La 25 de ani de la 9/11, cazul Anwar al-Awlaki readuce în atenție întrebările despre eșecurile serviciilor americane de informații (Zero Hedge)

La 25 de ani de la atentatele din 11 septembrie 2001, documente FBI, raportul Comisiei 9/11 și informații desecretizate în ultimii ani readuc în atenție cazul lui Anwar al-Awlaki, clericul americano-yemenit devenit ulterior unul dintre liderii Al-Qaeda în Peninsula Arabică (AQAP). Awlaki fusese investigat de FBI înainte de atentate, a avut legături cu doi dintre viitorii teroriști de la 9/11 și a intrat ulterior în contact cu alți autori sau suspecți ai unor atacuri teroriste. Cazul său continuă să alimenteze întrebări privind informațiile deținute de autoritățile americane înainte de atacuri și semnalele care nu au fost valorificate la timp, potrivit unei analize publicate de Zero Hedge.

Povestea lui Anwar al-Awlaki reprezintă unul dintre cele mai controversate capitole din investigațiile care au urmat atentatelor din 11 septembrie 2001. Născut în Las Cruces, New Mexico, Awlaki a ajuns în anii următori unul dintre cei mai cunoscuți ideologi ai jihadismului de limbă engleză și, potrivit Departamentului Trezoreriei SUA, un lider important al Al-Qaeda în Peninsula Arabică, cu un rol operațional în organizație. Însă relația sa cu autoritățile americane începuse cu mult înainte.

• Awlaki a beneficiat de finanțare USAID pentru studii în SUA

În 1990, Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională – USAID – a acordat finanțare pentru studiile de inginerie civilă ale lui Awlaki la Colorado State University. Documentele citate de The Libertarian Institute arată că în actele aferente finanțării locul său de naștere figura drept Sana’a, Yemen, deși Awlaki era născut în Statele Unite. Ulterior, autoritățile americane au investigat dacă informația falsă privind locul nașterii fusese utilizată pentru ca acesta să poată beneficia de finanțarea destinată studenților străini.Acest episod s-a petrecut cu mai bine de un deceniu înainte ca Awlaki să devină cunoscut autorităților americane pentru legăturile sale cu persoane implicate în terorism.

• FBI îl investiga încă din 1999

Un element mult mai important pentru istoria cazului este că FBI deschisese o investigație asupra lui Awlaki încă din 1999. Motivul îl constituiau contactele sale cu Ziyad Khaleel, identificat de autoritățile americane drept o persoană care procurase echipamente pentru Osama bin Laden. În 2000, Awlaki s-a întors în Statele Unite, iar ulterior s-a mutat în Virginia, unde a devenit imam la moscheea Dar Al-Hijrah din Falls Church. La numai câteva zile după atentatele din 11 septembrie, pe 15 septembrie 2001, Awlaki a fost intervievat de autorități. Potrivit documentelor FBI citate în material, în timpul discuției acesta nu și-a prezentat pașaportul și a refuzat să comenteze atunci când a fost întrebat despre opiniile sale referitoare la jihad.

• Comisia 9/11: doi dintre teroriști au dezvoltat o „relație apropiată” cu Awlaki

Cea mai importantă legătură cu atentatele apare însă în Raportul Comisiei 9/11, publicat în 2004. Raportul oficial descrie relația lui Awlaki cu Nawaf al-Hazmi și Khalid al-Mihdhar, doi dintre cei 19 teroriști implicați în atentatele din 11 septembrie. Cei doi ar fi dezvoltat o „relație apropiată” cu Awlaki.

Hazmi și Mihdhar s-au numărat printre cei cinci teroriști aflați la bordul zborului American Airlines 77, avionul care a lovit Pentagonul. Relația lor cu Awlaki a atras ulterior atenția anchetatorilor, inclusiv pentru că acesta activase anterior ca imam în San Diego, unde se aflaseră cei doi.

