Zona Complexului Expozițional Romexpo ar putea primi un ”lifting” impresionant odată cu dezvoltarea proiectului de real-estate propus de Camera de Comerț și Industrie a României. Punctul nevralgic, reglementarea statutului juridic al terenului, a fost depășit pe 3 martie 2021 prin votul decisiv al Curții Constituționale, care a stabilit că Legea pentru modificarea și completarea Legii Camerelor de Comerț din România nr. 335/ 2007 este constituțională.

Prin urmare, CCIR are acum în proprietate terenul Romexpo și un plan ambițios de modernizare a centrului expozițional și integrarea acestuia într-un complex multifuncțional, care presupune o investiție de 3 miliarde de euro.

Am întrebat CCIR ce urmează în continuare pentru proiectul Romexpo, după ce noua lege va fi promulgată, și ce aduce nou pentru București. Am dorit, de asemenea, să lămurim cele mai sonore controverse legate de proiect, pornind de la situația terenului, ce beneficii va avea statul de pe urma dezvoltării acestui proiect și până la urmă care va fi impactul asupra locuitorilor Capitalei.

O mare scenă culturală

În primul rând, vă propun o scurtă descriere a proiectului prin care se dorește revitalizarea pavilioanelor expoziționale și integrarea într-un proiect mixt, care va permite de la organizarea de târguri și expoziții, la evenimente culturale naționale și internaționale.

Pavilionul Central va rămâne ancora proiectului, urmând să fie reconfigurat într-o Sală Polivalentă demnă de o Capitală europeană, un mare minus în prezent nu doar pentru București, ci pentru întreaga țară.

Una dintre piesele de rezistență ale noului complex va fi și Muzeul Constantin Brâncuși, un element de identitate autohtonă. În plus, noul centru va găzdui cel mai mare Oceanariu din țară și Muzeul Istoriei Monetare. Nu în ultimul rând, proiectul Romexpo se dorește a fi cel mai mare centrul de lifestyle din Europa, dar și centrul de business al Capitalei, sediul celor mai mari jucători din economia locală și globală.

Proiectul va avea și 10 hectare de parc, o destinație în sine, care va reprezenta 30% din suprafața proiectului.

Am întrebat CCIR care vor fi beneficiile statului în urma dezvoltării acestui proiect și de ce a fost necesară trecerea terenului în proprietatea Romexpo.

”Terenul se află în administrarea și folosința CCIR de aproape 50 de ani și are dreptul de folosință pentru încă 33 de ani de acum înainte. Construcțiile actuale sunt în proprietatea Romexpo, societate al cărei acționar majoritar este CCIR. Trecerea terenului în proprietate era necesară pentru a putea realiza aceste investiții vitale pentru infrastructura expozițională a Capitalei. Cât despre teza vânzării și faptul că statul este păgubit prin noua lege, acestea sunt false pentru că statul nu poate să vândă terenul, el nefiind liber de sarcini”, au declarat reprezentanții CCIR.

Potrivit acelorași surse, despăgubirea pe care statul ar trebui să o achite pentru clădirile Romexpo din proprietatea CCIR, dacă s-ar fi pus problema vânzării terenului, s-ar ridica la aproximativ 300 de milioane de euro, sumă comparabilă cu cea estimată ca fiind valoarea terenului.

Un calcul simplu: ce taxe va încasa statul și câte locuri de muncă vor fi create

În schimb, prin dezvoltarea acestui proiect, statul va câștiga anual sume importante – de aproximativ 200 de milioane de euro pe an reprezentând contribuțiile la bugetele de stat și local în perioada de construcție, urmând ca în perioada de operare, acestea să urce la 345 milioane euro anual.

”Beneficiile pentru stat sunt clare. În condițiile implementării proiectului, statul ar încasa aceste sume și nu doar o dată, ci anual. Cifrele spun totul, nu este nevoie de alte comentarii. Să nu uităm un alt aspect important – cele peste 30.000 de noi locuri de muncă ce vor fi generate de proiect, potrivit studiului de fezabilitate”, ne-au spus reprezentanții CCIR.

Aceleași surse spun că dezvoltatorul ales ca partener în acest proiect nu primește gratis terenul, ci va plăti o taxă de superficie. ”S-a mai spus și că am avea de gând să vindem terenul dezvoltatorului, dar acest lucru este absurd și imposibil, pentru că suntem sub efectul unei clauze de neînstrăinare a terenului pe o perioadă de 30 de ani”, au mai spus reprezentanții CCIR.

”Aveam două opțiuni – să stăm cu mâinile încrucișate și să lăsăm lucrurile să curgă la fel timp de cel puțin 33 de ani sau să ne implicăm pentru a crea noi premise de dezvoltare pentru Romexpo și pentru Capitală, prin construirea celui mai mare proiect imobiliar din România”, au conchis reprezentanții CCIR.