Update articol:
Interviu EXCLUSIV cu Eduard Lovin, Vicepreședinte ANCOM

ANCOM vrea să organizeze procedura de licitație pentru acordarea licențelor necesare implementării tehnologiei 5G în ultimul trimestru al acestui an

Eduard Lovin, Vicepreședinte ANCOM, a avut amabilitatea să ne acorde un interviu despre digitalizare și implementarea tehnologiei 5G. Acesta ne-a povestit că tehnologia 5G ne va transforma existența în același fel în care au făcut-o, la timpul lor, introducerea motorului cu aburi, a electricității, a calculatorului și mai aproape, introducerea telefonului mobil. Spre deosebire de tehnologiile anterioare (3G, 4G), tehnologia 5G are potențialul și ambiția de a fi un game changer, e semnificativ mai mult decât ”un G în plus”.

În contextul pandemiei, Bucureștiul a fost desemnat cel mai bun oraș în care să fii izolat, să lucrezi de acasă – principalul criteriu fiind viteza internetului, ne-a mai spus Eduard Lovin. ANCOM vrea să organizeze procedura de licitație pentru acordarea licențelor necesare implementării tehnologiei 5G în ultimul trimestru al acestui an. România beneficiază în prezent de unele dintre cele mai performante rețele fixe de bandă largă din lume și cele mai bune din Europa și este de așteptat ca această situație pozitivă să continue chiar și în contextul creșterii semnificative a traficului.

Reporter: Care este stadiul implementării tehnologiei 5G în România? Ce aduce nou tehnologia 5g?

Eduard Lovin: Așa cum ne-am propus în planul de acțiuni al ANCOM pentru acest an, dorim să organizăm procedura de licitație pentru acordarea licențelor necesare implementării tehnologiei 5G în ultimul trimestru al acestui an.

Autoritatea a consultat public documentația aferentă organizării licitației, care urmează să fie adoptată în cadrul unui Consiliu Consultativ care va fi organizat, probabil online, în perioada următoare.

Un alt element esențial pentru organizarea licitației, pe lângă stabilirea și adoptarea prețurilor de pornire printr-o Hotărâre de Guvern, îl reprezintă transpunerea în legislația națională a setului de instrumente (Toolbox-ul 5G) privind cerințele de securitate a rețelelor, adoptat la începutul acestui an de Comisia Europeană.

Acest set de instrumente stabilește atât măsuri strategice și tehnice, cât și acțiuni de suport – 29 în total, care trebuie efectuate la nivelul tuturor statelor membre, fiind vorba în special despre consolidarea/întărirea cerințelor de securitate în sarcina operatorilor de rețele, evaluarea profilurilor de risc ale producătorilor de echipamente și aplicarea unor restricții pertinente pentru cei considerați a prezenta un risc ridicat. La acest capitol, Toolbox-ul UE are elemente comune și cu Memorandumul SUA – România pe tema securității rețelelor 5G.

E dificil de spus în câteva cuvinte ce aduce nou tehnologia 5G J. În principiu, 5G înseamnă viteze mult mai mari pentru internet și servicii inovatoare pe măsura noilor viteze, precum și aplicații pentru internetul ”industrial” – comunicații pe scară largă între mașini și comunicații ultra-fiabile, instantanee.

Impactul pe care noile tipuri de rețele îl vor avea asupra vieților noastre de zi cu zi este uriaș aşa că procesul nu este deloc simplu: ai nevoie de rețele, iar apoi de dezvoltarea unui eco-sistem digitalizat. În 5G, comunicații pe scară largă între mașini înseamnă 1 milion de device-uri conectate pe kilometru pătrat – soluția perfectă pentru un mare parc industrial, pentru un mare aeroport sau port, pentru o zonă cu multiple afaceri. Imaginați-vă fabrici în care nu mai sunt necesare cablajele pentru comandă şi control a utilajelor, autoturismele dintr-un oraș conectate virtual între ele și, în același timp, cu rețeaua de drumuri, semafoare și parcări. Imaginați-vă rețele de senzori care îi ajută pe agricultori să-și optimizeze zootehnia şi culturile, în funcție de condițiile meteo și alți factori externi. Imaginați-vă apelurile telefonice de acum, înlocuite pe scară largă de aplicații de comunicații prin teleprezență 3D, holograme. Cu alte cuvinte, tehnologia 5G ne va transforma existența în același fel în care au făcut-o, la timpul lor, introducerea motorului cu aburi, a electricității, a calculatorului și mai aproape, introducerea telefonului mobil. Și acestea sunt doar câteva exemple pe care le-am putut identifica în prezent. Evoluția pe care o va cunoaște societatea noastră prin implementarea 5G nu poate fi anticipată în prezent. 

