Ionuț Lianu, CEC Bank: Bursa are instrumentele și investitorii. Următorul pas este dezvoltarea serviciilor care să crească lichiditatea – video

• Ionuț Lianu, CEC Bank: Pentru a crește lichiditatea Bursei, activele financiare „trebuie să ruleze, să se învârtă, așa cum se întâmplă pe piețele externe”

• Ionuț Lianu, CEC Bank: Titlurile de stat și acțiunile blue-chip pot fi puse mai mult în valoare prin folosirea lor drept colateral

Piața de capital din România dispune deja de instrumente, de un număr în creștere de investitori, de capital și de mecanismele necesare pentru finanțarea companiilor, însă următorul pas trebuie să fie dezvoltarea serviciilor conexe care să pună aceste active în valoare și să contribuie la creșterea lichidității, consideră Ionuț Lianu, Ofițer Șef Management Active și Pasive, CEC Bank, prezent la Forumul Pieței de Capital, organizat de Financial Intelligence.

Printre direcțiile indicate de acesta se numără dezvoltarea efectivă a împrumuturilor de active financiare și utilizarea titlurilor de stat și a acțiunilor blue-chip drept colateral pentru finanțări – mecanisme care funcționează de mult timp pe piețele internaționale.

„Bursa locală, în momentul de față, și, în general, piețele financiare locale sunt într-o situație în care suntem la masă, avem toate ingredientele, avem roșii, avem castraveți, avem dovlecei, totul e pe masă, avem musafiri”, a spus Ionuț Lianu, adăugând: „Avem instrumentele, avem un număr mare de participanți în bursă. Dar cum facem sosurile, cum facem mâncarea?”

Reprezentantul CEC Bank a explicat metafora: „Avem instrumentele, avem un număr mare de participanți în bursă și care este în creștere, un interes în creștere, sume importante deja, avem mecanismele, adică mecanismul principal al bursei de a ridica capitaluri pentru business-uri.”

Problema apare în etapa următoare.

„Dar ce ne lipsește? Și cred că ăsta este următorul pas: cum să facem sosurile, cum să facem mâncarea? Pentru că în jurul tuturor acestor instrumente trebuie să existe o zonă de servicii conexe care să le pună în valoare.”

Un exemplu este împrumutul de active financiare. „Pentru lichiditate ar ajuta foarte mult să existe efectiv – știu că există legislație – dar să existe efectiv serviciile pentru împrumuturile de active financiare.”

• Titlurile de stat și acțiunile blue-chip ar putea fi folosite mai mult drept garanții

O altă zonă insuficient exploatată în România, potrivit lui Ionuț Lianu, este colateralizarea activelor financiare.

„Aici mă bucură faptul că se întâmplă lucruri. Este vorba de colateralizare. Adică noi avem aceste active financiare, vorbim de titluri de stat, vorbim de acțiuni blue-chip, care sunt poate la fel de bune ca și colateral sau chiar mai bune, în cazul titlurilor de stat, decât proprietăți, hale de producție.”

Aceste instrumente există deja în portofoliile investitorilor, dar potențialul lor nu este încă utilizat suficient pentru dezvoltarea altor produse financiare, consideră Lianu, precizând: „Aceste instrumente nu au fost folosite deocamdată în România pentru a dezvolta și pentru a le pune mai mult în valoare.”

Nu ar fi vorba despre o inovație propriu-zisă, ci despre adoptarea unor practici deja consacrate pe piețele dezvoltate.

„Și așa, ca paralelă, pot să vă spun că n-am reinventat roata. Adică împrumutul pe bază de colateral, acțiuni, obligațiuni, este ceva standard în piețele financiare internaționale. Nu de acum, ci de acum 20 de ani și online. Adică nu cu mers la bancă sau înregistrări manuale – cereri online”, a mai spus Lianu.

 * Lianu: Dacă ai Fidelis în portofoliu și vrei să cumperi acțiuni după o corecție, „ce garanție mai bună?”

