Update articol:
A 43-a Reuniune a Clubului Guvernatorilor din Zona Mării Negre, Balcani și Asia Centrală

Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR: Pe termen lung, singura opțiune viabilă o reprezintă revenirea la o conduită „normală” de politică monetară

Sursa foto: gov.ro
  • Pe parcursul ultimilor patru ani, creșterea economică a fost susținută în special prin creșteri salariale și majorarea puternică a consumului, în timp ce dezechilibrele fiscale și externe s-au accentuat, iar rata anuală a inflației s-a situat în jurul valorii de 4 la sută, cel mai ridicat nivel comparativ cu țările din UE
  • Spre deosebire de evoluțiile altor țări din regiune, nu am întreprins reduceri drastice ale ratei dobânzii de politică monetară

 

Experiența României în contextul pandemiei COVID-19; provocări la adresa politicii monetare

Anterior izbucnirii pandemiei COVID-19, economia României a înregistrat o evoluție relativ bună, cu o creștere medie anuală de 4,1 la sută în anul precedent, consemnându-se o ușoară decelerare în trimestrul III, a spus guvernatorul BNR Mugur Isărescu, la a 43-a Reuniune a Clubului Guvernatorilor din Zona Mării Negre, Balcani și Asia Centrală, organizată de Banca Centrală a Republicii Turcia, în format videoconferință, la 1 iunie 2020.

Domnia sa a explicat: “La începutul anului curent, perspectivele privind evoluția economiei românești pentru perioada următoare indicau continuarea acestui trend pozitiv. Într-adevăr, cele mai recente date statistice relevă o creștere economică de 2,7 la sută pentru primele trei luni ale anului 2020 comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, reprezentând cea mai mare creștere dintre țările UE.

Cu toate acestea, aș dori să subliniez că pe parcursul ultimilor patru ani această creștere economică a fost susținută în special prin creșteri salariale și majorarea puternică a consumului, în timp ce dezechilibrele fiscale și externe s-au accentuat, iar rata anuală a inflației s-a situat în jurul valorii de 4 la sută, cel mai ridicat nivel comparativ cu țările din UE. În acest context marcat de politici fiscale semnificativ prociclice, BNR a menținut o politică monetară mai restrictivă, prin păstrarea la un nivel relativ ridicat atât al ratei dobânzii de politică monetară, respectiv la 2,5 la sută, cât și al ratelor rezervelor minime obligatorii ale instituțiilor de credit pentru pasivele în lei și cele în valută (respectiv la 8 la sută).

Având în vedere contextul menționat, impactul economic inițial al pandemiei a fost unul puternic, accentuând și mai mult dezechilibrele existente, pe fondul presiunilor în creștere asociate aprovizionării cu alimente, deprecierii monedei naționale și creşterii necesarului de lichiditate. Astfel, luând în calcul amplitudinea declinului economic din luna aprilie, estimările oficiale privind evoluția PIB pentru trimestrul II indică o contracție de 14% a activității economice față de trimestrul anterior.

De asemenea, este important de menționat că șomajul în creștere și măsurile adoptate de autorități cu scopul limitării extinderii pandemiei (precum șomajul tehnic, repatrierea cetățenilor români din străinătate și asigurarea condițiilor de izolare sau carantină) au contribuit la creșterea presiunilor asupra cheltuielilor bugetare”.

Măsurile adoptate de BNR ca răspuns la criză

Începând cu data de 16 martie 2020, Președintele României a declarat starea de urgență, inițial cu durată de o lună, aceasta fiind ulterior extinsă pentru încă o lună. Prioritare în acest context au fost protejarea sănătății publice și asigurarea de bunuri și servicii esențiale.

Mugur Isărescu a spus: “Drept consecință, obiectivul imediat al băncii noastre centrale a fost să păstreze stabilitatea și lichiditatea sistemului bancar, pentru buna funcționare a finanțelor publice și a economiei reale. În acest sens, și în deplină concordanță cu mandatul și independența statutară, BNR a adoptat cu celeritate un pachet de măsuri pentru susținerea economiei românești. În același timp, dat fiind caracterul excepțional al stării pandemice, BNR a colaborat cu Guvernul României pentru a evita un eventual conflict între măsurile întreprinse și cele fiscale.