Reporter: Care sunt punctele tari și slabe ale tehnologiei 5G?

Eduard Lovin: O întrebare foarte generoasă. Cât timp aveți?

Vitezele de transfer excepționale vor facilita apariția de noi servicii, de noi aplicații sau utilizări, pe care nu le bănuim încă. Să vă dau un exemplu – economia app-urilor (de navigație, de socializare, de cumpărături, de servicii dintre cele mai diverse etc.) a apărut odată cu dezvoltarea 4G și în câțiva ani a devenit indispensabilă pentru foarte mulți dintre noi. Încă de anul trecut, rețeaua 5G a Swisscom în Elveția oferă 1 Gbps pentru 90% din populație, iar în SUA s-au atins noi recorduri de viteze pe 5G, să le spunem ”extreme”, 4,33 Gbps. În Coreea de Sud, penetrarea 5G a ajuns la 8%, iar clienții 5G consumă deja în medie de 4-5 ori mai mult internet decât clienții 4G. Ce aplicații vor apărea la aceste viteze? Ce obiceiuri de consum vom avea? Vom fi cu siguranță surprinși de ce vom vedea.

Un alt punct tare foarte important, pe care probabil vom începe să-l simțim undeva prin 2025-2027, sunt scenariile de conectivitate pentru internetul industrial, internetul mașinilor, al obiectelor inteligente. Un pic mai târziu în România, investițiile în eco-sisteme digitale sunt foarte mari, iar beneficiile necesită mase critice, economii de scară semnificative, însă le vom vedea cu siguranță.    

În al treilea rând, capacitățile avansate de prelucrare a datelor, disponibile odată cu 5G, vor potența rolul IA, vor spori calitatea și viteza de prelucrare a informațiilor privind practic orice: lanțurile și operațiunile de producție, caracteristicile piețelor, segmentare, obiceiuri de consum, etc. Felul în care vor putea fi utilizate aceste tehnologii va conduce la crearea unor noi produse, servicii sau modele de afaceri, pe care doar timpul și spiritul antreprenorial le vor arăta. 

Spre deosebire de tehnologiile anterioare (3G, 4G), pe fondul mai multor evoluții tehnice ajunse acum la maturitate (ex. adopția pe scară largă a fibrei optice în rețelele telecom, trecerea masivă la comutația de pachete, atingerea unei mase critice privind digitalizarea tot mai multor industrii și domenii de activitate) tehnologia 5G are potențialul și ambiția de a fi un game changer, e semnificativ mai mult decât ”un G în plus”.

5G reprezintă facilitatorul care va transpune în viața de zi cu zi și va face posibilă implementarea unor concepte precum transporturi inteligente (ITS), vehicule conectate, inclusiv cu infrastructura rutieră (connected cars) rețele de energie inteligente (Smart Grids), orașe inteligente (Smart cities), digitalizarea intervențiilor medicale (e-health), automatizarea liniilor de producție, lucrul la distanță sau în medii dăunătoare omului.

Prin urmare, tehnologia există, unele din performanțele ei sunt deja utilizate pe scară largă și este totodată demonstrat tehnic că poate asigura parametrii tehnici necesari desfășurării acestor activităţi.

Marile avantaje vin însă cu provocări pe măsură. Pentru ca toate acestea să funcționeze, să poată fi implementate, sunt necesare unele ajustări și pe domenii adiacente. Spre exemplu, toate echipamentele conectate dintr-o anumită zonă necesită asigurarea alimentării cu energie electrică în mod continuu, pe toată durata de funcţionare. Cu alte cuvinte, funcționarea corespunzătoare a alimentării cu energie electrică a echipamentelor mobile, inclusiv din rețeaua de acces radio, sporește în importanță pentru furnizarea optimă a serviciilor telecom.

