Update articol:

Iohannis cere reexaminarea Legii privind exonerarea de la rambursarea unor sume pentru clienţii băncilor de economisire și creditare în domeniul locativ

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a trimis Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind exonerarea clienților băncilor de economisire și creditare în domeniul locativ de la rambursarea unor sume reprezentând primă de stat și accesorii.

Potrivit cererii,  Legea privind exonerarea clienților băncilor de economisire și creditare în domeniul locativ de la rambursarea unor sume reprezentând primă de stat și accesorii are ca obiect de reglementare exonerarea clienților băncilor de economisire și creditare în domeniul locativ de la rambursarea către Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației a sumelor reprezentând prima de stat datorate ca urmare a constatărilor Curții de Conturi prin deciziile emise în anul 2015, precum și a accesoriilor aferente. Totodată, legea exonerează de la plată și impozitul pe venit, contribuțiile sociale și obligațiile fiscale accesorii sumelor prevăzute la alin. (1), consecință a constatării Curții de Conturi. Impozitul pe venit, contribuțiile sociale și alte sume derivând din obligații fiscale accesorii sumelor prevăzute la alin. (1) încasate până la data intrării în vigoare a legii nu se restituie. 

Preşedintele Iohannis spune în cererea de reexaminare: “Însă, prin raportare la obiectul de reglementare și la conținutul normativ al legii, considerăm că legea transmisă la promulgare trebuie să fie reanalizată de Parlament, astfel încât intervențiile legislative să fie clare și previzibile, în acord atât cu regulile și principiile constituționale, cât și cu și jurisprudența instanței constituționale. Din această perspectivă, considerăm că pentru o stabilire cât mai clară a sferei de reglementare a legii și pentru asigurarea clarității și previzibilității normei este necesară clarificarea sintagmei „deciziile emise în anul 2015” din cuprinsul art. 1 din lege. O astfel de soluție legislativă trebuie să se întemeieze pe criterii obiective și raționale, astfel încât să fie prevăzute în mod clar atât sfera beneficiarilor săi, cât și cea a autorităților cărora le revine aplicarea deciziile vizate de legiuitor.

De asemenea, apreciem necesară reexaminarea dispozițiilor art. 2 din lege, potrivit cărora: „Se confirmă în mod expres că dispozițiile legale, aplicabile clienților parte la contractele de economisire creditare încheiate înainte de modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006, cu modificările și completările ulterioare prin Legea nr. 164/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului cu privire la dreptul la prima de stat trebuie interpretate în sensul că: a) orice persoană fizică, indiferent de vârstă, poate încheia contracte de economisire-creditare cu una sau mai multe bănci de economisire și creditare în domeniul locativ și poate beneficia de prima de stat dacă îndeplinește celelalte condiții expres prevăzute de lege în ceea ce privești acordarea acesteia; și b) clienții care au încheiat un contract de economisire-creditare cu o durată de peste 5 ani, pot beneficia de prima de stat fără a fi necesară justificarea utilizării în scop locativ dacă până la împlinirea duratei minime de economisire nu au existat retrageri totale sau parțiale din soldul economisit”.

Aparent, dispozițiile art. 2 din lege sunt redactate sub forma unei norme interpretative. Referitor la aceste tipuri de norme, legiuitorul are – potrivit jurisprudenței Curții Constituționale –  îndrituirea constituțională de a adopta acte normative de interpretare, respectiv legi care să nu aducă însă elemente novatoare față de legea interpretată (Decizia nr. 619/2016). Astfel, prin jurisprudența sa, Curtea a reținut că legea interpretativă este „(…) un act legislativ care este adoptat fie pentru a explicita o lege interpretabilă/neclară, imprecisă, lipsită de previzibilitate în sensul precizării/deslușirii voinței legiuitorului, fie pentru a pune capăt interpretării constante pe care autoritățile administrative sau judiciare o dau unei legi, în contradicție cu intenția și cu scopul în care legiuitorul adoptase legea, ipoteză în care se poate ajunge la încetarea sau modificarea unei practici administrative sau judiciare, inclusiv a efectelor deciziei pronunțate pentru unificarea practicii judiciare sau pentru dezlegarea unor probleme de drept” (Decizia Curții Constituționale nr. 61/2017, par. 36).

În același timp, potrivit art. 69 alin. (2) din Legea nr. 24/2000: „(2) Interpretarea legală intervenită potrivit alin. (1) poate confirma sau, după caz, infirma ori modifica interpretările judiciare, arbitrale sau administrative, adoptate până la acea dată, cu respectarea drepturilor câștigate”.

Așadar, potrivit jurisprudenței constituționale, „legea interpretativă este un procedeu care trebuie utilizat cu mare precauție, adoptarea ei fiind, prin ea însăși, o măsură care denotă un caracter excepțional al unui atare act normativ”, iar „efectele pe care legea interpretativă le produce sunt pentru viitor, trebuind a fi făcută distincția între facta praeterita, pendentia și futura, numai în acest fel putându-se adapta conceptul de lege interpretativă în sistemul nostru constituțional de după 1991” (Decizia Curții Constituționale nr. 61/2017, par. 36).

