Update articol:
EXCLUSIVITATE

Interviu Artur Stratan: “Criza actuală a dus prețurile energiei foarte sus și statul a fost principalul beneficiar, pentru că este acționar majoritar la toți marii producători de energie” (II)

  • “A fost nevoie de această criză că ANRE să iasă din amorțeală și să scoate lupa din sertar și să înceapă să studieze cu mai mare atenție comportamentul în piață al producătorilor”.

  • “Acum, în condițiile acestea de criză și de furtună pe piața energiei și a gazelor naturale, statul ar trebui să stabilească un palier de preț, de la care acordă schemă de sprijin tuturor consumatorilor casnici și non-casnici. (…) A venit vremea ca cetățeanul să nu mai fie el responsabil din buzunarul propriu pentru deciziile dezastruoase luate până acum”.

  • “Populația ar trebui sprijinită cu fonduri UE nerambursabile să își instaleze sisteme de panouri solare, care vor contribui în anii viitori la reducerea consumului din sursele naționale tradiționale”.

  • “Dacă situația actuală va persista în piață, statul, prin ISU, ar trebui să fie conștient de nevoia de a asigura punctele critice (școli, spitale, gări, aeroporturi, etc.) cu generatoare pe bază de motorină pentru a putea acoperi situațiile de black-out (pene de curent), care deja sunt previzibile pentru această iarnă”.

  • “România ar trebuie să propună la Comisia EU o renegociere a certificatelor de COpentru anumite facilități de producție a energiei pe baza de cărbune sau gaze naturale”.

 

În al doilea episod al interviului, domnul Artur Stratan ne vorbeşte despre criza actuală de pe piaţa de energie din România şi care sunt soluţiile în opinia domniei sale. Reamintim că, în primul episod, domnul Stratan ne-a vorbit despre criza energetică globală, dar şi despre evoluţia preţului petrolului.            

Reporter: Cum vedeți ieșirea din criză energetică?

Artur Stratan: La nivelul României, este clar că situația ieșirii din criză o reprezintă disponibilitatea cantităților de energie și gaze naturale pentru populație și economia națională. Pentru că vremea se va strica și iarna nu va mai fi ca vara, contribuția regenerabilelor va fi mult mai mică și ponderea hidro ar trebui mărită la capacitatea maximă. Este surprinzător că această capacitate hidro este folosită în România constant în jurul valorii de 30%. Ar fi interesant de aflat ce se întâmplă cu restul de 70% și de ce nu este folosită la producerea de energie.

Criza actuală a dus prețurile energie foarte sus și statul a fost principalul beneficiar, pentru că statul este acționar majoritar la toți marii producători de energie. Nu numai că este acționar majoritar, dar trebuie să fie și răspunzător pentru comportamentul în piață al producătorilor. Piața en-gros de energie nu este una foarte transparentă și independentă și toți producătorii, fiind de stat, știu deja cum să își armonizeze interesele comerciale, pentru a obține prețuri maximale din piață. Acest lucru este evident că poate fi catalogat ca fiind abuz de poziție dominantă și, autoritatea de supraveghere nu prea a fost activă în monitorizarea activă și proactivă a acestei piețe. A fost nevoie de această criză că ANRE să iasă din amorțeală și să scoate lupa din sertar și să înceapă să studieze cu mai mare atenție comportamentul în piață al producătorilor.

Toate tranzacțiile au loc pe piața centralizată OPCOM, dar, cine petrece mai mult timp pe această platformă, poate înțelege cu ușurință cum se fac tranzacțiile și cum se armonizează interesele comerciale ale producătorilor. Se spune că piața de energie este liberă, dar orice piață liberă trebuie să aibă reguli foarte clare de funcționare și trebuie supravegheată permanent, tocmai pentru a preveni derapajele comerciale.

Atât timp cât pe OPCOM sunt cereri zilnice de energie neonorate în jurul prețului solicitat și se oferă în contraofertă prețuri mult mai mari (așa zisele prețuri ale pieței), piaţa nu se poate spune că este liberă. Un producător nu are energie la un preț solicitat, dar cu siguranță că ulterior se descurcă și poate produce și oferta cantități suplimentare de energie la un preț mult mai mare.

Toți producătorii de energie din portofoliul statului vor contribui cu 90% din profitul lor la bugetul de stat și statul va fi foarte fericit și va premia conducerile acestor entități pentru rezultatele excepționale realizate în acest an.

Acum, când situația s-a albăstrit, atât pentru populație cât și pentru economia națională, statul trebuie să conceapă scheme de ajutor care vor trebui finanțate din aceste profituri excepționale realizate de producători. Piața are mecanismele ei ascunse de autoreglare și lecțiile pe care ni le oferă trebuie amintite pe termen lung.

Reporter: Ce ar trebui să facă autoritățile din România că să atenueze efectele acestei crize atât pentru populație, cât și pentru companii?