Practic, se creează sau se potențează unele interdependențe sectoriale: rețeaua de energie are nevoie de servicii telecom pentru supraveghere și administrare iar rețeaua telecom are nevoie de energie electrică pentru funcţionare continuă; la fel rețeaua de drumuri va avea nevoie de telecom (vezi ITS, connected cars), iar rețeaua telecom va avea nevoie de drumuri pentru intervențiile în teren. Buna gestionare a acestor interdependențe și găsirea soluțiilor optime și eficiente economic reprezintă un factor cheie în succesul implementării tehnologiei 5G.

De asemenea, prin prisma gamei mult mai variate a scenariilor de implementare, dimensiunea de securitate a rețelei și serviciilor de comunicații electronice furnizate pe tehnologie 5G capătă o importanță sporită.

Reporter: Care ar trebui să fie standardele optime  pentru România în ceea ce privește tehnologia 5G?

Eduard Lovin: Standardele optime, pentru noi, sunt cele menționate anterior, discutate de altfel și la nivel european. Standarde înalte privind siguranța rețelelor și securitatea serviciilor sunt necesare, dacă vrem să utilizăm această tehnologie la potențialul pe care-l are.  Este o oportunitate pentru România și sper că o vom putea exploata la maximum.

Chiar dacă licitația pentru atribuirea licențelor pentru introducerea 5G nu a fost încă organizată, îmi face plăcere să vă spun că România a fost în primele trei state europene în care au fost lansate servicii comerciale 5G – în iunie 2019. Astfel, în prezent acoperirea 5G se regăsește în 10 centre urbane, inclusiv București, 5 orașe și 4 zone rurale. Operatorii prezenți pe piața românească au făcut aceste lansări ale serviciilor 5G utilizând spectrul pe care îl dețin în prezent, spectru neutru din punct de vedere tehnologic, care permite furnizarea serviciilor în toate tehnologiile, conform strategiilor comerciale ale fiecăruia. Spectrul utilizat de operatori în prezent a făcut posibilă lansarea 5G, dar este insuficient pentru servicii 5G de calitate și cu acoperire geografică semnificativă. De exemplu, pentru a avea în România vitezele și acoperirea Swisscom în Elveția, sunt binevenite alocări suplimentare.    

Reporter: Cum ar trebui să se apere România de atacurile cibernetice după tehnologia 5G?

Eduard Lovin: România va fi mai expusă la atacuri cibernetice, în aceeași măsură cu alte state europene. Așa cum vă spuneam puțin mai devreme, securitatea cibernetică în contextul noilor tehnologii este un subiect care se află în atenția tuturor.

Unul dintre aspectele ce necesită o atenție deosebită în contextul implementării tehnologiei 5G îl reprezintă multitudinea și varietatea echipamentelor interconectate – cu cât mai multe echipamente conectate între ele și mai mare volumul de informații utilizate pe internet, nu mai vorbesc de importanța și sensibilitatea informațiilor transmise, cu atât crește importanța ce trebuie acordată securității rețelelor și serviciilor de comunicații electronice și protejării informațiilor transmise.

Însă odată cu evoluția tehnologică, s-au dezvoltat și mijloacele de contracarare a eventualelor tentative de fraudă. Standardele de securitate în 5G sunt la un alt nivel față de cele din 4G, deci sunt convins că vom avea cu toții instrumentele necesare pentru a ne proteja datele personale și alte informații sensibile de pe echipamentele interconectate.

Reporter: Cu ce furnizori ar trebui să lucreze România pentru tehnologia 5G? Cum vedeți o posibilă colaborare cu Huawei pe tehnologia 5G?

Eduard Lovin: Niciunul dintre furnizorii de echipamente NU va participa la licitația de spectru radio. Niciunul! Se califică doar operatorii de rețele și servicii de comunicații electronice, notificați ca atare. Operatorii care vor depune oferte pentru a intra în licitația de spectru vor utiliza ulterior, conform politicii investiționale proprii și în conformitate cu legislația în vigoare, echipamente și aplicații care să îi ajute să respecte cerințele tehnice și de securitate necesare implementării noilor rețele publice mobile de comunicații electronice. ANCOM a susținut public în ultima perioadă importanța transpunerii în legislația primară a prevederilor 5G Toolbox UE și a Memorandumului încheiat între Guvernele SUA și România, pentru a clarifica această situație, iar piața să aibă un mediu investițional predictibil.

