Update articol:

Lipsa muncitorilor calificați în sectorul agricol a condus la o creștere spectaculoasă a câștigurilor salariale

pixabay.com pixabay.com
  • Botănoiu: Măsuri ale Ministerului Agriculturii care să conducă la întinerirea forței de muncă concomitent cu profesionalizarea acesteia

Forța de muncă din agricultură s-a caracterizat în ultimele decenii ca având un nivel ridicat de îmbătrânire și un nivel redus de pregătire profesională, ne-a declarat, recent, Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii. Principala problemă a fermierilor români, în prezent, este lipsa forţei de muncă, în condiţiile în care oamenii nu vor să vină să muncească, indiferent de salariu şi de condiţii, ci preferă să stea acasă şi să primească ajutoare sociale de la stat.

Lipsa muncitorilor calificați în sectorul agricol a condus la o creștere spectaculoasă a câștigurilor. Potrivit fermierinromania.ro, salariul unui angajat român din agricultură poate ajunge la nivelul venitului unui IT-ist. Astfel, un tractorist pregătit să lucreze cu mașinile agricole specifice noii tehnologii poate primi, lunar, 2.000 de euro. Adică de cinci ori mai mult decât salariul minim brut pe economie sau de două ori mai mult decât salariul mediu brut. Un șef de fermă agricolă poate câștiga 3.500 de euro lunar, potrivit unui studiu publicat de World Vision România, iar în vestul ţării, muncitorii de pe combine sunt plătiţi cu peste 2000 de euro.

Fermierii spun că, în ultimii cinci ani, salariile s-au dublat, dar, în ciuda acestor creşteri, românii care au plecat în străinătate nu se întorc acasă. “Cei 1.000 de euro pe care îi pot câștiga la noi în campaniile de recoltare valorează mai mult decât 1500 de euro câștigați în străinătate, unde traiul este mai scump, plătesc mult pentru chirie și utilități”, spune un fermier din vestul ţării.

Emil Dumitru, fost preşedinte Pro-Agro ne-a declarat că ţara noastră stă prost la capitolul forța de muncă în agricultură: “Cei mai buni oameni pe care i-am avut în acest domeniu au plecat să muncească în alte state membre, pe salarii mai bune.

Acum nivelul de salarizare și în agricultura României nu mai este unul foarte mic, doar că nu mai găsim oameni. Cei care au plecat s-au învățat cu un anume standard de viață, nu neapărat că nu ar câștiga suficient de bine și în România, doar că în străinătate au servicii de sănătate și de educație corespunzătoare. Uite așa am exportat aproape cinci milioane de persoane active în alte state membre.

Noi avem opțiuni puține cu privire la forța de muncă –  fie să păstrăm oamenii pe care încă îi avem, fie căutăm soluții alternative cum ar fi agricultura digitală, fie aducem oameni din alte țări terțe.

Marele handicap pe care îl avem astăzi este mecanismul de plată pentru plata ajutorului social. Cred că am stimulat prea mult «ne-munca» prin acest mecanism, în loc să încercăm să convingem oamenii care au 50 de ani să aibă o activitate intensă în agricultură. Aceștia s-au resemnat și se mulțumesc cu sumele de la ajutorul social. Dar acest subiect ține de politică, cei care primesc ajutoarele sociale fiind marea masă a votanților”.

Emil Dumitru susţine că şi liceele agricole sunt într-un stadiu deplorabil din punct de vedere al dotării tehnice: “Copiii învață mecanică pe un tractor U650 care era revoluționar prin 1970, iar acum noi lucrăm cu tractoare care presupun cunoștințe informatice bază, poți să-l pilotezi mai degrabă decât să-l conduci. Statul nu a înțeles că, pe lângă inginerii și persoanele cu studii superioare, este nevoie și de tehnicieni foarte buni, cu studii medii, care să își ducă decent traiul și să câștige sume consistente de bani din salariu dacă muncesc într-o fermă.

Ar fi existat cerere din partea tinerilor pentru a merge la liceele agricole, dacă acestea ar fi fost puternice, așa cum se întâmplă în Vest, mă refer la centre de excelență cu cercetare aplicativă, cu un parteneriat public- privat prin care fermierii să-și selecteze potențialii absolvenți să vină în câmpul muncii”.

