Update articol:
Guvernul a aprobat Programul de convergență 2019-2022

Guvernul vrea ofertă publică primară pentru vânzarea unui pachet de 10% acțiuni nou emise la Hidroelectrica, respectiv 15% acțiuni nou emise la Complexul Energetic Oltenia, prin majorare de capital social

Guvernul a aprobat  astăzi Memorandumul privind Programul de convergență 2019-2022. Acesta are la bază prevederile Strategiei fiscal-bugetare pentru perioada 2019-2021 și prognoza cadrului macroeconomic pe termen mediu 2019-2022.

Conform datelor statistice, creșterea economică a României este printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. În ultimii 3 ani, creșterea economică medie anuală a fost de 5,3%, în anul 2016 creșterea economică a fost de 4,8%, în 2017 de 7%, iar în 2018 de 4,1%. Prin creşterea economică ridicată s-au redus decalajele de dezvoltare ale României faţă de celelalte state din UE. În anul 2017, PIB pe locuitor la puterea de cumpărare standard s-a situat la 62,5% faţă de media UE, comparativ cu 55,9% în anul 2015 și 59,3% în 2016. Se estimează ca în anul 2018 PIB-ul pe locuitor la puterea de cumpărare standard să fi depăşit  pragul de 65%. Conform Programului de guvernare, se are în vedere depăşirea în 2021 a pragului de 70% din media UE privind PIB-ul pe locuitor la puterea de cumpărare standard.

Planificarea bugetară pe anul 2019 și estimările pentru perioada 2020-2021 stabilesc deficitul bugetar ESA în anul 2019 la 2,8 % din PIB, o ajustare de 0,1 puncte procentuale față de anul 2018, care va continua pe orizontul 2020-2022, urmând ca acesta să ajungă în anul 2022 la 2,0% din PIB, respectiv o ajustare de 0,8 puncte procentuale față de anul 2019. Pe orizontul 2019-2022, politica fiscal-bugetară continuă să susțină în mod direct creșterea economică, în marja permisă de Pactul de Stabilitate și Creștere, respectiv un deficit bugetar ESA sub pragul de 3% din PIB.

În ceea ce privește datoria publică, la sfârșitul anului 2018 nivelul acesteia a fost de 35% din PIB, în scădere fată de anul 2017 cu 0,2 puncte procentuale. Pe termen mediu, nivelul datoriei publice este estimat să rămână la un nivel sustenabil, sub valoarea de referință de 60% din PIB stabilit prin Tratatul de la Maastricht.

Guvernul României își menține angajamentul de aderare la zona euro în anul 2024, obiectiv rezultat din Raportul de fundamentare al planului național de adoptare a monedei euro (adoptat în ședința din 30 ianuarie 2019).

Potrivit Programului de Guvernare 2018-2020, îmbunătățirea guvernanței corporative în companiile de stat este una dintre reformele structurale luată în considerare pentru implementare.

Programului de Guvernare 2018-2020 precizează: „În acord cu acest deziderat, Ministerul Transporturilor, în calitate de autoritate publică tutelară, continuă activitățile derulate în scopul selectării managementului profesionist la întreprinderile publice din domeniul transporturilor. Astfel, printre progresele înregistrate se numără finalizarea procedurilor de recrutare și selecție de candidați pentru nominalizarea în vederea numirii membrilor Consiliului de Administrație și semnarea contractelor de mandat cu administratorii numiți la întreprinderi publice care funcționează sub autoritatea Ministerului Transporturilor.

De asemenea, procedurile de recrutare și selecție de candidați pentru nominalizarea în vederea numirii membrilor Consiliului de Administrație sunt în curs de desfășurare și se află în diferite stadii de finalizare.

Ministerul Energiei continuă procesul de restructurare în vederea eficientizării activității Societății Complexul Energetic Oltenia S.A. și a Companiei Naționale a Uraniului S.A., precum și procesul de reorganizare a Societății Complexul Energetic Hunedoara S.A.

