Update articol:
EXCLUSIV

Harri Kiiski: Azomureș crește valoarea gazului consumat de la 700 – 900 de milioane de euro la 1,6 miliarde de Euro prin valoarea pe care o adaugă realizând îngrășămintele pentru agricultură

Directorul General Azomureș, Harri Kiiski Directorul General Azomureș, Harri Kiiski
  • În acest moment Azomureș a îndeplinit deja obiectivul UE fixat pentru 2025 de a reduce gazele cu efect de seră față de 1990 cu 55%; Pentru a putea îndeplini și alte obiective din programul Green Deal al UE,  vom investi alte 150 de milioane de Euro

  • România a rămas și în acest an principala destinație a îngrășămintelor pentru agricultură fabricate la Târgu Mureș, Azomureș rămânând în același timp și un relevant exportator al României.

  • Azomures este un pilon important din România care leagă 6 sectoare diferite, iar o vulnerabilitate într-unul dintre ele afectează pe toate celelalte.

  • Este important ca România să aibă o strategie clară privind accesul la materii prime în sectorul agricol

  • Investițiile realizate de Azomureș în ultimii ani se ridică la peste 250 de milioane de Euro.

  • Dezvoltarea hubului de gaze din sud-estul Europei este un pas important pentru asigurarea de către producători a unui preț rezonabil pentru gazele naturale

  • Interviu acordat de Directorul General Azomureș, Harri Kiiski

Reporter: Cum apreciaţi activitatea Azomureş în acest an atipic, afectat de pandemia de COVID?

Harri Kiiski: Oamenii noștri au fost minunați: în ciuda anului dificil, cu provocări economice, de sănătate, precum și cu îngrijorări legate de locurile de muncă, aceștia au menținut activitatea Azomureș, inclusiv în perioada stării de urgență. Colegii noștri au înțeles importanța continuării activității, iar noi, cei responsabili atât de companie cât și de sănătatea lor, am făcut tot posibilul pentru ca munca lor să se desfășoare în siguranță, adaptat la condițiile pandemiei de Coronavirus. Pe platforma de la Târgu Mureș lucrează aproximativ 2500 de oameni, iar până acum am înregistrat 8 cazuri de Coronavirus la persoane care se aflau sau au revenit la serviciu imediat dupa vacanță.

Seceta severă din sudul, estul și vestul României a avut un impactat negativ asupra fermierilor, aceștia fiind puși într-o situație dificilă în perioadele de fertilizare, fapt care s-a repercutat și asupra noastră. Ne-am adaptat însă noilor provocări și am reușit să identificăm soluții atât pentru companie, cât și pentru fermieri, păstrând astfel conexiunea cu agricultura românească. România a rămas și în acest an principala destinație a îngrășămintelor pentru agricultură fabricate la Târgu Mureș, Azomureș rămânând în același timp și un relevant exportator al României.

Reporter: Care au fost principalele probleme cu care s-a confruntat Azomureş? Cât de mult v-a afectat OUG 114?

Harri Kiiski: Ordonanța 114 din 2018 a dat peste cap planurile pe care le aveam pentru 2019, chiar și acum, în octombrie 2020, resimțind acest efecte dramatice. Prin faptul că am ajuns să plătim de 2 ori mai mult pentru gazul metan față de alți producători din Europa am înregistrat, pentru prima data în istoria Azomureș, o pierdere financiară. Am menținut activitatea pe tot parcursul anului 2019 asumându-ne responsabilitatea față de angajații noștri. În același timp, am avut de gestionat și situația echipamentelor tehnice de pe platformă: echipamente atât de sofisticate nu se opresc peste noapte.

Cu toate acestea, ne-am onorat angajamentele față de clienți, aceștia fiind în plină pregătire pentru campania agricolă de primăvară. Rezultatul: 96 de milioane de lei pierdere pentru 2019. Dar, sperăm noi, am demonstrat astfel ce fel de companie suntem și ADN-ul de firmă de familie (Ameropa fiind deținută de o familie elvețiană). Am avut de ales între a ne asuma pierderi dar a păstra relațiile cu clienții și furnizorii, sau a prăbuși sectorul agricol român și a risca locurile de muncă ale angajaților și stabilitatea comunității Azomureș. Am ales un sacrificiu financiar, în ideea că împreună vom putea remedia lucrurile ulterior.