În condițiile în care chiar în expunerea de motive se face referire la decizii definitive ale Înaltei Curți de Casație și Justiție care au stabilit legalitatea unor acte ale Curții de Conturi prin care s-au constatat prejudicii aduse bugetului de stat și în condițiile unor alte litigii aflate pe rolul instanțelor de judecată, apreciem că modalitatea de formulare a dispozițiilor art. 2 nu numai că ar putea fi de natură să confere normei un caracter retroactiv, ci ar putea, totodată, să interfereze cu rolul instanțelor de judecată, aspecte ce pun în discuție deopotrivă principiul separației puterilor în stat, cel al statului de drept ori rolul instanțelor, precum și cel al securității raporturilor juridice.

În plus, apreciem că sintagma „orice persoană fizică, indiferent de vârstă poate încheia contracte de economisire – creditare” din cuprinsul art. 2 din lege trebuie să fie corelată și cu dispozițiile art. 37 – 48 din Codul civil referitoare la capacitatea de exercițiu. Astfel, în condițiile în care dispozițiile art. 2 lit. a) din lege nu conțin o trimitere expresă la normele generale din materia capacității de exercițiu prevăzute de art. 37-48 Cod civil, acestea par să instituie – cel puțin pentru contractele de economisire-creditare – o excepție de la regula potrivit căreia minorii ce nu au împlinit vârsta de 14 ani, nu au capacitate de exercițiu, precum și aceea conform căreia minorii cu capacitate de exercițiu restrânsă încheie actele juridice cu încuviințarea părinților sau, după caz, a tutorelui, iar în cazurile prevăzute de lege, și cu autorizarea instanței de tutelă.

În absența unor clarificări și a unor distincții între situațiile juridice realizate în întregime înainte de intrarea în vigoare a legii noi, precum și efectele produse de acestea înainte de acest moment (facta praeterita), situațiile juridice în curs de formare, modificare sau stingere la data intrării ei în vigoare (facta pendentia) și situațiile juridice care se vor naște, modifica sau stinge după intrarea în vigoare a legii noi, precum și efectele viitoare ale situațiilor juridice trecute (facta futura), considerăm că natura juridică și efectele dispozițiilor art. 2 sunt neclare.

Alăturarea unui articol interpretativ  – cu valențe retroactive – unei norme care reglementează o măsură de exonerare a clienților băncilor de economisire și creditare în domeniul locativ de la rambursarea unor sume reprezentând prime de stat și accesoriile aferente reprezintă un procedeu legislativ atipic și din perspectiva unității obiectului de reglementare, cu atât mai mult cu cât jurisprudența Curții Constituționale referitoare la normele interpretative vizează atât limitele, cât și necesitatea unei prudențe în adoptarea unor astfel de dispoziții.

Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, în calitate de organ reprezentativ suprem al poporului român și de unică autoritate legiuitoare a țării,vă solicităm reexaminarea Legii privind exonerarea clienților băncilor de economisire și creditare în domeniul locativ de la rambursarea unor sume reprezentând primă de stat și accesorii”.

În cursul anului 2015 un control al Curții de Conturi ce a vizat modalitatea de alocare a primelor de stat către clienți a condus la blocarea activității de economisire-creditare pentru domeniul locativ în România. Curtea de Conturi a instituit obligativitatea restituirii sumelor distribuite cu titlu de primă de stat, respectiv nedistribuirea pe viitor a sumelor care nu au fost deja repartizate pentru clienții băncilor de economisire-creditare pentru domeniul locativ care: (a) au încheiat contracte pe o perioadă mai lungă de 5 ani și nu fac dovada utilizării întregii sume în scop locativ; (b) la data încheierii contractului aveau sub 18 ani; sau (c) la data încheierii contractului aveau peste 65 de ani.

Aplicarea interpretării Curții de Conturi în sensul celor arătate mai sus va presupune inițierea unor demersuri de recuperare a sumelor distribuite deja cu titlu de primă de stat și va determina apariția unui număr ridicat de reclamații și litigii declanșate de clienții băncilor de economisire-creditare pentłu domeniul locativ care nu vor mai primi prima de stat în condițiile legii în temeiul căreia au contractat. Acest fapt va fi de natură să genereze un nou val de lipsă de încredere al acestora față de Statul Român și de sistemul bancar în general.

În prezent băncile de economisire-creditare pentru domeniul locativ înregistrează deja un nivel ridicat de reclamații ale clienților care intenționează să inițieze litigii.

Efectele astfel generate se vor resimți deosebit de puternic nu doar la nivelul celor două bănci ce fac parte din sistemul Bauspar, ce dețin împreună aproximativ 25% din piața bancară din România, ci și la nivelul întregului sistem bancar. Precedente nu mult îndepărtate în timp, precum asocierea afacerii FNI cu Casa de Economii și Consemnațiuni, au arătat cât de puternic este impactul producerii și propagării unui astfel de risc reputațional.

