Update articol:
INTERVIU IN EXCLUSIVITATE

Irina Bossy Ghica: Democrația este în pericol, este chiar maltratată în mai multe țări din Uniunea Europeana, inclusiv la noi

*Atuul principal al României, în ultimii 10-15 ani, a fost și este acela de a fi o țară în care majoritatea populației este pro-europeană

* Pot spune cu durere că NIMENI nu vorbește de România în Uniunea Europeană

* Țara noastră este una din singurele din lume ai cărei lideri nu par a se interesa de interesul ei

* Interesul național este acela de a oferi o situație internă propice investițiilor și dezvoltării economice

Atuul principal al României în ultimii 10-15 ani a fost și este acela de a fi o țară în care majoritatea populației este pro-europeană, ne-a spus Irina Bossy Ghica, descendentă a istoricei familii Ghica, în cadrul unui interviu acordat în exclusivitate Financial Intelligence. “Democrația este în pericol, este chiar maltratată în mai multe țări din Uniunea Europeana, inclusiv la noi”, a spus Irina Bossy Ghica.

Ea a vorbit despre starea actuală a României, despre clasa politică, situația geopolitic, dar și despre domeniul Cantacuzino, din Prahova, unde, în acest weekend, va avea loc Karpatia Horse Show, unul dintre cele mai așteptate evenimente de echitație și lifestyle ecvestru din România și sud-estul Europei

Irina Bossy Ghica este stră stră nepoata lui Ion Ghica și stră stră nepoata lui Gheorghe Grigore Cantacuzino- zis și „Nababul”)

Irina Bossy Ghica, fost jurnalist la BBC și Reuters, a trăit cea mai mare parte din viață în Franța, dar a revenit recent în România.

***

Cum vedeți România la 30 de ani de la Revoluție? 

Irina Bossy Ghica: Bilanțul acestor peste 30 de ani este unul al ocaziilor ratate, din care România nu a avut decât de pierdut. În primul rând, imediat după 1989, țara noastră n-a știut să-și atragă elitele refugiate în Occident în timpul comunismului, ceea ce a handicapat-o de la început față de celelalte țări din fostul “Bloc de est”. Dimpotrivă, România i-a alungat pe toți cei ce voiau să revină pentru a participa la reconstruția din temelii a țării, spunând ca nu au ce căuta în țara lor dacă nu au “mâncat salam cu soia” împreună cu cei care suferiseră foametea și frigul regimului lui Nicoale Ceaușescu. În acest timp, celelalte țări fost-comuniste își chemau toți intelectualii, și antreprenorii, care fuseseră educați și aveau experiență din Vest, care aveau conexiuni și știau cum funcționează o democrație.

În al doilea rând, mineriada a înspaimântat țările democratice care nu au vrut să mai știe de România, după elanul de solidaritate pe care aceasta îl stârnise la moartea lui Nicolae Ceaușescu. A doua ocazie ratată. În fine, deși am devenit membri ai Uniunii Europene acum 15 ani, nu am știut să profităm de această imensă șansa și să fructificăm oportunitățile pe care ni le poate aduce. Miliardele de euro neramburasabile oferite de Uniunea Europeană prin fondurile de coeziune au umplut la început buzunare corupte și mai apoi, când controalele Comisiei Europene asupra modului în care sunt cheltuite aceste fonduri în România s-au intensificat, o mare parte din aceste finanțări nu au fost folosite și au trebuit returnate la Bruxelles. Ca să nu mai vorbim de sancțiunile pentru corupție care s-au soldat cu suspendarea fondurilor pe o perioadă destul de mare… Deci iată cum România, căreia i se oferea un ajuutor imens prin aceste fonduri pentru a-și moderniza infrastructurile și economia sau pentru a-și restaura patrimoniul distrus în timpul comunismului, a ajuns să nu aibă nici astăzi o autostradă care sa lege capitala țării de rețeaua europeană, nici de celelalte două provincii istorice ale țării – Moldova și Transilvania. Iată cum am ajuns ca, dintr-o țară cu o agricultură râvnită de toate țările europene, să importăm produse agricole și iată cum, țara pe care actualul rege al Marii Britanii, Carol al IIl-lea – care până acum câteva zile nu era decât Prințul Charles – o consideră cea mai pitorescă si cea mai atractivă din Europa, nu are hoteluri și nu este promovată nicăieri – decât de Majestatea Sa. Am lucrat 15 ani la Bruxelles și în sfera europeană, reprezentând Franța și pot spune cu durere că NIMENI nu vorbește de România în Uniunea Europeană, deși avem nenumărate atuuri, printre care acela de a fi una din țările mari ale UE – a 6 -a ca populație. În acești 30 de ani am fi putut deveni o putere regională care ar fi trebuit să-și facă vocea auzită. De fapt, suntem, împreună cu Bulgaria, cea mai puțin cunoscută țară din UE. Țările Baltice, care au o populație de 2-3 milioane fiecare, au o notorietate mult superioară față de cea a României, care-și pierde populația într-un ritm îngrijorător. Unele statistici atestă că România a pierdut cca 4-5 milioane de locuitori din 1990 încoace, ceea ce ar aduce-o la egalitate cu Olanda!

