Update articol:
”ROMÂNIA DIGITALĂ ONLINE FORUM”

Lovin (ANCOM): Reţelele sunt foarte bine pregătite să sprijine digitalizarea României

Reţelele sunt foarte bine pregătite să sprijine digitalizarea României, a afirmat marţi Eduard Lovin, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), menţionând că nu au fost înregistrate incidente semnificative care să afecteze furnizarea comunicaţiilor, odată cu mutarea în online a majorităţii activităţilor din diverse domenii.

Acesta a spus la ”ROMÂNIA DIGITALĂ ONLINE FORUM”: “Transformarea digitală a României este un subiect absolut generos, tot mai dezbătut de toata lumea, un subiect vast, cu multe niveluri, cu performanțe și realizări remarcabile, dar și cu eșecuri, de etapă, sau mai persistente, cronicizate dacă vreți.

Un prim nivel, la baza digitalizării, sunt rețelele de comunicații electronice – performante, extinse, accesibile aproape oriunde, oricând, pentru orice servicii și aplicații. Apoi, avem componenta de conținut digital – internetul deschis, aplicațiile, platformele de toate felurile, dar și obiectele si serviciile tot mai inteligente din jurul nostru, iar cât de curând, și infrastructurile tradiționale devin inteligente si interactive. Toate acestea există cu grade diverse de implementare si utilizare, ce-i drept, mai modeste in zona serviciilor publice care trebuie masiv digitalizate. Aici este mult spațiu de intervenit legislativ si administrativ. Instituțiile centrale sau locale care nu pot face singure digitalizare, trebuie ajutate cu resurse, cele care nu Știu cum să facă, trebuie învățate, îndrumate, iar cele care nu vor, trebuie obligate. Alte variante nu sunt. Și nu în ultimul rând, ajungem la cel de-al 3-lea plan sau nivel din acest ansamblu al digitalizării: este nevoie și de competențe digitale, de baza, extinse cât mai mult în rândul întregii populații generale și, în același timp, competențe tot mai avansate, pentru segmente cât mai mari de populație. Peste tot, fără excepție, digitalizarea  adaugă un plus de valoare, activității economice sau sociale.

Revenind la sectorul comunicațiilor  – rețelele de comunicații electronice sunt foarte bine pregătite să sprijine digitalizarea României.

Orice dubiu al succesului comunicațiilor românești cred că a fost spulberat si acum, când, odată cu mutarea în online a majorității activităților din diverse domenii, am utilizat intens serviciile de comunicații electronice și nu au fost înregistrate incidente semnificative care să afecteze furnizarea lor, așa cum s-a întâmplat în alte țări cu economii mult mai puternice.

Mai mult, am utilizat rețelele de internet din România la viteze care ne-au permis să ne desfășurăm optim toate activitățile. De exemplu, anul trecut, conform datelor statistice proaspete din Netograf.ro, platforma publica a ANCOM, vitezele medii de download, pe operatori de internet fix se situau între 178 și 660 de Mbps, cu o medie națională de peste 323 de Mbps, în creștere cu 21% față de anul 2019. Viteza medie națională înregistrată de rețelele mobile a avut o viteza de download de peste 24 Mbps, în condițiile în care viteza medie a unuia dintre operatori a depășit 37 Mbps.

Ca o recunoaștere suplimentară a telecomului romanesc in ansamblu, a calității rețelelor și serviciilor de comunicații electronice naționale, România va găzdui anul viitor Conferința Plenipotenţiarilor ITU, cel mai important for de decizie al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, care este cea mai veche agenție ONU.  Reprezentanții guvernelor și ai autorităților de reglementare din cele 194 de state membre, vor stabili liniile generale ale politicilor Uniunii, vor alege noua conducere si vor adopta la București planurile strategice pentru următorii 4 ani în ceea ce privește telecomunicațiile mondiale.

Cum spuneam mai devreme, anul 2020 a pus o presiune mare pe rețelele de comunicații electronice, fapt ce s-a văzut și în datele statistice aferente întregului an trecut, când, conform anticipărilor de la începutul crizei sanitare, cererea de internet fix a atins noi recorduri, cu o creștere de 51% a traficului și 8% a conexiunilor (ajungând la 5,7 mil.). În fapt, 400.000 de noi conexiuni de internet fix au fost instalate în plină pandemie, din care 300.000 în mediul rural. Un fenomen cu adevărat remarcabil! În această perioadă, și  traficul de internet mobil a înregistrat o creștere de 31% și numărul conexiunilor de 3% (ajungând la 20,4 mil.)

Mă bucur să văd că anul trecut, 80% din conexiunile la internet fix au fost de foarte mare viteză (peste 100 Mbps) și că două treimi din conexiunile active la internet mobil au fost conexiuni 4G și 5G.