Anul 2020 nu a început mai bine, prețurile la gazul metan, principala noastră materie primă, rămânând în continuare ridicate. Din vară am început să vedem o ușoară revenire, dar așteptările pentru finalul anului sunt în continuare modeste, datorită impactului secetei severe care a cuprins mare parte din zonele agricole ale României. Pandemia de Coronavirus a fost o situație ce nu putea fi anticipată; dar efectele secetei și ale Ordonanței 114 puteau fi evitate.

Reporter: Ce credeţi că ar trebui să facă autorităţile pentru impulsionarea industriei în care activează Azomureş?

Harri Kiiski: Este important ca politicienii și autoritățile să aibă o înțelegere clară și comună cu privire la modul în care sistemele funcționează și se conectează între ele și să aibă o viziune despre modul în care doresc ca acestea să funcționeze și să ia în considerare economia României în ansamblu din punct de vedere al strategiei.

Azomureş își desfășoară activitatea în sectorul agricol, logistic și de comercializare, dar are un mare impact și asupra sectorului energetic și poate contribui la dezvoltarea teritorială și în sectorul educației. Așadar, Azomures este un pilon important din România care leagă 6 sectoare diferite, iar o vulnerabilitate într-unul dintre ele afectează pe toate celelalte.

Toate astea fără a lua în considerare efectele fiscale pe care le generează activitatea Azomureș, compania fiind un contribuabil relevant la bugetul national și, de asemenea, o sursă foarte importantă de venituri pentru Târgu Mureș, viața multor oameni fiind ancorată și devenită mai stabilă datorită funcționării continue și fiabile a companiei noastre.

Pentru orice industrie, deci și pentru noi, este important să avem predictibilitate sub aspect legislativ. Acest lucru înseamnă faptul că normele și legile sunt conforme cu directivele și reglementările Uniunii Europene.

Resursa umană este un alt factor important de succes pentru orice industrie de producție, un sistem de educație calitativ asigurând pregătirea și disponibilitatea forței de muncă.

Este important ca România să aibă o strategie clară privind accesul la materii prime în sectorul agricol. Această strategie poate asigura competitivitatea agriculturii locale, cea care asigură hrana pentru milioane de români. Dar ce înseamnă acces la materii prime competitive? Pentru fermieri ne putem gândi la irigații, iar pentru noi acest lucru înseamnă un preț corect al gazelor naturale.

În acest sens, dezvoltarea politicilor agricole este esențială pentru ca România să asigure o producție agricolă gestionată corespunzător, cu un lanț valoric complet care urmărește produsul de la fermă până la farfuria consumatorului final, cetățeanul.

Ce mai poate face statul? Să fie prezent și activ în contexte regionale și internaționale pentru a apăra interesele României de abuzurile terților. Știu că în acest domeniu România este preocupată și desfășoară acțiuni. Suntem în contact cu ministerele care au atribuții în aceste domenii, pentru că Azomures, împreună cu alte companii similare de pe continentul european, încearcă să ajute Europa să-și apere drepturile atunci când se confruntă cu o concurență neloială din afara granițelor comunitare.

Reporter: Aţi apelat la schema de ajutor de stat pe care autorităţile au pus-o la dispoziţie companiilor?

Harri Kiiski: Majoritatea ajutoarelor de stat au fost destinate întreprinderilor mici și mijlocii. Întreprinderile mari, așa cum este Azomureș, pot obține ajutoare de stat în conformitate cu cerințele Uniunii Europene.

Reporter: Câţi salariaţi are în prezent Azomureş?

Harri Kiiski:  Pe platforma Azomureș lucrează în prezent aproximativ 2500 de persoane. În ultimii ani, Azomureș a externalizat o serie de servicii, astfel că în prezent 1400 de oameni lucrează în cadrul acestor companii. Cei mai mulți dintre angajații de pe platformă provin din Târgu Mureș și din localitățile limitrofe.

Reporter: În ce procent exportă produse Azomureş? Are România nevoie de îngrăşăminte? Cum apreciaţi dezvoltarea agriculturii în România?