Care sunt atuurile României, în actualul context geopolitic?

Irina Bossy Ghica: Așa cum am spus, România beneficiază de câteva atuuri care sunt departe de a fi neglijabile și care au mai ales particularitatea de a fi unice în Europa. Cred, în primul rând, – și acesta este un motiv de mândrie pentru noi, românii, – ca atuul principal al României în ultimii 10-15 ani a fost și este acela de a fi o țară în care majoritatea populației este pro-europeană. O poziție care revine la modă după rezultatele majoritar negative ale Brexit-ului în Marea Britanie, după pandemia care ne-a arătat avantajele unei politici de sănătate comune – care de fapt nu exista pâna atunci – și acum, în contextul penuriilor energetice și a sporirii prețurilor. Deși suntem, bineînteles, lezați de aceste penurii și scumpiri, ele sunt cu mult atenuate grație politicii energetice și a prețurilor garantate stabilite la nivel european.

În al doilea rând, în războiul actual, avem o poziție unică, având cea mai întinsă frontieră cu Ucraina – mai lungă decât cea care desparte Ucraina de Polonia. Dar nu știu dacă această poziție este valorizată destul pentru a arăta că România face parte din țările care trebuie consultate în găsirea soluțiilor în această criză. Bineînțeles, anumite informații sunt confidențiale în timp de război, dar faptul că putem ajuta Ucraina să-și exporte cerealele nu este destul de promovat. Am avea de câștigat atât pe plan material cât și pe planul prestigiului și al notorietății. Când Președintele Iohannis a fost invitat de omologul său francez la summit-ul franco-germano-italio-ucrainean, în iunie, la Kiev, nimeni nu știa cine este al cincilea personaj, pe care multe agenții de presă l-au omis total din poze și o mare parte din jurnaliștii occidentali cu care am discutat nici nu au înțeles că președintele României era prezent la acea reuniune. Nimeni nu a știut să spună de ce Dl. Klaus Iohannis era acolo. Nu s-a spus nici un cuvânt despre faptul că România ar putea ajuta Ucraina în exportul cerealelor, că suntem țara vecină care poate avea o poziție în privința aderării Ucrainei la UE, etc. Al treilea atu major este că suntem țara din Europa de Est cea mai puțin dependentă de gazul și resursele energetice rusești. Nici acest lucru nu este destul de cunoscut, dar ceea ce opinia publică europeană ignoră total este faptul că dispunem de resursele de gaz din Marea Neagră care nici astăzi nu sunt exploatate, din cauza avidității anumitor leaderi politici români care au tărăgănat semnarea contractelor cu companiile care trebuiau să facă explorarea și extracția gazelor din acele zăcăminte. Există demult “Inițiativa celor Trei Mări”, dar ea a fost lansată în 2015 de Polonia și Croația – care abia devenise, de doi ani membru UE. Abia în 2017, cu sprijinul Statelor Unite și a ONU, inițiativa s-a lărgit la încă 10 țări din fosta Europă de Est, și România a devenit membră a acestei inițiative, alături de mai multe state care nu au ieșire la mare, ca Ungaria, Slovacia sau Cehia! De ce nu am luat noi această inițiativă?  În fine, atuul major pe care îl avem astăzi este apartenența noastră la NATO, grație căreia putem conta pe acest formidabil scut anti-rus. Dar oare vom putea să-l valorificăm la înălțimea așteptărilor partenerilor noștri? Să nu uităm remarcile fostului comandant american al trupelor NATO staționate în Europa, Gen. Ben Hodges, care se întreba de curând cum ar putea interveni aceste trupe în caz de alertă în România, o țară fără autostrăzi, fără destule poduri peste Dunare și cu un sistem feroviar arhaic, în care guvernele care s-au succedat la cârma țării nu au investit niciodată?…

Cum definim interesul național?