De asemenea, la nivel național, în medie, 7 din 10 gospodării dețin o conexiune de internet fix, adică 8/10 gospodării urbane şi 6/10 gospodării rurale. Decalajul de conectivitate dintre urban și rural s-a redus pe parcursul anului trecut, ritmul de creștere al numărului de conexiuni din rural cu un plus de 16% fiind mult peste cel din urban  cu un plus de 4%.

Iată că situația unică din anul trecut a impulsionat și mai mult apetența românilor pentru utilizarea serviciilor de comunicații, suntem un popor latin până la urmă, în special utilizarea internetului – servicii de comunicații care sunt de o calitate superioară, la tarife mai mult decât rezonabile și împachetate într-o multitudine de oferte. Toate acestea fac posibile creșteri semnificative pe piață, atât în ceea ce privește accesul, cât și utilizarea serviciilor.

Cifrele anului care a trecut reflectă în primul rând evoluții marcate de criza sanitară, și glumeam că cel mai bun chief information officer pentru digitalizare, din păcate cu tot cinismul, anul trecut a fost covidul. Însă, 2020 este în același timp ”anul țintă” pentru strategia Agenda Digitală pentru România, planul strategic în domeniul comunicațiilor electronice, adoptat în 2015, baza pentru politicile publice în materie, derulate pe parcursul acestor ultimi 5 ani.

E o bună ocazie să ne uităm la ce ne-am propus pentru telecomul românesc, în 2015 ca obiective pentru finalul de an 2020, ce am realizat, și să folosim această perspectivă pe termen lung, să ne gândim cum și ce țintim în viitorii ani, 2025 sau, poate 2030.

Dintre țintele Agendei Digitale pentru România, stabilite în 2015 pentru 2020, primele vizează rețelele de comunicații, deci un subiect foarte apropiat de misiunea ANCOM.

Primul indicator -Acoperirea cu broadband fix din total populație. Conform datelor publicate și de Comisia Europeană, în 2020 ne mențineam la același nivel, la 90% din totalul populației. Totuși, datele din 2015 prezentau doar situația estimata global la nivel de localități, in fapt am plecat de la valori reale mult mai scăzute, iar în toată această perioadă rețelele s-au extins, stradă cu stradă și adresă cu adresă, localitate cu localitate. Este doar o falsă stagnare statistica, întrucât în 2015 au fost estimări supra-optimiste, iar acum precizia cu care inventariem rețelele si măsurăm datele de acoperire este mult, mult mai bună. Ținta noastră este să măsurăm acoperirea cu rețele la fiecare gospodărie, la fiecare adresă administrativă. Pe de altă parte, este clar că România nu a atins ținta propusă în 2015, de acoperire 100% – piața nu a putut instala rețele fixe peste tot, căci multe zone nu sunt atractive comercial, iar intervenția publică pentru completarea acoperirii prin ajutoare de stat, fonduri UE, a fost binevenită, dar insuficientă.

Este drept ca in cazul serviciilor mobile, acoperirea pe total populație ajunge cumulat la 99%.

Alte ținte foarte importante stabilite în 2015 pentru 2020 vizau calitatea rețelelor de comunicații electronice. Este vorba de acoperirea cu broadband peste 30 Mbps și respectiv, conectări la broadband fix peste 100 Mbps. Ne bucuram că ambele ținte au fost depășite. Față de obiectivul 80%, stabilit în Strategie, 87% din gospodării erau acoperite cu broadband peste 30 Mbps, conform Comisiei Europene. Iar față de ținta de conectivitate de 45% stabilită în 2015, la jumătatea anului 2020, 57% din gospodării erau conectate la broadband fix de peste 100 Mbps, conform datelor noastre.

Ca o concluzie, și întorcându-mă la acel ansamblu al digitalizării de care vorbeam la început, am putea spune ca iată, în antiteză cu alte domenii, avem infrastructura performantă, avem autostrăzi digitale, cea mai mare parte fiind, în fapt, niște super-autostrăzi care permit super-viteze, pentru care ne invidiază multe alte țări, însă, pentru continuarea și accelerarea digitalizării, nu de dragul ei în sine, ci în scopul dezvoltării economice și sociale, avem nevoie și de „mașini”, de ”vehicule” (echipamente, platforme, eco-sisteme digitalizate, servicii si conținut digital), dar mai ales de cetățeni alfabetizați digital, de cunoștințe să conducem, să utilizăm aceste ”vehicule” pentru a le folosi la adevărata lor valoare și a crește astfel nivelul general de bunăstare”.

BVBStiri BVB

Erste Group Bank AG (EBS) (30/07/2021)

Rezultate teste stress 2021

ROMPETROL RAFINARE S.A. (RRC) (30/07/2021)

Raport Auditor conform art. 92 ind. 3 Legea 24/2017- Sem. I 2021

VRANCART SA (VNC) (30/07/2021)

Raport auditor - art. 92 ind. 3 Legea 24/2017 - Tranzactii raportate in S1 2021