Harri Kiiski: Azomureș a fost creat pentru a fi un exportator de îngrășăminte, calitatea produselor realizate aici fiind recunoscută pe plan global. Din 2012, odată cu preluarea combinatului de către Ameropa, strategia a fost ca piața principală a îngrășămintelor noastre să fie România. Astăzi, 20% din îngrășămintele Azomureș sunt pentru export, diferența fiind destinată fermierilor din România. Sectorul agricol local începe să devină unul matur, constatăm acest lucru și prin cererea de produse diversificate, accentul este pus pe calitate, utilizatorii îngrășămintelor sunt atenți la astfel de lucruri.

Este evident că există loc pentru ca agricultura să fie mai eficientă și să avem producții mai mari, folosind aceleași suprafețe de teren. În acest context, digitalizarea care este tot mai prezentă la nivel mondial, va avea impact și asupra sectorului agricol din România. Dacă până acum anumite componente ale tehnologiei erau accesibile doar unora, din prisma prețurilor de operare, vedem că în viitorul nu foarte îndepărtat tehnologia specifică domeniului nostru va fi tot mai accesibilă. Aici, grupul Ameropa din România, din care face parte și Azomureș, va putea oferi mai multe resurse fermierilor, iar aceștia vor profita mai bine de produsele și serviciile integrate pe care le oferă Ameropa.

Reporter:  Care sunt proiectele de viitor ale Azomureş?

Harri Kiiski: Azomureș reprezintă unul dintre activele cheie ale Ameropa în România, dar și la nivel regional. Vom continua să dezvoltăm capacitățile de producție, planul pe termen lung fiind să ajungem să producem 1,8 milioane de tone de îngrășăminte/an. În acest moment cererea agriculturii românești este de aproximativ 2,5 milioane de tone. Acest lucru nu înseamnă neapărat că toată creșterea capacității noastre va fi absorbită de piața locală. Așa cum am menționat anterior, sectorul agricol românesc își are drumul său de creștere și noi vom fi disponibili pentru a satisface nevoile fermierilor. Orice surplus va fi apoi exportat, continuând să contribuim la competitivitatea generală a României, dar în calitate de exportator. Avem nevoie, împreună cu toate părțile interesate, să gândim ecosistemul, deoarece evenimentele recente, cum ar fi seceta, au crescut tentația implementării unor soluții rapide, dar uneori soluțiile rapide deteriorează ecosistemul.

Reporter: Care este valoarea investiţiilor făcute la Azomureş în ultimii ani? Ce investiţii mai aveţi în vedere? Ce ne puteţi spune de investiţiile de mediu ale Azomureş? Aţi apelat la fonduri europene?

Harri Kiiski: Investițiile realizate de Azomureș în ultimii ani se ridică la peste 250 de milioane de Euro. Din 2012 încoace am traversat un amplu program de modernizare a capacităților de producție și am ajuns astăzi să ne aliniem la cele mai bune tehnici europene în domeniu, ceea ce asigură un impact cât mai redus asupra mediului înconjurător. Obiectivele planului de investiții au fost atinse încă din 2016, iar în acest moment Azomureș a îndeplinit deja obiectivul UE fixat pentru 2025 de a reduce gazele cu efect de seră față de 1990 cu 55%. Pentru a putea îndeplini și alte obiective din programul Green Deal al UE,  vom investi alte 150 de milioane de Euro. Studiem și posibilitatea accesării unor fonduri europene pentru a ne îmbunătăți eficiența energetică; de exemplu avem în plan să trecem toate sursele de iluminat pe sisteme LED, motoare mai eficiente, cogenerare și altele.

Reporter: Cum credeţi că poate fi revitalizată industria chimică din România? 

Harri Kiiski: România are a treia cea mai mare sursă de gaz metan din Uniunea Europeană. O politică națională de încurajare a industriei chimice poate adăuga plus valoare acestei resurse. De exemplu, Azomureș crește valoarea gazului consumat de la 700 – 900 de milioane de Euro la 1,6 miliarde de Euro prin valoarea pe care o adaugă realizând îngrășămintele pentru agricultură. Este important să folosim resursele naturale pentru a le crește valoarea, asigurând în același timp locuri de muncă și un impact pozitiv asupra balanței economice naționale.

Atunci când lucrurile se fac corect, o coaliție pentru a accelera redobândirea pentru România a statutului de lider în sectorul (petro) chimic reprezintă o soluție ideală.

Reporter: Având în vedere posibila exploatare a gazelor de la Marea Neagră şi intenţia autorităţilor de a ajuta la crearea unui combinat chimic, aveţi în vedere implicarea într-un astfel de proiect?

