Ponderea construcţiilor în PIB este, în acest moment, de doar 4%, în condițiile în care există potențial să ajungă chiar la 15%, potrivit unui proiect de Hotărâre pentru modificarea Anexei la Hotărârea Guvernului nr. 775/2015 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru competitivitate 2015-2020, publicat de Ministerul Economiei. În perioada de creştere economică din 2007-2008, ponderea construcţiilor în PIB depăşise 11%.

Sectorul construcțiilor generează, la nivel european, aproape 10% din PIB și oferă 20 de milioane de locuri de muncă, în special pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici, în România înregistrîndu-se un declin accentuat al acestui sector.

Proiectul Ministerului Economiei arată: “La solicitarea Ministerului Fondurilor Europene, a fost convocat, în data de 30.07.2018, Comitetul Interministerial pentru Competitivitate (CIC), constituit potrivit H.G. nr 236/2016. În cadrul acestei întâlniri a fost analizată oportunitatea completării celor 10 sectoare cu potențial competitiv cuprinse în Strategia Națională de Competitivitate (SNC) 2015-2020 cu alte domenii. Urmare analizei, s-a supus aprobării completarea sectoarelor cu potențial competitiv cu sectorul de construcții, ca fiind un sector cu rol catalizator pentru dezvoltarea economică a României, precum și completarea Priorității nr.4 cu «introducerea unui sistem de distribuție eficient care să asigure legătura între produsele sectoarelor identificate ca fiind de viitor și utilizatorii finali în siguranță și cu costuri minime». În unanimitate, membrii CIC au aprobat această propunere. Au fost prezenți reprezentanți ai următoarelor ministere, cu drept de vot: Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Economiei, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Educației Naționale, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Ministerul Muncii și Justiției Sociale, Ministerul Cercetării și Inovării, Ministerul Turismului, Ministerul Finanțelor Publice”.
Strategia Națională de Competitivitate (SNC) 2015-2020 este un document strategic al Ministerului Economiei, elaborat în vederea corelării intervenţiilor dedicate competitivităţii, având ca scop oferirea unei soluţii pentru dezvoltarea economică pe termen scurt şi mediu, care să permită punerea în valoare a potenţialului competitiv incomplet exploatat, pentru a crea valoare adăugată şi prosperitate.
Viziunea Strategiei Naţionale pentru Competitivitate propune ca obiectiv general dezvoltarea unui ecosistem competitiv de afaceri, bazat pe un mediu de reglementare stabil, centrat pe antreprenoriat, inovare și creativitate, care să pună accent pe încredere, eficienţă și excelenţă și să plaseze România în primele 10 economii la nivel european.

Documentul a identificat cinci priorități strategice pentru asigurarea competitivității:
• Prioritatea 1: Îmbunătăţirea mediului de reglementare
• Prioritatea 2: Acţiuni parteneriale între mediul public şi mediul privat
• Prioritatea 3: Factori şi servicii suport
• Prioritatea 4: Promovarea celor 10 sectoare de viitor
• Prioritatea 5: Pregătirea Generaţiei 2050 şi provocări societale

Sectoarele de viitor propuse în strategie sunt:
• Turism şi ecoturism
• Textile şi pielărie
• Lemn şi mobilă
• Industrii creative
• Industria auto şi componente
• Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor
• Procesarea alimentelor şi a băuturilor
• Sănătate şi produse farmaceutice
• Energie şi management de mediu
• Bioeconomie (agricultură, silvicultură, pescuit și acvacultură), bio – farmaceutică şi biotehnologii

Articolul 173 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene stabileşte ca obiectiv al UE crearea condiţiilor optime pentru creșterea competitivității prin accelerarea adaptării industriei la schimbările structurale, încurajarea unui mediu favorabil iniţiativei şi dezvoltării întreprinderilor și, în special, a întreprinderilor mici şi mijlocii, promovarea unui mediu propice cooperării dintre întreprinderi şi favorizarea unei mai bune exploatări a potenţialului industrial al politicilor de inovare, cercetare şi dezvoltare tehnologică, politici de o importanţă crucială în contextul concurenţei mondiale.
Prin acest proiect, autorităţile propun completarea sectoarelor economice cu potenţial competitiv din Strategia Națională de Competitivitate 2015-2020, prin modificarea Anexei la Hotărârea Guvernului nr. 775/2015 privind aprobarea SNC 2015-2020.
Implementarea prevederilor acestei strategii este susținută de Ministerul Fondurilor Europene prin finanțarea proiectelor și asigurarea instruirii pentru sectoarele identificate.

Dialogul permanent al Ministerului Fondurilor Europene cu potențialii beneficiari dar și analizele realizate au condus la concluzia că lista sectoarelor economice cu potential competitiv trebuie reanalizată și suplimentată cu sectoare a căror funcționare conduce la creșterea competitivității economiei românești.

