Cum ar trebui să ne gândim la creşterea economică, în corelaţie cu fenomenul corupției?

Potrivit, howmuch.net (https://howmuch.net/articles/the-state-of-worlds-corruption-2017), unii oameni susțin că fenomenul corupției ajută la “unsul roților” unei economii, depășind obstacolele birocratice pentru a face lucrurile să meargă. Alții consideră corupția o problemă inerentă pentru creșterea economică, deoarece crește costul afacerilor.

Analiştii howmuch.net au corelat indicele de corupție (2017) de la Transparency International în 180 de țări din întreaga lume, cu cifrele PIB de la Banca Mondială.

S-a observat că ţările foarte corupte, cum ar fi Irakul (198 miliarde de dolari SUA), Angola (124 miliarde de dolari SUA) și Sudanul (117 de miliarde de dolari) au și economii mici, în timp ce Germania (3,68 trilioane de dolari), Marea Britanie (2,62 trilioane de dolari) şi Canada (1,65 trilioane de dolari) sunt considerate ca fiind unele dintre cele mai mari din lume, dar şi cele mai puţin corupte. Se pare că ţările dezvoltate au  niveluri mai scăzute de corupție, dar nu întotdeauna. Excepția evidentă față de această regulă este China, unde o economie enormă, în valoare de 12,24 trilioane de dolari, se confruntă cu o corupție endemică. 

România se află aproape la jumătate în indicele de corupţie TI  (între 41-50), între Grecia şi Malaiezia, cu un PIB de 212 miliarde de dolari.

Există şi unele surprize incomode pentru democrațiile occidentale. Corupția în Italia este comparabilă, de exemplu, cu Arabia Saudită, Africa de Sud și Malaezia. Un partener strategic esențial pentru SUA și un membru al NATO, Turcia, se situează printre cele mai corupte țări, cu o economie de peste 800 miliarde de dolari. Trebuie de asemenea menționat faptul că Mexicul, una dintre cele mai corupte țări din lume, are o economie de 1,15 trilioane de dolari.

Problema mai largă în spatele acestor cifre este distincția dintre adevărata corupție și activitățile legitime, cum ar fi activităţile de lobby din SUA.