• Noi informații despre rețeaua din jurul celor doi teroriști

Documentele și investigațiile publicate ulterior au adăugat noi elemente privind persoanele care i-au ajutat pe Hazmi și Mihdhar după sosirea lor în Statele Unite. Un nume important este Omar al-Bayoumi, cetățean saudit care i-a sprijinit pe cei doi în California, inclusiv în găsirea unei locuințe și integrarea în comunitatea locală. Investigațiile ulterioare și documentele declasificate au analizat legăturile dintre Bayoumi și oficiali sau structuri saudite.

În 2021, administrația Biden a desecretizat documente din investigația FBI cunoscută sub numele de Operation Encore, referitoare la posibilele legături dintre cetățeni saudiți aflați în Statele Unite și cei doi teroriști. Documentele au adus din nou în atenție și numele diplomatului saudit Fahad al-Thumairy, în contextul sprijinului acordat celor doi viitori atacatori. Materialul publicat acum susține că Awlaki a avut, la rândul său, contacte telefonice cu Bayoumi în perioada în care acesta îi ajuta pe Hazmi și Mihdhar. Aceste elemente au continuat să fie examinate inclusiv în litigiile intentate de familiile victimelor atentatelor împotriva Arabiei Saudite.

• Awlaki avea să devină ulterior lider Al-Qaeda

Dacă înainte de 11 septembrie natura exactă a relațiilor lui Awlaki cu viitorii teroriști a rămas obiect de investigație, rolul său ulterior în jihadism este mult mai bine documentat. În iulie 2010, Departamentul Trezoreriei SUA l-a desemnat drept unul dintre liderii importanți ai Al-Qaeda in the Arabian Peninsula – AQAP, afirmând că trecuse de la susținerea ideologică la un rol operațional.

Autoritățile americane au stabilit că Awlaki l-a sprijinit pe Umar Farouk Abdulmutallab, autorul tentativei de atentat din ziua de Crăciun 2009 asupra unui avion care se îndrepta spre Detroit. Awlaki a schimbat, de asemenea, mesaje cu Nidal Hasan înainte ca acesta să ucidă 13 persoane la Fort Hood, în 2009. Iar Faisal Shahzad, autorul tentativei de atentat cu mașină-capcană din Times Square din 2010, s-a declarat admirator și adept al lui Awlaki.

• Ucis de SUA într-un atac cu dronă

Anwar al-Awlaki a fost ucis în Yemen, în septembrie 2011, într-un atac american cu dronă autorizat de administrația Barack Obama.

Cazul a generat o controversă juridică majoră deoarece Awlaki era cetățean american, iar eliminarea sa printr-o operațiune militară în afara unui câmp de luptă convențional a provocat dezbateri privind drepturile constituționale și limitele puterii executive în lupta împotriva terorismului. Câteva săptămâni mai târziu, fiul său adolescent, Abdulrahman al-Awlaki, tot cetățean american, a fost ucis într-un alt atac american în Yemen. Ani mai târziu, o fiică a lui Awlaki a murit în timpul unei operațiuni americane desfășurate în Yemen.

• Întrebarea rămasă după 25 de ani: câte semnale au fost ratate?

La un sfert de secol de la atentatele din 11 septembrie, cazul Awlaki concentrează mai multe dintre întrebările care continuă să însoțească investigațiile asupra celui mai grav atac terorist produs pe teritoriul Statelor Unite.

FBI îl investigase înainte de atentate. Awlaki îi cunoscuse pe doi dintre viitorii teroriști. În jurul acestora exista o rețea de persoane ale căror relații cu oficiali sau structuri saudite au făcut ulterior obiectul unor investigații îndelungate. Niciunul dintre aceste elemente, luat separat, nu demonstrează că autoritățile americane cunoșteau planul atentatelor din 11 septembrie sau că Awlaki a participat la pregătirea acestora.

Ele explică însă de ce, la 25 de ani de la atacuri, cazul său continuă să ridice întrebări despre eșecurile serviciilor de informații, informațiile care nu au fost corelate la timp și relațiile dintre Washington și aliații săi din Orientul Mijlociu, scrie The Libertarian Institute/ZeroHedge.