Astfel, se va completa tabelul 2 ”Sectoare economice cu potențial competitiv” de la subcapitolul 2.3 ”Sectoare economice cu potețial competitiv” prin introducerea sectorului de ”construcții”, după sectorul ”Lemn și mobilă”, iar în cap. 5 ”Priorități strategice”, la ”Prioritatea 4: Promovarea celor 10 sectoare de viitor”, se va introduce sectorul de ”construcții”, după sectorul ”Lemn și mobilă”, precum și următorul alineat: ” Pe lângă sectoarele productive de viitor identificate ca fiind sectoare cu potențial de export și de specializare inteligentă, pentru asigurarea competitivității economiei românești pe ansamblu, este nevoie și de un sistem de distribuție eficient care să asigure legătura între produsele sectoarelor identificate ca fiind de viitor și utilizatorii finali în siguranță și cu costuri minime”.

Proiectul mai precizează: “Sectorul de construcții are un mare potențial de creștere cu rol de catalizator pentru dezvoltarea economică, putând fi considerat un sector de viitor. Chiar dacă sectorul construcțiilor este un sector cu valoare adăugată medie, datorită importanței sale economice, performanța sectorului construcțiilor poate influența în mod semnificativ atât dezvoltarea economiei în ansamblu, dar și la ocuparea forței de muncă. Astfel, construcțiile reprezintă unul dintre principalii consumatori de produse intermediare (materii prime, produse chimice, echipamente electrice și electronice etc.) și de servicii conexe. Calitatea lucrărilor de construcții are un impact direct asupra calității vieții. Eficiența resurselor în procesul de fabricație, transportul și utilizarea produselor pentru construcția de clădiri și infrastructuri dar și performanța energetică a clădirilor au un impact considerabil asupra energiei, asupra schimbărilor climatice și asupra mediului”.

Asigurarea eficienței pieței bunurilor este un alt factor important pentru competitivitatea unei economii, conform Indexului Global de Competitivitate elaborat de Forumul Economic Mondial. În acest context, un alt element important care este insuficient luat în calcul în strategia de competitivitate este cel legat de asigurarea mixului între produse și serviciile care să contribuie la comercializarea eficientă a produselor.
Asigurarea competitivității economice a sectoarelor viabile depinde într-o măsură definitorie de asigurarea legăturii necesare între producători și consumatori.
Distribuția este unul din elementele mixului de marketing care determină competitivitatea unui produs sau serviciu, alături de preț și promovare. Diversele studii privind costurile relative ale distribuției în industrie sugerează că, în medie, costurile de distribuție reprezintă aproximativ 15% din cifra de afaceri a vânzărilor pentru o companie tipică, conform proiectului.
Prin introducerea acestui sector în randul sectoarelor de viitor, se vor putea găsi soluții de finanțare pentru probleme structurale legate de acest sector: lipsa de forță de muncă și necesarul de investiții, inclusiv legat de dezvoltarea activității de CDI specifice sectorului, legat de tranziția către o economie eficientă în utilizarea resurselor și cu emisii scăzute de dioxid de carbon.
Rolul distribuției este de a crea avantaje competitive la nivelul fiecărei companii, care trebuie să decidă asupra canalelor de distribuție pe baza unor factori cum ar fi costurile, așteptările clienților, acțiunile concurenților, strategia de poziționare a produsului, numărul de produse din ofertă, piața, absorbția și segmentul de piață în care produsul este vândut.
Tranziția către o economie eficientă în utilizarea resurselor și cu emisii scăzute de dioxid de carbon aduce cu sine și importante schimbări structurale în sectorul construcțiilor, mai susţine proiectul, care va trebui să se adapteze și să anticipeze necesarul de calificări și competențe în aceste domenii. Acest lucru este valabil în special în ceea ce privește pregătirea forței de muncă pentru construcția de clădiri cu „consum de energie aproape zero”, fie că este vorba de clădiri noi sau renovate. Implementarea unor tehnologii noi și utilizarea de practici flexibile de organizare a muncii vor necesita, de asemenea, o evoluție a competențelor și a calificărilor în domeniul construcțiilor.

În sectorul de construcții este necesară intensificarea eforturilor de micșorare a impactului asupra mediului prin rezolvarea problemei consumului mare de materiale de construcții (de exemplu, minerale metalice și nemetalice, substanțe chimice și lemn), pe cea a generării unor cantităților mari de deșeuri dar și de realizarea unui număr din ce în ce mai mare de materiale care sunt mai ușor de colectat și reutilizat, precum și sisteme sau „soluții de construcție” care ușurează „deconstrucția” lucrărilor și reutilizarea materialelor.