În ceea ce privește Complexul Energetic Oltenia S.A., a fost aprobată în cursul anului 2018 Strategia CEO pentru perioada 2019-2030, care vizează restructurarea și eficientizarea  activității în vederea creșterii atractivității societății pentru investitori.

De asemenea, compania a demarat o serie de proiecte de investiții în vederea
modernizării și alinierii la normele de mediu. În 2018 a demarat proiectul ce vizează
reparația capitală a grupului nr. 5 de 330 MW de la Rovinari, urmând să continue
investițiile majore demarate în anii anteriori.

Referitor la Compania Națională a Uraniului S.A. (CNU), facem mențiunea că aceasta este în curs de restructurare în vederea eficientizării, după ce, printr-o decizie a Comisiei Europene a fost autorizată acordarea unui ajutor de salvare pentru Compania Națională a Uraniului SA (CNU). Astfel, societatea a elaborat și notificat Comisiei Europene un Plan de restructurare în colaborare cu un consultant independent, plan care este în prezent în curs de revizuire, urmând să conțină o serie de măsuri de restructurare operațională, tehnică, tehnologică și de mediu.

În ceea ce privește situația Societății Complexul Energetic Hunedoara S.A., la sfârșitul lui 2018, Comisia Europeană a emis Decizia C (2018) 7308 final, prin care a stabilit ca împrumuturile acordate în favoarea CEH constituie ajutoare de stat acordate în mod ilegal de România, cu încalcarea art.108 alin.(3) din TFUE și sunt incompatibile cu piața internă.

Astfel, MFP prin ANAF are sarcina să recupereze ajutoarele incompatibile. În prezent, la  nivelul Ministerului Energiei, Ministerului Finanțelor Publice, ANAF și Consiliului Concurenței, se analizează diverse scenarii de reorganizare a activității CEH. De asemenea, a fost realizat de către un expert independent (firma Glowny Institut Gornictwa – Polonia) un studiu menit să expertizeze dimensiunea riscului asociat cu închiderea bruscă a minelor Lonea și Lupeni din cadrul CEH. Acest studiu urmează a fi înaintat CE în vederea identificarii soluțiilor optime pentru închiderea în siguranță a acestor două mine, pentru care România a notificat un program de închidere.

De asemenea, Guvernul are în vedere inițierea unei oferte publice primare pentru
vânzarea unui pachet de 10% acțiuni nou emise la SPEEH Hidroelectrica S.A., respectiv 15% acțiuni nou emise la Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A., prin majorare de capital social.

Precizăm că Ministerului Energiei a finalizat procedura de selecție a membrilor Consiliului de Administrație/ Supraveghere conform OUG nr. 109/2011, cu modificările și completările ulterioare.Prin Hotărârile Adunărilor Generale Ordinare a Acționarilor s-a aprobat alegerea acestora la următoarele societăți:
• Societatea OIL TERMINAL S.A. (prin HAGOA nr. 5/04.04.2018),
• SNGN Romgaz S.A. (prin HAGOA nr. 8/27.6.2018),
• Societatea CONPET S.A. (prin HAGOA nr. 5/28.08.2018),
• Societatea Electrocentrale Grup S.A. (prin HAGOA nr. 15/17.09.2018),
• Societatea Uzina Termoelectrică Midia S.A. (prin HAGOA nr. 9/08.11.2018),
• Societatea Națională Nuclearelectrica S.A. (prin HAGOA nr. 12/28.09.2018);

Au fost negociati indicatorii de performanță financiari și nefinanciari fundamentați pe baza planului de administrare și scrisorii de așteptări la Societatea OIL TERMINAL S.A. și respectiv la Societatea CONPET S.A.”

Riscurile care pot afecta economia reală şi implicit obiectivul de creştere economică sunt în principal de natură externă

Riscurile care pot afecta economia reală şi implicit obiectivul de creştere economică sunt în principal de natură externă, potrivit documentului.

