”FSDI – un cal troian care ascunde satisfacerea unor interese de grup prin facilitarea accesului, fără reguli stricte și control independent, la resursele celor mai bogate companii de stat”

Fondul Suveran de Dezvoltare Investiţii (FSDI), pe care vrea să-l creeze actuala guvernare, se apropie mai mult de modelul promovat de preşedintele Recep Tayyip Erdogan în Turcia, decât de alte vehicule similare din ţări precum Franța, Italia, Israel, SUA sau Norvegia, consideră deputatul PNL Lucian Bode, preşedintele Comisiei de Transporturi şi Infrastructură din Camera Deputaţilor, fost ministru al economiei în Guvernul Ungureanu. Aceste state îndeplinesc două condiții esenţiale: au excedente mari în contul curent al balanței de plăți şi sunt țări cu variații ciclice ale intrărilor și ieșirilor de capital.

Lucian Bode explică: “Fondul Suveran Turc a fost creat în 2016 cu scopul de a genera venituri pentru proiecte de investiții publice, recapitalizarea băncilor, atragerea de investiții străine. Erdogan declara la acea vreme că lumea de azi nu mai are nevoie de piețele financiare controlate de Vest, că lumea de azi este lumea Fondurilor Suverane, care concentrează avuții mari și permit o mai bună planificare economică de către stat. Același registru etatist îl regăsim și la guvernarea PSD-ALDE. Printre companiile incluse în portofoliul fondului din Turcia se regăsesc două mari bănci de stat, Ziraat și Halk, Turkish Airlines, Turk Telekom, Bursa de Valori sau Loteria Națională. Similitudinile sunt izbitoare dacă vom compara cele două Fonduri. După un an, Fondul Suveran Turc nu generase nicio investiție importantă, niciun investitor nu își manifestase interesul, existând voci care susțineau că acest fond pare să fie gândit mai mult pentru monetizarea activelor de stat decât pentru rezolvarea problemelor structurale ale Turciei”.

Lucian Bode susţine că, în susținerea înfiinţării FSDI din ţara noastră, PSD a adus ca argument modelul polonez – Fondul Polonez de Dezvoltare (FPD) – creat în 2016: “Totul a plecat de la ideea de a exista o mai bună coordonare între instituțiile statului responsabile pentru dezvoltare. Diferența majoră între ceea ce au gândit și implementat polonezii și ceea ce face Guvernul PSD-ALDE este că, în Polonia, Guvernul nu s-a atins de companiile de stat. Acestea au rămas în afara FPD, principalele surse de finanțare fiind bugetul de stat, fondurile europene, capitalul de la instituțiile componente (de exemplu BGK, banca poloneză de dezvoltare) și, în primul rând, emiterea de obligațiuni, în timp ce, la noi, companiile de stat profitabile sunt mulse de resurse pentru a alimenta acest Fond care nu este foarte clar ce investiții va finanța și cum vor fi ele selectate și implementate. Consider că arhitectura acestui Fond este una profund politică și menită să subjuge companii performante cum sunt Hidroelectrica, Romgaz, OMV Petrom.

Mai mult, în Polonia, Consiliul de Supraveghere al FPD este format din membri independenți, condiție negociată cu Eurostat, iar comitetul de investiții este complet independent, profesionist, selectat printr-un proces de recrutare.

Spre comparaţie, în cazul FSDI, se eludează OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă existând derogări de la prevederile sale. Astfel, primii membri ai Consiliului de Supraveghere sunt desemnați pe 4 ani prin numire făcută de Ministrul Finanțelor. Deci criteriul va fi mai degrabă politic, în pixul ministrului, iar acest Consiliu de Supraveghere numit politic va desemna mai departe membrii Directoratului, care vor fi selectați tot politic.

