Legea privind echilibrul de gen în companiile listate există, dar nu produce efecte. Cristina Chiriac (CONAF): „Neconformarea nu costă nimic, pentru că legea sancționează procedura și lasă rezultatul nesancționat” 

La mai bine de un an de la intrarea în vigoare a Legii nr. 11/2025, prin care România a transpus Directiva europeană privind echilibrul de gen în conducerea companiilor listate, rezultatele sunt departe de obiectivele asumate. Acesta este principalul mesaj al studiului „Legea care nu se aplică. Cine deține și cine decide?”, realizat de dr. ec. Cristina Chiriac, președinta Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), o cercetare care analizează, pentru prima dată, toate companiile listate pe Piața Reglementată a Bursei de Valori București.

Spre deosebire de alte analize privind diversitatea de gen, raportul nu urmărește doar câte femei ocupă funcții în consiliile de administrație, ci încearcă să răspundă unei întrebări mai ample: funcționează sau nu legea care impune echilibrul de gen în guvernanța corporativă? Răspunsul autoarei este unul categoric: efectele sunt aproape inexistente.

• O lege europeană transpusă, dar fără efecte vizibile

Legea nr. 11/2025 a intrat în vigoare în martie 2025 și transpune Directiva (UE) 2022/2381 privind reprezentarea echilibrată a femeilor și bărbaților în organele de conducere ale societăților cotate la bursă. Companiile aveau termen până la 30 iunie 2026 pentru atingerea obiectivelor de reprezentare și pentru raportarea acestora către Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Cristina Chiriac arată însă că, deși obligația există în legislație și este reflectată inclusiv în documentele OECD și în standardele europene de guvernanță corporativă, indicatorul care arată dacă legea este respectată nu este monitorizat la nivel central.

Pentru a verifica situația reală, autoarea a analizat toate cele 85 de companii listate, dintre care 60 intră sub incidența legii, iar 75 de consilii de administrație au putut fi evaluate nominal. Cercetarea s-a bazat exclusiv pe documente publice, rapoarte bursiere, hotărâri ale adunărilor generale și informații oficiale.

Cifre-cheie

• 85 de societăți analizate, 79.847 de salariați, 75 de consilii verificate nominal
• 82 de femei din 383 de locuri de administrator, adică 21,4%; pe societățile supuse legii, 20,3%
• Subset comparabil cu seriile europene, categoria Premium: 41 de femei din 184 de locuri, adică 22,3%
• 25 de consilii din 75 nu au nicio femeie; sub ele lucrează 12.006 oameni
• 60 de societăți intră sub incidența legii; 21 sunt exceptate ca întreprinderi mijlocii, 4 prin sediul social
• 24 de societăți conforme din cele 58 obligate și numărate, adică 41,4%
• Conformare: 60% la societățile cu control de stat, 29,2% la cele private
• 7 informări anuale identificate din cele 60 datorate autorității de supraveghere
• 18 emitenți au aceeași persoană președinte de consiliu și director general; în 17 cazuri, un bărbat
• Variație între 31 decembrie 2025 și 30 iulie 2026: +0,7 puncte procentuale
• Raportul de guvernanță al bursei, 30 iunie 2026: 78 de companii analizate, nicio cifră despre echilibrul de gen
• 43 de numiri separă piața de respectarea integrală a legii

* România rămâne mult sub media europeană

Una dintre cele mai importante concluzii ale raportului este că reprezentarea femeilor în consiliile de administrație ale companiilor listate rămâne redusă.

Datele arată că femeile ocupă doar 20,3% din locurile din organele de conducere ale companiilor supuse legii, în timp ce media europeană este de 33,6%. Mai mult, 25 dintre cele 75 de consilii analizate nu au nicio femeie, iar aproape trei sferturi dintre societățile listate sunt conduse de consilii în care există cel mult o femeie.

În cifre absolute, cercetarea arată că peste 12.000 de angajați lucrează în companii ale căror consilii de administrație sunt formate exclusiv din bărbați.

* Termenul legal a trecut, dar piața aproape că nu s-a mișcat

Poate cea mai puternică observație a studiului este că apropierea termenului legal nu a produs schimbări semnificative.

Între 31 decembrie 2025 și 30 iulie 2026, ponderea femeilor în consiliile analizate a crescut de la 21,4% la 22,1%, adică doar 0,7 puncte procentuale. Numărul femeilor din piață a rămas practic identic: șase consilii au câștigat câte o femeie, iar alte șase au pierdut una. În opinia autoarei, această evoluție este „statistic indistinctibilă de zero” și demonstrează că legea nu a generat efectul de anticipare observat în alte state europene.

Prin comparație, la nivelul Uniunii Europene, reprezentarea femeilor în consiliile marilor companii a crescut cu 2,4 puncte procentuale înainte ca obligațiile prevăzute de directivă să devină efectiv aplicabile.