Așa cum am mai spus, Autoritatea este abilitată să ia măsuri pentru îndeplinirea conformităţii cu cerințele esențiale în cazul echipamentelor radio, cu respectarea prevederilor HG nr. 740/2016 privind punerea la dispoziție pe piață a echipamentelor radio, și în cazul echipamentelor (non-radio), cu respectarea prevederilor HG nr. 487/2016 privind compatibilitatea electromagnetică. O eventuală interdicție de introducere pe piața din România a anumitor echipamente, din motive ce nu țin de prevederile actelor normative menționate, excede atribuțiilor ANCOM.

Reporter: Ce ar trebui să primeze în alegerea furnizorlor pentru 5G: aspectele tehnologice, securitatea rețelelor sau interesele politice?

Eduard Lovin: Documentația aferentă licitației 5G va conține criterii clare legate de condițiile tehnice și de securitate pe care trebuie să le respecte operatorii care intenționează să achiziționeze spectrul pus la dispoziție pentru furnizarea tehnologiei 5G.

Interesele politice și strategice ale României, pentru asigurarea securității și prosperității cetățenilor pe termen lung, trebuie să primeze. Este totodată clar că acestea se îngemănează cu dezvoltarea economică și cu adopția noilor tehnologii. Însă la nivel statal, credibilitatea și respectabilitatea înseamnă respectarea angajamentelor, tratatelor, parteneriatelor, iar în egală măsură promovarea și protejarea cu obstinație, cu încăpățânare dacă vreți, a intereselor naționale, în limitele dreptului internațional.

Nu în ultimul rând – succesul unei tehnologii depinde de încrederea pe care i-o conferă utilizatorii, cetățenii, oamenii de afaceri, autoritățile. Eu n-aș putea utiliza o tehnologie în care nu am încredere, și cred că dumneavoasră la fel.

Reporter: Cum comentați faptul că în ultima perioadă au tot apărut știri că tehnologia 5G dăunează sănătății oamenilor?

Eduard Lovin: Ca și fiecare salt tehnologic, tehnologia 5G a stârnit anumite îngrijorări în rândul populației privind impactul acesteia asupra sănătății. Instituția pe care o reprezint este una cu profil tehnic în domeniul comunicațiilor electronice, care nu are competența legală pentru a interpreta efectele expunerii la emisiile de câmp electromagnetic. Ceea ce putem și de altfel și facem de foarte mult timp, este să măsurăm nivelul intensității câmpului electromagnetic și să îl comparăm cu nivelurile de referință stabilite prin legislația națională și internațională.

Pentru că am înțeles că este un motiv de îngrijorare reală pentru o parte a cetățenilor, am decis ca toate rezultatele măsurătorilor pe care le facem să fie accesibile, publice. Asigurarea încrederii în tehnologie, în efectele ei pe multiple planuri – sănătate, securitatea datelor, libertate de exprimare etc. – necesită oameni bine informați și riscuri atent gestionate.

Dar publicul nu este format doar din cetățenii ce întreabă în mod legitim de riscuri, și trebuie să fie informați cu maximă promptitudine și transparență, ci și din persoane cu niveluri superioare de anxietate în fața tehnologiei sau adepți ai teoriilor conspirațiilor. Exaltarea conspiraționistă este profitabilă, vinde publicitate și trafic, aduce notorietate și uneori servește și alte interese. Crema solară vândută pe internet ca poțiune de protecție anti-radiații electromagnetice a adus câteva sute de mii de euro profit, înainte ca vânzătorul să fie închis și condamnat.

Nu în ultimul rând, observăm și apariția categoriei celor inconștienți sau cu mari lacune de educație și etică ce servesc unor interese estice, purtând campanii de dezinformare pe mai multe planuri pentru a încerca să creeze clivaje, tensiuni în societate și să inducă neîncrederea cetățenilor în autorități.