Irina Bossy Ghica: Cred că în cele de mai sus am răspuns parțial la această întrebare. Dar aș vrea să precizez una din marile mele preocupări în legătura cu situația actuală a României. Țara noastră este una din singurele din lume ai cărei lideri nu par a se interesa de interesul ei. Interesul național nu este despre a spune “Nu ne vindem țara” pentru a o putea împărți între câtiva “prieteni” care au avut acces la devize înainte de 1989 sau oameni de afaceri improvizați care au desființat majoritatea industriilor naționale în loc să le lase statului care ar fi trebuit sa investeasca masiv pentru a le reda competitivitatea, sau a le vinde unor firme straine serioase care să le reabiliteze, așa cum s-a procedat cu Dacia, care grație investițiilor făcute de grupul Renault este astăzi una din companiile cele mai competitive din Europa și chiar din lume în domeniul constructiei de automobile. Deci interesul național este cel care tinde spre dezvoltarea României, a îmbunătățirii imaginii ei în lume prin alegerea de oameni competenți și serioși care să o reprezinte peste hotare, și nu prieteni sau rude care caută sinecuri bine plătite. Interesul național este acela de a reține oamenii muncitori, tinerii absolvenți ai facultăților din țară sau de a-i aduce inapoi pe cei care s-au evidențiat la facultăți prestigioase din lumea întreagă. Interesul național este acela de a oferi o situație internă propice investițiilor și dezvoltării economice: o situație fiscală stabilă, o justiție independentă și o legislație economică favorabilă antreprenorilor, pentru că toate aceste elemente – astăzi absente în România – îi descurajează pe cei care vor să facă ceva în viață să mai ramână în țara lor și nu-i conving pe cei care au plecat să se întoarcă. Interesul național este să nu avem numai batrâni și functionari necalificați în România, pentru ca în curând nu va mai avea cine sa achite cotizațiile sociale din care se plătesc pensiile. Și nu vor mai fi destui cetățeni care să plătească impozitele – și așa foarte prost colectate – din care statul să poata plăti profesori, medici și autostrăzi. Pe scurt, interesul național nu este cel al unei oligarhii care nu se gândește decât la interesul său.

De ce multor români le e rușine să spună că sunt români?

Irina Bossy Ghica: Nu mi-a fost niciodată rușine să spun ca sunt româncă, dar a trebuit de multe ori sa explic că guvernele României de după cel de-al II-lea Război Mondial nu reprezintă adevărata esență a României. Dar acest lucru e valabil în mai multe țări, chiar și în perioada recentă… Oare Dl Berlusconi și guvernul său reprezentau într-adevar Italia, această chintesență a culturii și a rafinamentului european de secole ? Probabil reputația românilor are de suferit și pentru ca mulți dintre compatrioții noștri s-au evidențiat prin anumite acte de delicvență care sunt intens mediatizate, pe când milioanele de români cinstiți care își fac datoria și fac onoare țării prin munca lor sunt mai puțin cunoscuți și prezentați în presă. Dar toți cei care au avut colegi sau angajați români sunt încântați de calitatea muncii lor și de omenia care-i caracterizează.

Considerați că democrația este în pericol?