Agricost găsește cu greu forță de muncă, în ciuda faptului că salariul mediu brut al companiei ajunge la 1.000 de euro lunar

Agricost, cea mai mare fermă din sud-estul Europei, situată în Insula Marea a Brăilei, găsește cu greu forță de muncă, în ciuda faptului că salariul mediu brut al companiei ajunge la 1.000 de euro lunar, 560 – 570 de euro/lună net, iar 100 de muncitori, anual, beneficiază de o vacanţă de câteva zile împreună cu soțiile, într-o destinaţie din Europa, plătită de angajator, spune directorul general al societăţii, Lucian Buzdugan. Anul trecut, la Agricost, şase combine în care s-a investit un milion de euro nu au lucrat, deoarece nu s-au găsit muncitori.

„Din dorinţa de a crea condiţii cât mai bune salariaţilor, avem un sistem de hrănire de tip catering, în sensul că toată lumea primeşte la caserolă hrana foarte bine dozată, foarte bine calculată din punct de vedere energetic, din punct de vedere proteic, din toate punctele de vedere. Se primesc trei feluri de mâncare într-o igienă perfectă. La aceeaşi oră, toată lumea primeşte masa, indiferent unde se găseşte – că e în mijlocul câmpului, că e lângă fermă. Masa o asigurăm gratis. Anual, circa 120 de salariaţi cu funcţii de conducere petrec o vacanţă pe banii companiei şi, de asemenea, o sută de muncitori merg în vacanță, la cerere. În cazul lor, firma suportă şi costul soţiilor. Până acum, cererea lor a vizat Ierusalimul, cu Mormântul Sfânt, după care au cerut Grecia, la Muntele Athos, iar de anul acesta ne-au cerut Roma. Cei o sută de muncitori sunt aleşi în fiecare an la propunerea şefului de fermă, prin rotaţie”, a explicat Lucian Buzdugan, citat de Agerpres. Agricost are aproximativ 800 de angajaţi.

Cu toate aceste facilităţi, ferma are deficit de personal calificat. “Anual, avem nevoie de cel puţin 35 de oameni, pentru că în fiecare an câte o staţie de procesare, deshidratare și uscare a furajelor verzi intră în funcțiune”, a declarat directorul general al Agricost. În următorii ani, vor fi date în funcţiune alte cinci fabrici de uscare a lucernei la Agricost.

În fiecare an, la sfârşitul lunii mai, cu prilejul „Agricost Open Day”, Agricost Brăila aduce elevi şi studenţi în Insula Mare a Brăilei, pentru ca aceștia să vadă nivelul tehnic înalt la care se lucrează în companie. „Vin foarte mulţi studenţi la ziua companiei, foarte mulţi elevi de liceu cărora le asigurăm transportul gratuit, ca să vadă care este nivelul tehnic foarte înalt la care lucrăm”, a explicat Lucian Buzdugan.

  •  Măsuri ale Ministerului Agriculturii care să conducă la întinerirea forței de muncă concomitent cu profesionalizarea acesteia

Confruntându-se cu această situație, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a pregătit o serie de măsuri care să conducă la întinerirea forței de muncă concomitent cu profesionalizarea acesteia.

Mai întâi s-a creat cadrul legislativ de intervenție prin care angajatorii fermieri să fie stimulați pentru a angaja în agricultură tineri cu vârsta de până la 40 ani, măsura de stimulare a angajării tinerilor fiind prevăzută în Programul de Guvernare 2017-2020.

Astfel a fost elaborată Legea nr. 336/2018 privind aprobarea Programului pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură și industria alimentară, prin care au fost aprobate sumele de 1.000 lei/persoană pentru tinerii angajați cu studii superioare de specialitate, 750 lei/persoană pentru tinerii angajați cu studii medii de specialitate, precum și pentru cei care au absolvit cursuri de formare profesională de scurtă durată și 500 lei pentru persoanele angajate fără studii.

Pentru acest lucru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are aprobată în bugetul pe anul 2019 suma de 30 milioane de Iei prin care se estimează angajarea în agricultură a aproximativ 3.000 tineri cu vârsta de până la 40 ani, iar pentru anul 2020 este prevăzută suma de 50 milioane Iei prin care se estimează angajarea a cel puțin 5.000 tineri.