Ca să evidențiem mai bine diferența dintre Fondul polonez și cel românesc, vă mai dau un exemplu: Fondul Polonez de Dezvoltare funcționează ca un grup care cuprinde mai multe fonduri de investiții, ce investesc direct, achiziționând participații în proiectele finanțate. De pildă, Fondul de Investiții în Infrastructură – care investește în energie, transport, petrol și gaze, industrii etc.; Fondul de Dezvoltare Internațională – care investește în companiile poloneze ce vor să se extindă internațional; Fondul de Investiții Municipale – care co-investește în companii municipale (de exemplu, răscumpărarea acțiunilor de la UniCredit sau investiția de 204 milioane euro, împreună cu Tauron, într-o nouă unitate energetică de 910 MW la Jaworzno, dotată cu cele mai noi tehnologii de mediu)”.

FSDI – Un Fond administrat politic, netransparent și impredictibil”.

În opinia deputatului PNL, FSDI în varianta românească are doar aparența unei soluții salvatoare prin care va fi rezolvată problema lipsei de autostrăzi sau de spitale: ”În realitate, FSDI este un cal troian care ascunde obiectivul principal – satisfacerea unor interese de grup prin facilitarea accesului, fără reguli stricte și control independent, la resursele celor mai bogate companii de stat. Acest Fond este o cârpeală și o iluzie. Relansarea investițiilor publice se poate face mult mai simplu prin atragerea fondurilor europene, capitol la care actuala guvernare a eșuat și încearcă să găsească alte metode pentru a face rost de bani. Dar nu avem garanția că acest Fond va avea capacitatea să convingă fonduri de investiții sau alte entități să se alăture pentru a investi în proiecte mari. Mai ales că vorbim despre un Fond administrat politic, netransparent și impredictibil”.

Lucian Bode este de părere că bugetul de stat va fi afectat din cauza FSDI pentru că dividendele companiilor nu mai merg la buget, unde erau folosite pentru finanţarea deficitului de la asigurări sociale, de exemplu, ci sunt direcționate către acest fond.
Înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții se regăsește ca măsură în programul de guvermare al PSD-ALDE și urma să fie înfiinţat în baza unui proiect de lege al Ministerului Finanţelor. Proiectul prevedea, iniţial, că Fondul are un capital subscris de 1,8 miliarde de lei şi acţiunile a 27 de companii.

Lucian Bode spune: “În urma unor neînțelegeri în cadrul coaliției s-a ajuns la formula de a promova acest proiect prin inițiativă parlamentară. Probabil, cabinetul PSD-ALDE nu a vrut să-și asume această creație, având în vedere forma proiectului. În cadrul dezbaterilor parlamentare textul inițial s-a modificat și a rezultat că Fondul va avea un capital subscris de 9 miliarde de lei, vărsat în cinci ani, şi va fi compus din participaţiile statului la 33 de companii, cele mai multe fiind companii energetice și din zona de transport.

vezi lista aici:  Legea privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii

Opoziția și președintele României au contestat înființarea acestui Fond la Curtea Constituțională (au fost formulate trei sesizări de neconstituționalitate – PNL, USR și PMP și cea a Președintelui Klaus Iohannis, iar Curtea, în urma analizei, a decis că persoanele juridice de drept public se pot înființa prin acte ale autorităților publice centrale sau locale astfel, înființarea FSDI prin inițiativă legislativă este neconstiuțională, obligând practic Guvernul să emită un act normativ pentru materializarea acestei măsuri. Cel mai probabil, pașii vor fi următorii: emiterea unei ordonanţe pentru a crea cadrul legal general pe care Curtea l-a considerat necesar, iar pasul următor va fi emiterea unei hotărâri de Guvern pentru a stabili înfiinţarea Fondului”.

Legea de înfiinţare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, declarată neconstituţională de CCR

Deputatul PNL susţine că nu are logică să înființezi un astfel de Fond într-o țară în care bugetul statului se află constant în deficit: ”De ce să renunți la dividendele care ar putea să finanțeze deficitul sau care ar putea să rămână la dispoziția companiilor pentru capitalizare? De asemenea, nu este clar cum acest Fond își va arăta măsura rentabilității sale şi cum va reuși să atragă capital pentru el sau pentru participanții acestuia”.

În concluzie, Lucian Bode spune că, prin modul de organizarea şi gestionare a viitorului FSDI este pusă la îndoială transparența managementului acestuia.