Irina Bossy Ghica: Da, fără îndoială, democrația, care este un sistem extrem de fragil, poate fi amenințată pentru că se bazează pe un contract social respectat de toți, fără alte constrângeri decât cele ale legii, fără limitarea libertăților, decât în cadrul strict al legii și fără confiscarea puterii de către o minoritate sau o persoana în mod arbitrar.  Astăzi, democrația este cu atât mai amenințată cu cât ea este ținta de predilecție a anumitor regimuri autoritare – și a unuia cu precădere. Acest regim – cel de la Moscova – se folosește de toate posibilitățile oferite de noile sisteme de mass media, și în special de rețelele sociale, pentru a inunda spiritele cetățenilor din țările democratice cu fake news, cu idei complotiste și cu o propagandă neobosită pentru a semăna dezordinea, haosul, care adesea duc la instalarea unor regimuri populiste manipulate și mai ușor de cei care i-au adus la putere. Obsesia antidemocratică a dus la invazia Ucrainei, dar, inainte, la Brexit și la toate tentativele de a destabiliza regimurile din Uniunea Europeană, care reprezintă în ochii lumii întregi, imaginea democrației fericite și prospere care dă idei tuturor popoarelor asuprite. Da, democrația este în pericol, este chiar maltratată în mai multe țări din Uniunea Europeana, inclusiv la noi, unde justiția nu este independentă, unde legile nu se aplică tuturor cetățenilor în același mod și unde aleșii poporului nu se gândesc decât la imbogățirea personală și nicidecum la binele celor care i-au ales. De aceea trebuie să păzim această comoară acolo unde există și să luptăm pentru ca ea să fie aplicată în mod real acolo unde este doar o fațadă fără conținut. Dar, mai ales, trebuie s-o păzim de influențele nefaste care o sapă la radăcina de ani de zile, cu răbdare și perseverență.

Vom asista la trecerea de la o luma unipolara la o lume multipolara?

Irina Bossy Ghica: Nu știu dacă suntem într-o lume unipolară. Lumea a avut iluzia unipolarității după 1990 pentru foarte scurt timp. Deja în 2001 a apărut un element perturbator inedit până atunci: terorismul islamist, care a strigat în fața întregii lumi că trebuie să luptăm cu el. Apoi încet, încet, opinia publică care se credea la adăpostul regimurilor totalitare a înțeles că la Moscova și la Pekin tendința nu era cea pe care Occidentul o spera, încrezător în ideea că globalizarea va aduce o interdependență economică ce va birui toate veleitățile de hegemonie. Dar să nu uităm în primul rând că, competiția economică înseamnă stapânirea materiilor prime. Și, de aici, o luptă pentru hegemonia teritoriilor strategice care nu putea să nu degenereze…Deci, lumea multipolară pe care o doreau promotorii entuziaști ai globalizării s-a întors împotriva lor. Actualul conflict din Ucraina și modul în care se va rezolva ne va spune mai multe despre viitoarea configurație a puterii pe plan mondial.

Cât de vinovată e clasa politică pentru situația actuală a României?

Irina Bossy Ghica: Foarte vinovată. Dar asta nu pentru că un partid sau altul a greșit. Ci pentru că nu avem o adevarată clasă politică, într-un adevarat joc democratic. Din cauză că nu s-a optat pentru o lege a lustrației, toți cei din aparatul de stat comunist au devenit peste noapte deputați și primari ai unor partide care au fost create ad hoc, sau, în cazul partidelor “istorice” – PNL PNȚCD sau PD – au fost infiltrate și desființate, majoritatea dintre ele. În plus, traseismul, care este permis -în mod nepermis într-o democrație care se respectă – face ca cei care au pierdut alegerile să se găsească din nou la putere, trecând de la un partid la altul pentru a fi întotdeauna de partea celor care au pârghiile puterii – politice, dar mai ales economice.

Și cum să mai creadă populația în democrație și în importanța de a vota pentru a schimba un guvern care nu e la înalțime când vede – în momentul de față – că electoratul a votat în 2020 pentru a înlatura de la putere un partid – PSD în speță – și că peste abia un an același partid revine la putere prin diferite manipulări și manevre grosolane la care se pretează chiar și partidul care câștigase alegerile? Așteptăm deci o reînnoire a clasei politice și fac apel la tânăra generație să nu-i lase pe “moștenitorii” acestor politicieni să se instaleze în scaunele ce li se pregătesc.

Considerați că vom asista la ascensiunea partidelor naționaliste în România?

Irina Bossy Ghica: Până acum eram extrem de mândră și le spuneam tuturor celor care nu cunoșteau România, că țara noastră era singura din fostele țări comuniste care nu numai ca nu avea un guvern condus de populiști, dar că un asemenea partid nici nu există în Romania (după dispariția României Mari). Dar iata că a apărut din neant acest nou partid, AUR, care este identic cu cele din țările vecine, și probabil are aceeași finanțatori și instigatori: cei care, cum spuneam mai sus, vizează instalarea haosului peste tot. Să speram că românii vor fi înțelepți, își vor aminti tragicele antecedente din istoria noastră și nu vor aduce la putere un asemenea partid periculos.

Cum vedeți alegerile din 2024?

