile omului, revendicări maritime, intervențiile militare ale Turciei și insula divizată Cipru, apropierea pare o perspectivă îndepărtată.

Exprimând optimism moderat, șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a declarat pentru Reuters că vede o „fereastră de oportunitate”, dar că Ankara trebuie să „abandoneze această linie de confruntare” și să caute dialogul.

Președintele Tayyip Erdogan, care a acuzat UE de „orbire strategică” față de Turcia, a declarat în această lună ambasadorilor UE la Ankara că este gata să îmbunătățească legăturile.

Diplomații spun că va avea nevoie de mai mult decât o schimbare de ton și retragerea navei Turciei din apele disputate pentru a reduce la tăcere apelurile din unele state UE privind sancțiuni asupra Ankarei, despre care liderii UE vor discuta în martie.

„Nu văd o reconciliere mare care să ne îndepărteze de traiectoria pe care ne aflăm. Va fi nevoie de un gest semnificativ din partea Turciei”, a declarat un diplomat de la Bruxelles, adăugând că nu există niciun motiv pentru a fi optimist.

Efortul lui Erdogan de a reconstrui o relaţie cu principalul partener comercial al Turciei, în condiţiile în care guvernul său se luptă cu o încetinire economică. În timp ce pandemia COVID-19 a fost frâna principală a creșterii, tensiunile internaționale au influențat și economia.

Stabilind o nouă cale economică în noiembrie, Erdogan a promis, de asemenea, reforme ale sistemului judiciar din Turcia, după critici repetate din partea aliaților occidentali, care spun că statul de drept s-a erodat în Turcia după o tentativă de lovitură de stat din 2016 și represiunea ulterioară.

Turcia a ignorat mai multe hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului care solicită eliberarea celor mai proeminenți deținuți ai țării, politicianul kurd Selahettin Demirtas și omul de afaceri Osman Kavala.

Erdogan nu a precizat încă ce măsuri vor fi luate, dar a exclus eliberarea celor doi bărbați.

„Cât de mult va putea Turcia să îndeplinească așteptările UE fără a lua măsuri (de reformă) este îndoielnic”, a spus Sinan Ulgen, fost diplomat turc și șef al Centrului pentru Studii Economice și Politice Externe din Istanbul.

Legăturile mai bune cu Europa pot depinde, în parte, de cât de mult poate Ankara să facă față problemelor cu noua administrație din Statele Unite, după ce Washingtonul a impus sancțiuni Turciei luna trecută pentru achiziționarea sistemelor de apărare rusești.

Cu o zi înainte de învestirea președintelui Joe Biden, noul secretar de stat Antony Blinken a declarat că Washingtonul va examina dacă sunt necesare sancțiuni suplimentare și a acuzat Turcia că nu acționează ca un aliat NATO.

La un summit din decembrie, UE a declarat că își va coordona răspunsul către Turcia cu Statele Unite, ceea ce înseamnă că relațiile Ankarei cu Washingtonul vor fi „un factor determinant în legăturile Turciei cu Occidentul în ansamblu”, a spus Ulgen.

Conflictul asupra gazelor naturale mocneşte între cele două ţări vecine – ambele aliaţi ai NATO – de luni de zile. Anul trecut aproape a escaladat militar. Grecia, stat membru al UE, acuză Turcia că explorează gaze naturale în zone din mare unde, în conformitate cu dreptul maritim internaţional, pot fi exploatate numai de Grecia.

Potrivit Ankarei, aceste zone aparţin platoului continental turc.

Discuţiile exploratorii între Ankara şi Atena au avut loc pentru prima dată în februarie 2002. În mod tradiţional, ambele părţi nu dezvăluie oficial statutul şi evoluţia discuţiilor şi rămâne de văzut cât de rodnice sunt.

Până în prezent, părţile în conflict nici măcar nu au fost de acord cu privire la ceea ce vor să discute. Ankara consideră că toate problemele controversate trebuie puse pe masă, inclusiv teritoriile respective şi Zonele Economice Exclusive (ZEE) din Marea Egee, precum şi demilitarizarea insulelor greceşti din largul coastei Turciei şi diferenţele în ceea ce priveşte expansiunea respectivă a spaţiului aerian.

Atena, pe de altă parte, vrea să discute doar despre disputa pe tema gazelor legată de întinderea platourilor continentale ale ambelor ţări în Marea Egee şi zonele economice aferente.

BVBStiri BVB

SIF OLTENIA S.A. (SIF5) (02/03/2021)

Reluare plata dividend 2019

ROMPETROL WELL SERVICES S.A. (PTR) (02/03/2021)

Raport curent cf art. 234, alin. 1, litera i) din Reg. 5/2018

ELECTROARGES SA (ELGS) (02/03/2021)

Rezultate financiare preliminare 2020 - versiune limba Engleza

Erste Group Bank AG (EBS) (02/03/2021)

Notificare - detineri < 4%