De asemenea, credibilitatea Statului Român și a politicilor economice și sociale promovate ar putea fi afectate, având în vedere faptul că statul deține responsabilitatea pentru inițierea procedurilor de recuperare, precum și pentru acționarea în instanță a clienților în mod direct, băncile pentru locuințe având, potrivit legii, calitate de agent în procesul de distribuire al primelor de stat, respectiv de fidejusor, iar nu de creditor.

În ceea ce privește impactul macroeconomic al implementării nediscriminate a deciziei Curții de Conturi, aceasta ar conduce la dispariția întregului sistem de economisire-creditare pentru domeniul locativ din România, mecanism esențial de creare a bunăstării cetățenilor pe termen mediu și lung.

Având în vedere că băncile pentru locuințe au doar o obligație subsidiară de reparare a prejudiciului, obligația principală de recuperare a primelor de stat care au fost distribuite incorect în accepțiunea Curții de Conturi va reveni tot Statului Român, care ar putea fi nevoit să inițieze litigii și proceduri de executare silită în calitate de creditor față de clienții sistemului Bauspar.

Declanșarea de litigii pentru recuperarea sumelor de bani distribuite deja cu titlu de primă de stat sau apariția altora generate de nedistribuirea primelor de stat în viitor în conformitate cu prevederile legale aplicabile la momentul încheierii contractelor ar conduce la îngreunarea procesului de recuperare a creanțelor Statului realizat de ANAF, care ar trebui să gestioneze procedurile respective.

Un număr semnificativ de noi litigii (aproximativ de ordinul sutelor de mii) ar conduce la creșterea numărului acestora la nivel național cu un procent cuprins între 10% și 20% (considerând cele aproape 2,8 milioane de litigii aflate pe rolul instanțelor judecătorești în anul 2018), fapt ce ar îngeuna astfel și mai mult procesul de înfăptuire a justiției.

Mai mult, este foarte probabil ca la rândul lor clienții sistemului Bauspar să acționeze în instanță Statul Român pentru decizia de a solicita rambursarea primelor de stat acordate sau a celei privind neacordarea primelor de stat cu respectarea prevederilor legale aplicabile, ca urmare a deciziei Curții de Conturi.

Din perspectiva impactului social al implementării deciziei Curții de Conturi, un număr de aproximativ 310.000 de clienți ai băncilor de economisire-creditare pentru domeniul locativ ar trebui să restituie primele de stat deja încasate, în cuantum total de cca. 680.000.000 lei.

De asemenea, aproximativ 165.000 de clienți ai acestor instituții de credit ar urma să nu mai beneficieze de primele de stat (la care erau îndreptățiți în conformitate cu prevederile legale în vigoare aplicabile la momentul încheierii contractelor) și care nu au fost încă plătite de către stat, în cuantum total de cca. 703.000.000 lei.

În vederea ameliorării efectelor deciziei Curții de Conturi față de cetățenii români, se impune adoptarea unui act normativ care să vizeze următoarele aspecte:

  1. exonerarea de la obligația de a restitui sumele primite cu titlu de primă de stat de către clienții băncilor de economisire-creditare pentru domeniul locativ în baza contractelor de economisire-creditare pentru domeniul locativ încheiate până la data de 02.02.2016, dată la care prima decizie a Curții de Conturi ce a vizat sistemul Bauspar a devenit executorie;
  2. clarificarea aplicării prevederilor OUG 99/2006, astfel cum a fost ulterior modificată și completată, privind lipsa necesității justificării de către clienții beneficiari a utilizării sumelor economisite și a primei de stat pentru contractele de economisire-creditare pentru domeniul locativ încheiate pe o perioadă mai lungă de 5 ani și dreptul persoanelor cu vârsta sub 18 ani, respectiv al celor peste 65 de ani, de a beneficia de prima de stat, în măsura în care îndeplinesc celelalte condiții prevăzute de lege, pentru clienții care au încheiat contracte de economisire-creditare pentru domeniul locativ până la data de 02.02.2016, dată la care prima decizie a Curții de Conturi ce a vizat sistemul Bauspar a devenit executorie”.

 

 

Credere: Sub pretextul acordării unei facilități pentru consumatori, Parlamentul exonerează băncile de locuințe de la plata a peste 100 milioane de euro către bugetul de stat

 

BVBStiri BVB

SIF MOLDOVA S.A. (SIF2) (22/01/2021)

Notificare prag detineri/vot >5%

DEUTSCHE BANK TURBO LONG 0.10/7/7.5 (EBDBKTL29) (22/01/2021)

Notificare Erste Group Bank AG - Certificatul EBDBKTL29 este sold-out

UAMT S.A. (UAM) (22/01/2021)

Hotarari AGA E 22.01.2021