Irina Bossy Ghica: Alegrile din 2024 vor fi interesante deoarece ar trebui să reînnoiască întreaga clasă politică – dacă am fi într-un regim cu adevarat democratic. Într-adevăr, în 2024 vor avea loc absolut toate alegerile pe care le putem avea în România: locale, parlamentare, prezidențiale și europene! Un fenomen rarisim care, să sperăm, ne va aduce surprize plăcute! Dar oare mai putem crede în surprize plăcute? Am avut surprize, dar numai neplăcute în ultimii ani. Speranțele ne-au fost dezmințite și s-au cam spulberat. Dar trebuie să fim optimiști și să credem în capacitatea românilor de a se revolta împotriva acestei situații cu care nu trebuie să ne obișnuim. “Revoltați-vă!” spunea regretatul Stephane Heissel care se revolta împotriva lipsei de revoltă. Pierzându-ne capacitatea de a ne revolta ne pierdem capacitatea de a reacționa. Cădem în resemnare, și resemnarea, cum am mai spus-o, este o sinucidere cotidiană. Un popor nu poate fi lăsat să se sinucidă.

De ce v-ați întors în România?

Irina Bossy Ghica: Pentru că este țara mea. Am rădăcinile adânc infipte aici, familiile din care mă trag au facut istoria României și nu puteam sta comod în altă țară fără să-mi pese. Venisem pentru a mă implica în politică. Dar am înțeles că, așa cum mi s-a mai întâmpat și în 1990, partidele politice nu au nevoie de oameni cu experiență și dezinteresați. De curând, am fost contactată de mai multe partide noi care ar fi vrut să le reprezint la alegerile din 2024, dar cred că acum e cam târziu și noua generație trebuie să preia ștafeta. Îi stau la dispoziție pentru a o sfătui și îndruma în lumina experienței de lucru în guvernul Franței și ca jurnalist în presa anglo-saxonă. Între timp, mă dedic restaurării patrimoniului familial, care este patrimoniul României, și chiar al Europei. Să nu uităm că monumentele istorice pe care le-am găsit în ruină după 50 de ani de comunism au fost influențate, la edificarea lor, de curentele artistice și arhitecturale europene ale vremii. De aceea în fiecare an, cu ocazia Zilelor europene ale Patrimoniului (al treilea weekend din septembrie) deschidem porțile acestor domenii: Domeniul Ion Ghica de la Ghergani (com Răcari) și Domeniul Cantacuzino de la Florești (Prahova), pentru ca publicul să vadă care sunt progresele realizate pe aceste șantiere de la an la an. Aș dori ca și în România autoritățile să facă din aceste Zile ale Patrimoniului o prioritate națională pentru a educa publicul – mai ales cel tânăr – și a-l sensibiliza la importanța patrimoniului care reprezintă istoria și identitatea noastră și care este maltratat și anihilat pe zi ce trece de nepasarea generală.

De aceea șantierele pe care le-am început sunt finanțate de noi. Deși este vorba de casa și mormântul lui Ion Ghica și de domeniul Cantacuzino de la Florești, unde se află leagănul acestei familii bizantine instalate în România, Statul nu numai că nu ne ajuta cu nimic – deși starea în care se găsesc aceste monumente considerate “de importanță națională” se datorează neglijării autorităților care le-au confiscat- dar până astăzi nu am avut dreptul nici să beneficiem de fonduri europene. Precizez că fondurile europene sunt delegate Statelor membre de către Uniunea Europeană, care lasă la latitudinea acestora modul în care fondurile sunt alocate.

Karpatia Horse Show va avea loc în weekend-ul 23-25 septembrie pe Domeniul Cantacuzino

Cum ati ajuns să țineți evenimentul Karpatia Horse Show pe Domeniul Cantacuzino?

Irina Bossy Ghica: Am avut norocul sa întâlnim un om pasionat de cai. Ne-a pus în legătura cu Federația Internațională Ecvestră, care a rămas impresionată de măreția locului. Nu puteam găsi o activitate mai nobilă și mai potrivită cu acest Domeniu pe care stră-stră bunicul meu l-a vrut elegant și estetic. Un loc care surprinde vizitatorii. Și Concursul Complet de echitație întrunește toate aceste calități. Anul acesta, Karpatia Horse Show are loc în weekendul 23-25 septembrie. Și este un festival hipic în adevaratul sens al cuvântului, dedicat familiei. Avem seri dedicate muzicii, avem eleganță, avem zone special dedicate celor mici. Suntem bucuroși să le oferim românilor 3 zile de Festival, 3 zile de grație și eleganță.