Programul de convergență 2019-2022 susţine: ” Economia românească, ca parte a economiei europene, depinde de contextul economic internaţional şi în special, de creşterea economică din principalele ţări partenere din punct de vedere comercial.
Un prim risc pe termen mediu îl reprezintă condiţiile în care se realizează ieşirea Marii Britanii din UE. Prevederile proiectului de acord arată că din punct de vedere al
schimbărilor comerciale nu există factori adverşi, cel puţin până în anul 2022. Astfel,
estimările Comisiei Europene şi ale Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză care indică un impact moderat al Brexit, apreciat până la maxim 0,2% din PIB pe ansamblul UE şi (mai redus în cazul României), s-ar putea dovedi în final chiar mai mici. Mai mult, protejarea drepturilor lucrătorilor români din Marea Britanie, conform proiectului de acord, va avea un efect pozitiv asupra contului curent al balanţei de plăţi. Rezultatul procesului Brexit va avea impact asupra piețelor financiare și a investitorilor. În cazul în care nu există o înțelegere, aceasta ar conduce la un impact mai disruptiv asupra relațiilor comerciale dintre UE și Regatul Unit și asupra activității economice în Europa decât se prevede în prezent în ipoteza pur tehnică privind relațiile comerciale după ieșirea din UE a Regatului
Unit prevăzută în această previziune intermediară.

Riscurile negative la adresa contextului mondial sunt în creştere în contextul unei
incertitudini ridicate cu privire la politicile economice şi comerciale ale Statelor Unite. O posibilă supraîncălzire a economiei americane ar putea declanşa o înăsprire mai rapidă a politicii monetare cu impact negativ asupra pieţelor emergente, determinat de migrarea fluxurilor de capital din aceste zone către SUA atrase de dobânzile mai mari. Având în vedere caracterul deschis al economiei UE, aceasta ar fi de asemenea, afectată.

Încetinirea piețelor de export ale României în UE, în special Germania și Italia, ar putea afecta negativ creșterea și investițiile.

Tensiunile comerciale dintre SUA și China s-au redus recent, dar există încă o mare
incertitudine în ceea ce privește natura și sfera posibilului acord între cele două țări.
Intrarea în vigoare a acordurilor comerciale, inclusiv Parteneriatul Transpacific și Acordul de parteneriat economic UE-Japonia, ar trebui să contribuie la evitarea unei escaladări generalizate a protecționismului comercial. Deși riscul de creștere a tensiunilor comerciale pare să fi scăzut într-o oarecare măsură în ultimele luni, acesta ar putea afecta în continuare perspectivele economice globale. O întrerupere a lanțurilor de valori globale și o scădere a perspectivelor de creștere în China și în Statele Unite ar putea duce, de asemenea, la o reevaluare a riscurilor pieței financiare. Riscul unei încetiniri economice mai pronunțate în China rămâne ridicat, deoarece autoritățile se confruntă cu constrângeri de politică internă, preocupări crescânde privind eficacitatea stimulilor politici, posibilitatea deteriorării în continuare a comerțului și potențialul unei cereri interne mai slabe.

Pe plan intern, riscurile sunt în general pozitive. De asemenea, redresarea cererii pe piaţa imobiliară, pe segmentul locuinţelor, ar putea antrena o relansare a activităţii în construcţii.
Riscurile interne asociate evoluţiei inflaţiei sunt date de apariţia unor condiţii
meteorologice nefavorabile cu efect asupra preţurilor produselor agroalimentare, în
contextul în care prognoza are în vedere ani agricoli normali. Totodată, evenimentele internaţionale, care amplifică tensiunile geopolitice, ar putea conduce la o depreciere mai mare decât cea estimată a cursului de schimb. Aceste riscuri pot conduce la rate ale inflaţiei peste nivelul prognozat”.