Pentru cetățenii responsabili, care doresc să se informeze cu privire la nivelul de câmp electromagnetic, ANCOM a pus la dispoziție publicului site-ul www.monitor-emf.ro, unde cei interesați pot vedea 24 de ore din 24 măsurătorile efectuate de cei 150 de senzori montați în principalele orașe din România. Senzorii sunt amplasați în zone de interes, cu trafic crescut, sau lângă școli, spitale, grădinițe.

Pe site-ul nostru găsiți aici și rezultatele măsurătorilor pe care le facem cu echipamentele mobile din dotarea ANCOM.

Ce pot să vă spun este că, de când facem aceste măsurători, atât cu echipamentele mobile, cât și cu cele fixe, nivelul de referință nu a fost atins niciodată, în cele mai multe cazuri rezultatele măsurătorilor fiind de sute de ori mai mici.

Se preconizează că rețelele 5G vor utiliza celule mai mici cu radiații de mică putere și, prin urmare, niveluri de expunere mai mici decât celulele existente în rețelele 2G, 3G, 4G. Odată cu extinderea rețelelor 5G, nivelurile de radiații la care este expusă populația sunt comparabile cu nivelurile existente. Mai mult, aceste niveluri rămân mult sub limitele de siguranță, pentru protejarea sănătății publice, definite la nivel internațional și recomandate la nivelul UE.

Un studiu recent al Comisiei a arătat că prin adăugarea 5G peste 4G și 3G, se poate aștepta o creștere temporară și modestă a expunerii globale în zonele urbane acoperite de toate tehnologiile. Însă chiar și în aceste condiții, limitele expunerii populației vor fi respectate, nici nu se poate pune problema depășirii lor. Temporară pentru că, în timp, tot mai mult trafic va fi realizat pe seama 5G în detrimentul 4G, iar rețelele 3G vor fi cel mai probabil închise. Ca exemplu, primele măsurători relevante din Marea Britanie cu privire la efectul cumulat al radiațiilor de câmp electromagnetic EMF (care implică unde mm dar și frecvențe sub 6 GHz) indică niveluri de radiații mult mai mici decât limitele de siguranță existente.

În domeniul efectelor biologice și aplicațiilor medicale ale undelor electromagnetice au fost publicate aproximativ 25.000 de articole în ultimii 30 de ani. Cunoașterea științifică în acest domeniu este acum mai extinsă decât în multe alte subiecte. Pe baza unei recenzii recente, în profunzime, a literaturii științifice si a diverselor studii, Organizația Mondială a Sănătății, OMS, a concluzionat că dovezile actuale NU confirmă existența unor consecințe asupra sănătății din cauza expunerii la câmpuri electromagnetice de nivel scăzut.

Ca o completare aș spune că nu neapărat antenele influențează în mod majoritar prin câmp electromagnetic corpul uman, ci terminalul pe care-l ții la ureche. Cu cât site-ul este la o distanță mai mare, cu atât telefonul mobil trebuie să utilizeze o putere mai mare pentru a-și calibra parametrii de semnal. Cu cât site-urile sunt mai dese, ca la 5G, cu atât și puterea de emisie a telefonului scade de câteva ori, pentru că nu trebuie să mai propage semnalul și lărgimea de bandă, spre exemplu, la 20 de kilometri, ci doar la 500 de metri. Densificarea rezolvă în sens pozitiv problema radiațiilor telefoanelor mobile, care vor emite cu o putere mai mică corespunzător distanțelor mai mici.

Eu  recomand tuturor, ceea ce fac și eu, să folosim cu rațiune și moderație terminalul mobil și când este posibil, să utilizăm căștile handsfree. Spre exemplu, şi lumina este pe lângă particulă și undă electromagnetică, și dacă nu stai cu moderație la soare se mai înroșește pielea. Telefonul lipit de ureche încălzește epiderma și țesuturile superficiale pe o rază de câţiva centimetri, iar utilizarea intensivă, continuă, multe ore pe zi, luni și ani întregi, poate determina unele sensibilități.

Reporter: Cum vedeți continuarea procesului de digitalizare dacă un furnizor important de telecomunicații părăsește piața?

Eduard Lovin: Piața de comunicații din România este o piață stabilă, caracterizată de un grad ridicat de maturizare și o concurență sănătoasă între operatori. În situația în care s-ar materializa totuși ieșirea de pe piața națională a unui furnizor de servicii mobile de comunicații electronice noi vom veghea, în limita atribuțiilor pe care le avem, ca acest lucru să se realizeze cu respectarea tuturor cerințelor legale aplicabile.