O altă măsură inițiată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prevăzută în Programul de Guvernare a fost crearea unui parteneriat privat între liceele agricole, principalele societăți și asociații din agricultură și MADR, prin direcțiile agricole județene. Obiectivul acestei acțiunii a fost acela că, pe lângă reîntinerirea forței de muncă din agricultură, să se realizeze și profesionalizarea acesteia.

Plecând de la situația declinului accentuat din ultimele decenii al liceelor agricole, MADR a realizat o analiză la nivelul anului de învățământ 2017 – 2018, constatându-se că, dintr-un număr de circa 300 de licee agricole și conexe consacrate, câte avea România în anul 1989, în prezent, acestea s-au redus foarte mult, ajungându-se ca la nivelul anului 2019 să mai existe doar un număr de 58 de licee, foste agricole, care să mai aibă învățământ agricol preponderent.

Pentru restul liceelor, analiza efectuată în cadrul MADR a arătat faptul că ponderea numărului de specializări agricole din totalul specializărilor aprobate liceelor rămase a fost extrem de redusă, iar această tendință este în continuă scădere.

Cauzele declinului au fost legate de: subfinanțarea liceelor agricole, lipsa de atracție a absolvenților clasei a -VIII-a pentru meseriile din agricultură, declinul demografic, abandonul școlar etc.

Pentru a stopa acest declin continuu, MADR a luat inițiativa legislativă de a prelua în subordine acele licee tehnologice care au un anumit număr de specializări în agricultură.

Daniel Botănoiu ne-a spus: “Acest lucru nu s-a putut realiza așa după cum ne-am dorit deoarece acestea sunt subordonate administrației publice locale prin descentralizare. În schimb, MADR, prin promovarea Legii nr. 57/2019 pentru completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, a creat cadrul legislativ pentru a putea susține financiar prin investiții acele licee tehnologice care mai au în prezent învățământ preponderent agricol”.

În baza acestei legi, MADR a pregătit deja un plan de acțiune care se referă la:

– Stabilirea unui număr de licee tehnologice care prin finanțare să fie reorientate către activitatea din agricultură;

-Începerea finanțării acestora încă din toamna anului 2019 pe baza unui Program de finanțare pe perioade a câte 3 ani;

-Dotarea cu combine, tractoare, echipamente de lucru specific acestora, mijloace de transport, echipamente de irigații;

-Dotarea laboratoarelor liceelor și școlilor profesionale care vor funcționa în componența acestora cu echipamente didactice;

-Achiziționarea de animale vii și a echipamentelor necesare pentru liceele care vor fi profilate pe domeniul zootehnic;

– Alocarea de fonduri pentru înființare de plantații pomicole, viticole, sere, solaria și răsadnițe în vederea constituirii de microferme didactice pe terenurile acestora;

– Identificarea unor suprafețe de terenuri agricole pentru a fi puse la dispoziția liceelor agricole în vederea creării de loturi didactice;

-Modernizarea, repararea sau după caz construirea cantinelor și a internatelor pentru crearea condițiilor necesare de instruire a elevilor și pentru atragerea acestora spre domeniul agricol;

Sunt prevăzute și măsuri de ordin tehnic și calitativ, printre care:

– Reevaluarea cifrelor anuale de școlarizare;

-Actualizarea și revizuirea manualelor școlare de specialitate conform noilor tehnologii din agricultură; în prezent manualele descriu tehnologii corespunzătoare anilor 1970 – 1980;

-Reevaluarea programelor școlare și creşterea numărului de ore practice în ferme;

– Creşterea numărului de elevi formați prin învățământul liceal agricol;

-Perfecționarea periodică a cadrelor didactice de specialitate în conformitate cu progresul tehnologic din agricultură.

