Miniștrii de Finanțe ar trebui să „nu aibă somn” din cauza amplorii fraudei fiscale, a declarat Laura Kövesi, procuror-șef la Parchetul European (EPPO), pentru Euronews. 

Autoritățile din statele membre ale UE nu manifestă suficientă dorință pentru a recupera zeci de miliarde de fonduri pierdute în urma fraudei în fiecare an, potrivit șefului agenției UE pentru criminalitate financiară.

Laura Kövesi, procuror-șef la Parchetul European (EPPO), a declarat pentru Euronews că autoritățile fiscale din UE nu reușesc să colecteze TVA la aproximativ 130 de miliarde de euro în fiecare an, din care între 30 și 60 de miliarde de euro sunt pierdute prin fraude sau „pur și simplu furate” din bugetul țării.

„Dacă aș fi ministru de finanțe, probabil că nu aş avea somn din cauza asta”, a spus ea. „Mai ales în contextul economic actual, când inflația este foarte mare.”

Kövesi a vorbit cu Euronews în timp ce EPPO sărbătorește primul an de activitate, după ce și-a lansat oficial operațiunile în iunie 2021. Parchetul independent, cu sediul în Luxemburg, are sarcina de a investiga infracțiunile care dăunează bugetelor la nivelul UE, inclusiv fraudă, corupție și spălare de bani.

Condus de un grup de procurori europeni din fiecare dintre cele 22 de state participante ale UE, EPPO înaintează cazurile de infracțiuni financiare în instanțele naționale competente. Unul dintre cele mai mari beneficii ale sale este că poate investiga infracţiuni peste graniță, în timp ce autoritățile naționale sunt limitate pe propriul teritoriu.

În primul său an de activitate, EPPO a deschis 929 de investigații, a emis 28 de rechizitorii și a obținut patru condamnări, pe lângă obținerea unor ordonanțe judecătorești de înghețare a unor active de 259 de milioane de euro, notează Euronews.com.

Cu toate acestea, Kövesi spune că mai trebuie să convingă anumiți lideri ai UE de importanța activității EPPO. „Prea des”, a spus ea pentru Euronews, „ne confruntăm cu o înțelegere destul de limitată a implicațiilor pentru orice economie a organizațiilor criminale care poate provoca daune doar prin frauda TVA”.

Atât în ​​timpul înființării EPPO, cât și după lansare, spune Kövesi, au existat cazuri în care guvernele nu i-au luat în serios activitatea, indiferent dacă au participat sau nu la agenție.

Unul dintre cele mai mari obstacole cu care EPPO s-a confruntat în primul său an de acțiune este gestionarea celor 22 de coduri penale și sisteme juridice diferite în care lucrează. Aceste diferențe au condus la discrepanțe uriașe în ceea ce privește volumul infracțiunilor financiare identificate în fiecare țară, potrivit lui Kövesi, unele detectând o mulțime de cazuri complexe, iar altele „foarte puține, sau chiar zero”.

„Este vorba despre voința autorităților de a identifica și detecta infracţiunile și de a le raporta către EPPO”, a spus ea. „Nu știm, încercăm să găsim răspunsul, cum să rezolvăm acest lucru.”

Diferențele ridică, de asemenea, probleme cu privire la momentul în care EPPO poate începe o investigație. Legislația din unele țări, de exemplu, permite agenției să analizeze cazurile de contrabandă, iar în altele nu.

Kövesi a spus că o modalitate prin care dorește să alinieze politica de urmărire penală este prin crearea unei echipe „de elită” de anchetatori ai EPPO.