Cum la ANCOM punem utilizatorii pe primul loc, principala mea preocupare într-o astfel de situație ar fi impactul reducerii concurenței asupra prețurilor și calității serviciilor, pe termen scurt, mediu și lung.

În ce privește procesul de digitalizare la nivel național, așa după cum știți, raportul DESI publicat de Comisia Europeană situează România pe locuri fruntașe din perspectiva conectivității rețelelor și serviciilor de comunicații electronice, menționând totodată decalajul mare pe domeniul digitalizării la nivel național. Prin urmare, procesul de digitalizare este necesar să continue și să fie aprofundat, independent de eventuale modificări la nivelul furnizorilor de rețele și servicii de comunicații electronice.

Reporter: Care sunt contribuțiile pe care le-au adus marile companii IT&C în dezvoltarea istorică a infrastructurii de rețea a României?

Eduard Lovin: România beneficiază în prezent de unele dintre cele mai performante rețele fixe de bandă largă din lume și cele mai bune din Europa și este de așteptat ca această situație pozitivă să continue chiar și în contextul creșterii semnificative a traficului.

Piața noastră este o piață atipică, ce s-a dezvoltat, în principal, de la nivel local la nivel național: multitudinea rețelelor mici dezvoltate de furnizorii locali, care apoi au fost partajate. În același timp însă, marii furnizori au înțeles potențialul pieței și au investit masiv, dezvoltând rețele de infrastructură.

Eliminarea barierelor de intrare pe piață, simplificarea regimului de autorizare generală, apariția legislației care încurajează dezvoltarea de rețele și utilizarea în comun a rețelelor au fost elemente care au contribuit la definirea pieței de comunicații electronice.

Românii au o apetență pentru utilizarea serviciilor de comunicații, și vedem asta la fiecare raport de date de piață pe care îl elaborăm, însă acest lucru nu ar fi fost posibil dacă tarifele s-ar fi situat la un nivel ridicat sau dacă serviciile nu ar fi fost de calitate.

Nu știu dacă vă mai amintiți, dar în 2016 Bernie Sanders, candidatul la președinția Statelor Unite, găsea inacceptabil faptul că România are un internet mai rapid decât SUA. Și vă mai pot da un alt exemplu mai recent, în contextul pandemiei, Bucureștiul a fost desemnat cel mai bun oraș în care să fii izolat, să lucrezi de acasă – principalul criteriu fiind viteza internetului 😊. 

Tarifele mici pentru servicii de calitate, multitudinea de oferte și infrastructura menită să susțină un flux impresionant de trafic, fie că vorbim de voce sau date, sunt indicatori care caracterizează piața românească de servicii de comunicații electronice, la dezvoltarea căreia au avut o contribuție semnificativă marii furnizori de IT&C.

Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) este instituţia care protejează interesele tilizatorilor de comunicaţii din România, prin  promovarea concurenţei pe piaţa de comunicaţii, administrarea resurselor limitate, încurajarea investiţiilor eficiente în infrastructură şi a inovaţiei. Pentru mai multe detalii despre activitatea ANCOM vizitaţi www.ancom.ro, www.portabilitate.ro şi www.veritel.ro. Pentru a testa și monitoriza calitatea serviciului de internet, accesați www.netograf.ro. Pentru a consulta acoperirea cu semnal mobil a localităților, drumurilor naționale și județene din România, accesați www.aisemnal.ro.

BVBStiri BVB

BRK Dow Turbo Short 27450 (BKDOWTSA5) (10/08/2020)

Tranzactionare valoare rascumparare in piata RVSP pe 10 si 11 August 2020

E-mini Dow Jones TURBO SHORT 0.01/28,500/28,000 (EBDOWTS15) (10/08/2020)

Tranzactionare valoare rascumparare in piata RVSP pe 10 si 11 August 2020

E-mini Dow Jones TURBO SHORT 0.01/28,500/28,000 (EBDOWTS15) (10/08/2020)

Suspendare tranzactionare - 09:45 - Notificare Erste Group Bank AG - atingere bariera