Artur Stratan: În condiții normale de piață, statul trebuie să sprijine consumatorul vulnerabil, așa cum este el definit în legislație. Acum, în condițiile acestea de criză și de furtună pe piața energiei și a gazelor naturale, statul ar trebui să stabilească un palier de preț, de la care acordă schemă de sprijin tuturor consumatorilor casnici și non-casnici. Pentru ajungerea la situația actuală, statul este direct responsabil prin oamenii care i-au gestionat politic și administrativ activitatea și de aceea statul trebuie să își recunoască incompetența și să suporte consecințele. Cred că a venit vremea ca cetățeanul să nu mai fie el responsabil din buzunarul propriu pentru deciziile dezastruoase luate până acum.

Statul mai poate face reducere de TVA, scutire de accize, de certificate verzi și de COși, în cazul în care se ajunge la un nivel mai mult decât critic, să plafoneze prețurile la energie și gaze naturale. Plafonarea prețurilor ar trebui chiar să fie ultima soluție din acest întreg apanaj de măsuri. Limitarea prețurilor ar trebui făcută pe termen scurt, doar pentru a putea traversa perioada de criză.

Ca primă măsură aș recomnda sporirea rolului de supraveghere a pieței  de către ANRE și Consiliul Concurenței, pentru a putea avea o piață concurențială reală și nu una deformată, pentru că de aici începe răul din sistem și aici ar trebui intervenit prima dată.

Apoi Legea 167/2018 ar trebui să fie amendată și ar trebui introduse penalități clare pentru furnizorii care reziliază contractele de furnizare. Acum legea stipulează că furnizorii de energie nu au voie să rezilieze unilateral contractele de furnizare, dar în același timp nu prevede nici un fel de amendă sau penalitate financiară sau administrativă pentru încălcarea acestei prevederi. Sau cum se spune în România, legea este făcută spre a fi încălcată.

În planul secund, autoritățile ar trebui să redeschidă facilități de producere a enegiei pe bază de cărbune, ar trebui să redeschidă minele de cărbune, să forțeze creșterea procentului de utilizare a componenței hidro și să urgenteze și construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă.

Populația ar trebui sprijinită cu fonduri UE nerambursabile să își instaleze sisteme de panouri solare, care vor contribui în anii viitori la reducerea consumului din sursele naționale tradiționale.

Dacă situația actuală va persista în piață, statul, prin ISU, ar trebui să fie conștient de nevoia de a asigura punctele critice (școli, spitale, gări, aeroporturi, etc.) cu generatoare pe bază de motorină pentru a putea acoperi situațiile de black-out (pene de curent), care deja sunt previzibile pentru această iarnă.

Reporter: Care este opinia dvs cu privire la derularea proceselor de liberalizare a pieței de energie/gaze naturale din România?

Artur Stratan: Procesul de liberalizare ar fi trebuit să fie unul simplu, prin care se ridică toate barierele de preț instituite și menținute de către stat. Cum legiuitorilor li s-a părut că se dau mult prea multe libertăți pieței și într-un interval de timp foarte scurt, s-a hotărât instituirea unor bariere mai puțin vizibile, dar care distorsionează și mai mult piața. În deplinul spirit al liberalizării piețelor de energie și gaze naturale s-au zămislit OUG 114, Legea Offshore și Gas Release Program (GRP). OUG 114 a fost abrogată, dar nu același lucru îl putem spune despre Legea Offshore și GRP. Cu aceste măsuri în existență, nu putem vorbi despre o piață liberalizată.

Procesul de liberalizare ar trebui să conțină și obligația de a asigura mai întâi energie și gaze naturale la intern și doar cantitățile oferite local care nu își găsesc cumpărător să poate fi exportate. ANRE ar trebui să supravegheze ringurile de tranzacționare ale piețelor centralizate OPCOM și BRM și să poate oferi aprobări de export pentru cantitățile care nu își găsesc cumpărător pe piață locală.

Și ca să mergem într-o profunzime și mai mare a analizei liberalizării piețelor, cred că liberalizarea ar trebui direcționată nu doar spre aria prețurilor și a tranzacţiilor, dar și spre rădăcinile industriei, adică sectoarele de producție ale energiei și gazelor naturale. Încă există suficient de multe restricții și inactivităţi în sistem, care împiedică realizarea întregului potențial energetic românesc. De aceea închidem Mintia, de aceea centrala de la Iernut nu este încă gata, de aceea încă nu avem gazele din Marea Neagră, de aceea încă nu avem runda XI-a pentru blocuri de explorare și runda XII-a pentru zăcăminte marginale nelansate de către ANRM, de aceea nu avem linii de transport noi pentru energia regenerabilă produsă în Dobrogea, de aceea avem conducta BRUA care are deocamdată doar rol decorativ etc.

Reporter:  Cum ar trebui România să își crească producția de energie?  Este o soluție viabilă pentru România renunțarea la producția pe cărbune? Care este soluția pe care o vedeți pentru Complexul Energetic Oltenia, în condițiile decarbonării?