• De ce funcționează mai bine companiile de stat?

Raportul scoate în evidență o diferență surprinzătoare între companiile controlate de stat și cele private.

În timp ce 60% dintre societățile de stat analizate respectă obiectivele privind reprezentarea de gen, gradul de conformare în sectorul privat este de doar 29,2%.

Explicația oferită de Cristina Chiriac nu ține de existența unor obligații diferite, ci de modul în care acestea sunt monitorizate. Întreprinderile publice sunt supuse unor proceduri de selecție reglementate și supravegheate de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, în timp ce societățile listate nu beneficiază de un mecanism similar de verificare. Cu alte cuvinte, acolo unde există monitorizare, există și rezultate mai bune.

• Proprietatea influențează mai mult decât geografia

Un alt element interesant al studiului este că reprezentarea femeilor nu diferă semnificativ între București și restul țării și nici nu este explicată de dimensiunea companiilor. Variabila care influențează cel mai mult structura consiliilor este tipul proprietății. În companiile controlate de persoane fizice, femeile ocupă doar 13,9% dintre locurile din organele de conducere, în timp ce în societățile controlate de investitori instituționali ponderea urcă la 31,2%. De asemenea, dintre cele 85 de companii analizate, doar una are o femeie ca acționar majoritar.

• Transparență redusă și raportare dificilă

Analiza nu critică doar gradul de conformare al companiilor, ci și modul în care informațiile sunt făcute publice.

Potrivit raportului, legea obligă Autoritatea de Supraveghere Financiară să publice o listă centralizată a societăților conforme, însă aceasta nu era disponibilă la data încheierii cercetării. În plus, dintre cele 60 de companii obligate să publice raportarea anuală privind reprezentarea de gen, autoarea a identificat documentele doar în cazul a șapte societăți.

Mai mult, informațiile privind componența consiliilor sunt dispersate în documente diferite, fără un format standard, ceea ce face dificilă verificarea lor de către investitori sau de către public.

* Soluțiile propuse

Raportul nu recomandă adoptarea unei noi legi, ci aplicarea eficientă a celei existente.

Cristina Chiriac propune ca Bursa de Valori București să introducă un format standardizat de raportare privind structura consiliilor de administrație, iar ASF să publice lista centralizată a societăților conforme și numărul companiilor care au depus raportările obligatorii.

În același timp, studiul estimează că piața reglementată ar avea nevoie de 43 de noi numiri în consiliile de administrație pentru a respecta integral prevederile legii, iar în cazul a 23 de companii ar fi suficientă desemnarea unei singure femei pentru atingerea pragului legal.

• Concluzia studiului

Mesajul central al cercetării depășește tema reprezentării femeilor în business și pune sub semnul întrebării eficiența mecanismelor de implementare a legislației.

„Nu am măsurat femeile din consilii. Am măsurat dacă o lege de guvernanță corporativă se aplică în România. Genul a fost instrumentul, nu subiectul. Rezultatul este că nu se aplică”, afirmă Cristina Chiriac în declarația care însoțește studiul. Autoarea susține că problema nu este lipsa de competență sau de candidate, ci lipsa deciziei și a mecanismelor care să transforme obligațiile legale în practici efective de guvernanță corporativă.

Cercetarea „LEGEA CARE NU SE APLICĂ” măsoară aplicarea Legii nr. 11/2025, care transpune Directiva (UE) 2022/2381, pe toate cele 85 de societăți emitente de acțiuni admise la tranzacționare pe Piața Reglementată a Bursei de Valori București la 31 decembrie 2025. În ele lucrează 79.847 de oameni. Componența organelor de conducere a fost stabilită nominal la 75 dintre ele. Pentru celelalte zece societăți informațiile nominale nu au putut fi reconstruite exclusiv din documentele publice disponibile. Datele provin exclusiv din surse publice: rapoartele depuse de emitenți în secțiunea infocont a bursei, hotărârile adunărilor generale. Datele de firmă — acționariat, salariați, cifră de afaceri și persoane cu calitate de administrare — provin de la RisCo, partenerul de date al cercetării. Nicio informație nu a fost solicitată direct companiilor. Metoda este publicată integral, iar fiecare cifră poate fi refăcută de oricine din aceleași documente.

Datele de firmă folosite în cercetare — structura acționariatului, numărul de salariați, cifra de afaceri și lista persoanelor cu calitate de administrare — au fost puse la dispoziție de RisCo, în extrageri datate 30 iulie 2026. Ele au fost confruntate, fără excepție, cu documentele depuse de emitenți la bursă, care rămân sursa primară pentru componența organelor de conducere. RisCo este partenerul de date al cercetării și se citează ca atare în toate materialele care preiau aceste cifre.