Harri Kiiski: O astfel de oportunitate pare atractivă, dar înainte de a face acest lucru, trebuie asigurate condiții de concurență echitabile pentru industrie. Evident, atunci când lucrurile se fac corect, o coaliție pentru a accelera redobândirea pentru România a statutului de lider în sectorul (petro) chimic reprezintă o soluție ideală.

Reporter: Cât de mult v-a influenţat scăderea preţului gazelor din acest an?

Harri Kiiski: Ajustarea prețului la gaz metan a avut o influență importantă asupra produsului nostru final și a operațiunilor companiei, dar simțim în continuare efectele OUG 114/2018. Ar fi bine ca până la sfârșitul anului să nu mai apară surprize negative, dar fiind un an electoral, ne așteptăm la diverse declarații în acest context. După cum am spus anterior, odată ce condițiile sunt stabilite corect și nu mai sunt administrate șocuri sistemului, noi, Azomureș, precum și întreaga industrie, putem începe să analizăm ce investiții suplimentare pot fi făcute pentru a crește valoarea adăugată a produselor și serviciilor, să analizăm oportunitățile, să menținem locurile de muncă și să susținem bugetul national de care apoi beneficiază toți cetățenii.

Reporter: Finalizarea gazoductului BRUA în această lună vă ajută cumva în activitatea pe care o derulaţi? Consideraţi că înfiinţarea Romanian Gas Hub Services împreună cu Central European Gas Hub de către Transgaz vă va ajuta în activitate? Intenţionati să participaţi la un astfel de proiect?

Harri Kiiski: Dezvoltarea hubului de gaze din sud-estul Europei este un pas important pentru asigurarea de către producători a unui preț rezonabil pentru gazele naturale. Rețeaua de transport gaze din România are nevoie de îmbunătățiri, presiunea gazului este scăzută, afectând astfel și eficiența producției.

Nu este în căderea noastră să comentăm strategiile energetice și participarea României la astfel de proiecte. Ce vă pot spune sigur este că ne va ajuta să livrăm produsul nostru mai eficient către clienți dacă aspectele menționate, precum presiunea gazului și prețul acestuia, sunt ajustate într-un sens pozitiv.

Reporter: De unde achiziţionează gaz Azomureş?

Harri Kiiski: Azomureş are mai multe surse de unde își asigură necesarul de gaze naturale. Deoarece există mai multe aspecte comerciale și contractuale, nu putem oferi detalii suplimentare.

Reporter: Aţi anunţat că opriţi instalația Amoniac 4, din cauza imposibilității unui furnizor extern de a asigura gazul metan la parametri optimi. Cine este furnizorul extern? Ce înseamnă parametri optimi pentru Azomureş? Aţi avut discuţii cu furnizorul? Cât de mult vă va afecta această oprire?

Harri Kiiski: Pe platforma Azomureș funcționează două instalații de producere a amoniacului, un produs intermediar în fabricarea îngrășămintelor. Oprirea instalației Amoniac 4 are consecințe economice pentru noi. Atunci când un furnizor nu este capabil să livreze volumele angajate prin contract, este dificil pentru un mare consumator ca Azomureș să apară brusc pe piață și să cumpere cantități mari de gaz, deoarece ar crește artificial prețurile la gaz. Pentru noi a fost un eveniment neplăcut.

Cu toate acestea, ne-am asigurat aprovizionarea cu gaz pentru restul anului. Negocierile cu furnizorul au continuat spre găsirea unei soluții optime pentru ambele părți. Din nou, din cauza aspectelor comerciale, nu putem oferi mai multe detalii cu privire la acest subiect.

 

 

BVBStiri BVB

S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. (TGN) (25/11/2020)

Comunicat privind aprobarea de catre ANRE a Planului de Dezvoltare SNT 2020-2029

SIF BANAT CRISANA S.A. (SIF1) (25/11/2020)

Convocarea AGOA din data de 6/7 ianuarie 2021

SOCIETATEA ENERGETICA ELECTRICA S.A. (EL) (25/11/2020)

Tranzactii parti afiliate - SDTN, SDTS si EFSA

VES SA (VESY) (25/11/2020)

Neintrunire cvorum AGA O & E 25.11.2020