 

·    Şi în mediul privat, program pilot pentru opt licee de profil din toate regiunile istorice ale României

În mediul privat, s-a dezvoltat o inițiativă menită să schimbe percepția românilor asupra agriculturii, simultan cu implementarea unor programe de instruire a elevilor în domeniul agricol bazate pe metode interactive de predare. Cinci organizații – Fundaţia World Vision România (WVR), Junior Achievement România (JAR), Civitas pentru Societatea Civilă – Filiala Cluj, Centrul pentru Educație Economică și Dezvoltare din România (CEED), Centrul Român de Politici Europene (CRPE), cu sprijinul Romanian-American Foundation, au demarat, în anul 2015, un program pilot pentru opt licee de profil din toate regiunile istorice ale României. Anul trecut, în program au fost incluse alte cinci licee, iar, în prezent, 11 unități de învățământ cu profil agricol, din toate regiunile țării, beneficiază de sprijin atât financiar, cât și din punctul de vedere al îmbunătățirii actului educațional. „Avem nevoie de specialişti în agricultură şi de o tânără generaţie de agricultori. Trebuie să înțelegem că în 2019 a fi agricultor nu înseamnă că faci muncă manuală necalificată la câmp, că agricultura nu înseamnă sapă și lopată, că agricultura nu este sărăcie și nici un domeniu al trecutului, iar meseria de agricultor nu este o meserie inferioară, ci una care aduce valoare în societate”, subliniază Crenguța Bărbosu, manager proiecte agricultură și dezvoltare rurală World Vision România, potrivit fermierinromania.ro.

Îmbătrânirea demografică și nevoia înnoirii generațiilor de agricultori sunt preocupări existente și la nivelul Uniunii Europene (UE), pentru că în UE doar aproximativ 6% dintre administratorii de exploatații agricole sunt tineri cu vârsta sub 35 de ani (în România 3,1%), iar peste 50% au vârste de peste 55 de ani.

Politica Agricolă Comună (PAC), în actualul exercițiu, a lansat programe de finanțare a tinerilor fermieri, inclusiv la îndemnul Curții de Conturi Europene care, în raportul său special din 2017, atrăgea atenția asupra faptului că „sprijinul acordat de UE pentru tinerii fermieri ar trebui să fie mai bine direcționat, astfel încât să stimuleze o reînnoire eficace a generațiilor”, însă aceste programe sunt considerate insuficiente de tinerii fermieri europeni. În România, tinerii interesați să înceapă o activitate agricolă au avut la dispoziție fonduri europene nerambursabile prin submăsura 6.1, „Instalarea tinerilor fermieri”, de maximum 50.000 de euro/exploatație, însă fondurile disponibilie sunt epuizate, până la viitoarea PAC. În luna aprilie a acestui an, Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții (BEI) au lansat un pachet de credite în valoare de 1 miliard de euro destinat în special tinerilor agricultori, în scopul creșterii accesului la finanțare. Programul va fi administrat la nivel de stat membru de către bănci și societăți de leasing care operează în întreaga Uniune Europeană.

Încurajarea tinerilor să se orienteze către agricultură, prin măsuri de sprijin, este unul din cele nouă obiective ale viitoarei PAC, dar propunerile Comisiei Europene, conform cărora doar procentajul de 2% din plățile directe alocate fiecărui stat membru să fie rezervat pentru tinerii fermieri, sunt considerate insuficiente pentru atingerea obiectivului de reînnoire a generațiilor din agricultură. 

România avea, în 2016, cea mai mare pondere a populaţiei ocupate în agricultură din Uniunea Europeană, 24%, faţă de 4,5% media înregistrată la nivelul statelor membre ale UE, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Procentul de angajaţi în “Agricultură, silvicultură şi pescuit” a scăzut în perioada 1996 – 2016 în fiecare stat membru al UE, în special în România (de la 40,9% la 24%, sau minus 16,9 puncte procentuale), Lituania (minus 12,6 puncte procentuale), Ungaria (minus 9,6 puncte procentuale), Letonia (minus 7,1 puncte procentuale) şi Grecia (minus 6,8 puncte procentuale).

BVBStiri BVB

DAFORA SA (DAFR) (04/12/2020)

Raport conf. art. 92 ind. 3 Legea 24/2017

SIF TRANSILVANIA S.A. (SIF3) (04/12/2020)

Hotarari AGA O & E din 04.12.2020

SIF OLTENIA S.A. (SIF5) (04/12/2020)

Litigiu dosar nr. 5179/2/2019

FONDUL PROPRIETATEA (FP) (04/12/2020)

Structura actionariat la data de 30 noiembrie 2020