Cum finanțați întreținerea Domeniului Cantacuzino?

Irina Bossy Ghica: Cum putem, prin resurse proprii. De aceea lucrurile evoluează încet… Avem o fundație non profit care organizează activități cu copiii din localitate pentru a-i familiariza cu acest monument istoric care se află în vecinătatea lor. Mulți sunt voluntari pentru evenimentul ecvestru. Primim câteva subvenții de la Primărie și de la Consiliul Județean pentru aceste activități. Și, împreună cu partenerul meu din Fundație, finanțăm diferite evenimente în același scop: să readucem la viață și să facem cunoscut Domeniul Cantacuzino, pentru a putea într-o zi să-l repunem în circuitul turistic, cultural și chiar economic. Nu am putut accesa până acum fonduri europene, și nu am reușit nici măcar să obținem înscrierea lui pe Ruta Castelelor în cadrul circuitelor cultural-turistice finanțate din PNRR…

Ce ar trebui să știe românii despre istoria Domeniului Cantacuzino ? 

Irina Bossy Ghica: Istoria locului e foarte bogată, deoarece este moștenirea familiei Cantacuzino de când aceasta s-a înpamântenit în România, în secolul XVI, după ce înaintașii lor fuseseră goniți din fostul Bizanț, cucerit de Imperiul Otoman. Toate localitățile din jur poartă pecetea familiei, care a lăsat nenumărate conace și palate – astăzi în mare parte în ruină sau transformate în spitale. La Florești, George Gr. Cantacuzino a construit al treilea și ultimul palat din viața sa, imaginându-l ca pe o apoteoză a operei lui edificatoare care a început cu Palatul Cantacuzino de la București (astăzi Muzeul Enescu), urmat de Castelul de la Zamora, care se poate vizita, și în fine “micul Trianon” cum a fost botezat ulterior acest al treilea palat, astăzi ruinat. Cu această replică a Marelui Trianon de la Versailles pe care i l-a dedicat soției sale, Ecaterina, George Gr. Cantacuzino a vrut să arate țării și lumii întregi că România poate fi egală cu cele mai strălucite civilizații ale Europei – Franța, în speță. George Cantacuzino și-a dedicat o mare parte din viață, după studiile făcute la Paris, propășirii și dezvoltării României. A fost Primarul Capitalei, Ministru, Prim Ministru și Președinte al Senatului, contribuind din averea proprie la efortul de război al României pentru a-și câstiga independența în 1877, sau la construcția căilor ferate, la împodobirea capitalei cu monumente – ca cel din Parcul Carol, care mai există și astăzi. Familia Cantacuzino a pus bazele industriei petroliere române, deoarece aici s-au găsit primele zacăminte de țitei la începutul sec. XX. și fiul său Mihai a fost unul din pionierii extracțiilor petroliere din regiune. Domeniul a fost conceput ca un refugiu familial în care se regăseau toate generațiile, căci copiii săi aveau toți, ca și el la rândul său când fusese tânar – câte o casă în incinta moșiei. El a fost cel care a modernizat și sistematizat grădinile și parcul de vânatoare cu ajutorul unor peisagiști francezi care au completat munca înaintașilor lor austrieci aduși de parinții stră-străbunicului meu – Luxandra și Grigore Cantacuzino. Sunt multe de povestit, de aceea invit publicul sa vină cât mai numeros la concursul de călărie Karpatia Horse Show, – între 23 și 25 septembrie-, unde organizăm tururi ghidate și unde avem mai multe panouri pedagogice care explică istoria Domeniului, a familiei și prezintă lucrările pe care am vrea să le realizăm.

BVB | Știri BVB

ADIDAS TURBO SHORT 0.10/210/200 (EBADSTS12) (30/09/2022)

Reluare tranzactionare - ora 10:35 - Notificare Erste Group Bank AG suspendare limita variatie

BRD - GROUPE SOCIETE GENERALE S.A. (BRD) (30/09/2022)

Aprobare BNR modificari in conducerea bancii

RAIFFEISEN BANK - OBLIGATIUNI 2029 (RBRO29) (30/09/2022)

Situatii financiare semestriale la data de 30 Iunie 2022