Artur Stratan: România trebuie să aibă în primul rând un bun gestionar al acestor unități de producție a energiei. După cum menționam anterior, capacitatea instalată hidro de 6,13 GWh este folosită astăzi, 13.10.2021, la capacitatea de 1,48 GWh (24,19%), cea pe cărbune de 3.47 GWh este folosită doar 1,27 GWh (36,71%), iar cea pe gaze naturale de 2,18 GWh este folosită doar 1,26 GWh (57,49%). Deci capacitățile instalate ar fi capabile să producă mai mult, dar din varii motive nu o fac. Și în acest timp prețurile cresc la niveluri maximale istorice. Oricum cineva ar trebui să facă o analiză și să dea niște explicații în legătură cu capacitățile instalate neproductive. Dacă nu există soluții tehnice pentru ele, atunci ar trebui șterse din inventarul capacităților instalate în România. Degeaba le avem pe hârtie dacă nu pot produce nici măcar 1 KWh de energie.

Producția de energie pe cărbune ar trebuie intensificată, deoarece, deocamdată, măsurile de decarbonare ne-au adus în această situație critică. Trebuie să utilizăm la maxim orice capacitate de producție existentă în România. Oricum România este pe locul 2 sau 3 în UE la nivel de emisii de gaze cu efect de seră, așa că ne putem permite să producem energie pe bază de cărbune. În vremuri de criză, se utilizează măsuri de criză. Scopul final este să se satisfacă la prețuri sustenabile necesarul de energie și gaze naturale pentru populație și economia națională.

Pentru CE Oltenia, decarbonarea ar trebui să treacă pe planul doi, iar angajamentul de decarbonare să fie reluat în discuție în momentul în care avem capacități suplimentare de producție de energie de înlocuire pentru CE Oltenia. CE Oltenia ar putea continua și sub o schemă redusă a certificatelor de CO2.

Cred că România ar trebuie să propună la Comisia EU o renegociere a certificatelor de COpentru anumite facilități de producție a energiei pe baza de cărbune sau gaze naturale. Chiar un moratoriu de la plata certificatelor verzi și de CO2 cred că ar fi binevenit la nivel European în aceste condiții de criză. Drobul de sare trebuie dat jos din pod sub o formă sau altă și stă în puterea noastră să o facem.

Dacă certicatele verzi și de CO2 vor continuă să fie aplicabile la același nivel, atunci România ar trebui să forțeze renegocierea nivelului acestora la nivel european pe principiul “poluatorul plătește”. Trebuie luată în considerare poluarea istorică a tuturor țărilor europene și trebuie stabilită o contribuție istorică a fiecărei țări europene la gradul de poluare actual. Acest principiu ar trebui să fie cărămida fundamentală de la care ar trebui să înceapă calculul certificatelor verzi și de CO2 aplicabile fiecărei țări în parte.

(va urma)

Domnul Stratan este un manager orientat spre rezultate și un lider al industriei petroliere upstream, cu peste 34 de ani de experiență în diferite funcții din Europa Centrală și de Est, Asia de Sud și țările CSI, având o activitate cu un spectru larg în sectorul E&P, dublată de experiență în activități de management, operațiuni petroliere, coordonare, comerciale, dezvoltare de afaceri și negocieri complexe. Mai presus de orice, prețuiește integritatea personală și de afaceri și a acumulat un volum substanțial de cunostinte și know-how în afacerile din sectorul upstream, fiind implicat în multiple negocieri critice interne și internaționale, care au fost încheiate cu succes, și au devenit parteneriate strategice și benefice pe termen lung și alianțe intre părțile interesate implicate.

În perioada 2014-2018 a acționat în calitate de președinte și membru al Comitetului de Conducere al Asociației Companiilor de Explorare și Producție a Petrolului din România (ROPEPCA) și s-a implicat profund în negocieri și discuții critice cu agenții industriale de profil, autorități, instituții de stat și guvernamentale si cu toate părțile interesate din industria petrolieră din România, referitoare la impozite, regim fiscal, legislație petrolieră, legi și reglementări, norme și standarde.

Din anul 2018, activează in sectoarele upstream si energie oferind servicii de consultanță pentru activități de dezvoltare afaceri și comerciale.

BVB | Știri BVB

SIF TRANSILVANIA S.A. (SIF3) (08/12/2021)

Reluare tranzactionare ora 16:00 - conform Codului BVB - operator de piata reglementata (Titlu II - art. 115 si Titlu III - art. 6) - Decizia ASF nr. 1529/08.12.2021 - aprobare document oferta publica de cumparare actiuni SIF3

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. (SNG) (08/12/2021)

Tranzactii management - art. 19 Reg. (UE) 596/2014

CARBOCHIM S.A. (CBC) (08/12/2021)

Convocare AGAE 05/06.01.2022 Versiune in limba Engleza

SSIF BRK FINANCIAL GROUP SA (BRK) (08/12/2021)

Hotararea Consiliului de Administratie - 7 decembrie 2021

SOCIETATEA ENERGETICA ELECTRICA S.A. (EL) (08/12/2021)

Hotarari AGEA din data de 8 decembrie 2021