Ionuț Lianu a oferit exemplul unui investitor care deține titluri de stat Fidelis și care ar putea dori să profite de o corecție bursieră pentru a cumpăra acțiuni.

„Împrumutul pe bază de titluri de stat ar trebui să fie ceva foarte simplu și uzual, astfel încât, în momentul în care, de exemplu, e o corecție în bursă, ai vrea să cumperi acțiuni blue-chip, ai deja în portofoliu titluri de stat Fidelis. Ce garanție mai bună? Doar cash-ul poate să fie mai bun decât așa ceva.”

Există deja unele produse de acest tip, însă piața este încă slab dezvoltată, a arătat reprezentantul CEC Bank, precizând: „Știu că există câteva oferte, dar nu este o piață care a crescut, nu e o piață care a fost pusă în valoare.”

• „Mi se pare un lucru foarte bun” că BNR încearcă să deschidă această posibilitate și pentru bănci

Ionuț Lianu a remarcat și demersurile pentru extinderea posibilității utilizării titlurilor de stat drept colateral în relația cu băncile.

„De exemplu, băncile nu puteau să pună pledge, adică nu puteau să dea credit pe bază de colateral titluri de stat. Acum văd pe site-ul Băncii Naționale și mi se pare un lucru foarte bun faptul că încearcă să deschidă această posibilitate și pentru bănci, să folosească, să accepte titlurile de stat ca și colateral pentru împrumut, care mi se pare un principiu extraordinar.”

Utilizarea colateralului este deja o practică obișnuită în tranzacțiile dintre instituțiile de credit, a explicat acesta.

„Chiar băncile între ele, de ceva vreme, lucrează aproape exclusiv colateralizat, adică nu neapărat prin depozite interbancare, cât prin operațiuni de tip repo, adică pledge pe titluri, sau swap.”

Prin urmare, consideră Lianu, există o oportunitate importantă încă nevalorificată: „Asta mi se pare o zonă neexplorată, nepusă în valoare, de colateralizare a acestor active pe care le avem pe piață pentru a putea lua credit și investi mai departe în alte active financiare.”

• „Nu am reinventa roata”. Cum funcționează deja la brokerii internaționali

Ionuț Lianu a relatat inclusiv propria experiență cu un broker internațional pentru a explica diferența față de serviciile disponibile în prezent pe piața românească.

„Eu am experiență chiar și personală. Am cont la un broker internațional care oferă de mult timp astfel de servicii, în care, dacă e o corecție în bursă și ai suficient colateral în deținerile tale, instant poți să accesezi un credit broker prin care să cumperi mai mult.”

Finanțarea poate fi ulterior închisă atunci când investitorul aduce capital suplimentar sau când decide să marcheze evoluția favorabilă a investiției. „Dar ce vreau să spun este că nu am reinventa roata”, a explicat Ionuț Lianu.

• Brokerii au tehnologia și dorința, băncile au capitalul

Întrebat ce lipsește pentru dezvoltarea unor asemenea produse în România, reprezentantul CEC Bank a indicat atât legislația, cât și necesitatea unei colaborări mai bune între diferiții actori ai sistemului financiar.

„E nevoie și de anumite schimbări legislative și văd că încep să se întâmple și este nevoie și de o înțelegere a rolurilor.”

În opinia sa, brokerii și băncile au avantaje complementare care ar putea fi utilizate mai eficient: „Ce mi se pare mie este că, în piața de capital, la noi, brokerii au capabilitățile tehnice și dorința de a oferi, însă nu stau foarte bine, nu au capitalurile de care băncile dispun.”

În schimb, „băncile participă limitat”.

„Mie mi se pare că aici am putea să îmbunătățim. Ce pot face băncile este să susțină mai bine partea de credit, dar aceasta poate fi făcută doar în condițiile în care există mecanisme funcționale și compatibile cu legislația.”

• „Să introducem și noi ce face toată lumea de mult timp”

Pentru creșterea lichidității, România nu trebuie să inventeze produse complet noi, ci să dezvolte mecanisme deja utilizate pe scară largă pe piețele financiare internaționale, a subliniat Ionuț Lianu.

„Să introducem și noi ce face toată lumea de mult timp: mecanisme de margining, produse noi și servicii noi care să pună în valoare activele financiare care există acum pe Bursa din România și pentru care există cerere.”

Activele și investitorii există deja, însă pentru ca piața să devină mai lichidă este necesar ca acestea să poată fi utilizate într-o gamă mai largă de operațiuni.

„Există deținători. Dar, ca să creștem lichiditatea, ele trebuie să ruleze, trebuie să se învârtă, așa cum se întâmplă în piețele externe.”

• „Statele Unite se finanțează la 5% la dolar. Asta schimbă fundamental modul în care trebuie să ne gândim la viitor”

Ionuț Lianu a plasat dezvoltarea pieței românești într-un context internațional fundamental diferit de cel din urmă cu un deceniu.

„Dacă ar fi să ne uităm la contextul global, aici lucrurile arată într-o dinamică cu care ne-am obișnuit în ultimii cinci ani. Mereu apare câte ceva fundamental nou. Nu mai este acel ritm în care încercam să mergem către o eficiență cât mai bună, într-un cadru foarte clar stabilit. Cadrul se schimbă și se schimbă accelerat.”

Nu este vorba numai despre războaie sau pandemii, ci și despre transformări structurale.„Vorbim și de evenimente punctuale, precum războaie, pandemii, dar vorbim și de evoluții mai adânci, adică schimbări tehnologice fundamentale”, a spus Lianu.

În aceste condiții, cea mai importantă calitate pentru o economie și pentru companii devine, în opinia sa, adaptabilitatea: „Abilitatea numărul unu pe care putem să o avem și ca țară, și ca jucători economici, este capacitatea de adaptare și de a înțelege un pic cum stau lucrurile și să începem să fim flexibili.”

• „Lichiditatea există în continuare, dar nu mai are aceeași abundență”

Schimbarea condițiilor globale de finanțare modifică și comportamentul investitorilor, a explicat reprezentantul CEC Bank, adăugând: „În momentul de față vedem că Statele Unite se finanțează la 5% la dolar, dobânzi real pozitive, ceea ce noi nu prea am mai văzut de multă vreme. Asta schimbă fundamental modul în care trebuie să ne gândim la viitor.”

Capitalul există în continuare, însă accesul la el devine mai selectiv.

„Lichiditatea există în continuare, dar nu mai are aceeași abundență, în sensul că nu va merge după orice fel de proiecte, ci numai după proiectele care au un potențial serios de a aduce valoare”, a spus Ionuț Lianu, menționând: „Asta înseamnă dobânzi real pozitive. Nu toată lumea primește finanțare doar pentru că există prea multă lichiditate. Investitorii devin un pic mai selectivi, iar această schimbare față de situația de acum 10 ani, de exemplu, este una fundamentală.”

• „Nu văd semne că ne așezăm într-o altă perioadă de acalmie”

În opinia lui Ionuț Lianu, incertitudinea ridicată nu reprezintă un episod temporar, ci o caracteristică a mediului economic cu care companiile și investitorii trebuie să învețe să lucreze: „Contextul global eu zic că va rămâne în continuare unul foarte greu de anticipat și trebuie să ne concentrăm, așa cum am învățat în ultimii cinci ani, pe a înțelege mai bine situațiile și să ne adaptăm, mai degrabă decât să ne facem dinainte niște planuri și scenarii care ulterior se dovedesc depășite.”

Aceeași problemă se regăsește și în domeniul reglementării, unde situații pe care autoritățile nu le-au anticipat pot pune instituțiile financiare în fața necesității de a respecta regulile existente și, simultan, de a răspunde unei realități noi.

„Ne trezim la un moment dat într-o dilemă în care, pe de-o parte, trebuie să respectăm un cadru, pe de altă parte trebuie să ne adaptăm unei situații”, a afirmat Lianu.

Concluzia sa este că această dinamică va continua: „Eu cred că se va menține în următorii ani. Nu văd semne că ne așezăm într-o altă perioadă de acalmie, cel puțin deocamdată.”