În mod special în cazul României, cursul de schimb joacă rol important de indicator public al stabilității și situaţiei economice generale. Am menținut regimul de flotare controlată, dar, având în vedere contextul actual, am decis furnizarea de lichiditate, în special pe bază bilaterală cu scopul de a preveni volatilitatea excesivă a cursului nominal (ceea ce este dificil de explicat publicului larg) și de a preveni o depreciere majoră ne-necesară a monedei naționale. De asemenea, spre deosebire de evoluțiile altor țări din regiune, nu am întreprins reduceri drastice ale ratei dobânzii de politică monetară. Astfel, reducerea ratei dobânzii de politică monetară în cadrul ședinței Consiliul de administrație al BNR din data de 20 martie a fost de la 2,5 la sută pe an la 2 la sută pe an, împreună cu îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±0,5 puncte procentuale de la ±1 punct procentual. În plus, săptămâna trecută, vineri, rata dobânzii de politică monetară a fost din nou redusă, până la nivelul de 1,75 la sută. Aceste măsuri par să-și fi atins scopul, rezultatele fiind rapide: începând cu prima parte a lunii aprilie, necesarul de finanțare bugetară a fost asigurat în mod corespunzător, consemnându-se totodată o reducere a ratei dobânzii interbancare la 3 luni, precum și a costului finanțării cheltuielilor bugetare. Pe parcursul ultimelor două luni, cursul de schimb s-a menținut relativ stabil, în timp ce inflația anuală IPC se află în jurul valorii de 2,5 la sută.

Referitor la cumpărarea de titluri de stat în monedă națională de pe piața secundară, măsură larg adoptată de către băncile centrale în actualul context, aș dori să subliniez că BNR a hotărât să demareze achizițiile de pe piața secundară numai după ce a avut loc o modificare a poziției acesteia pe piață, mai precis după ce din poziția de debitor net BNR a devenit creditor net în relația cu băncile comerciale. Din această perspectivă, în deplină concordanță cu statutul BNR de împrumutător de ultimă instanță, măsura a fost întreprinsă în scopul asigurării lichidității sistemului financiar la nivelul adecvat și nu reprezintă o măsură de relaxare cantitativă”.

Alături de măsurile de politică monetară întreprinse, Consiliul de administrație al BNR a adoptat și măsuri ce vin în sprijinul debitorilor, persoane fizice și juridice, prin flexibilizarea cadrului de reglementare cu privire la anumite cerințe ale instituțiilor de credit. De asemenea, au fost adoptate măsuri privind rezoluția bancară ce prevăd amânarea termenelor de raportare a unor informații sau a termenului de colectare a contribuțiilor anuale la fondul de rezoluție bancară pentru anul 2020. Nu în ultimul rând, BNR a adoptat măsuri la nivel operațional pentru asigurarea continuității și a unei bune funcționări a sistemelor de plăți și de decontare în monedă națională, precum și asigurarea fluxurilor de numerar necesare băncilor pentru derularea tuturor operațiunilor, a mai spus guvernatorul BNR .

Prioritățile de politică viitoare

Mugur Isărescu a mai precizat: «Situația economică viitoare va depinde, în principal, de evoluțiile în planul sănătății publice și de succesiunea acestora. Pentru aceasta, vom continua să monitorizăm și să actualizăm evaluările noastre cu privire la starea economiei și a situației privind sănătatea publică și vom canaliza măsurile în direcția furnizării lichidității necesare și menținerii stabilității financiare, precum și asigurării unei tendințe sustenabile de scădere a ratelor de dobândă.

Deoarece colaborarea cu Guvernul este importantă, vom continua să conlucrăm pentru a asigura o revenire rapidă a economiei față de situația curentă. De asemenea, Pachetul UE de redresare din criza COVID-19 va avea cu siguranță o contribuție importantă în susținerea eforturilor noastre de relansare.

Reiterând recunoștința pentru cei care se află în prima linie a luptei împotriva pandemiei, BNR este pregătită să-și îndeplinească rolul care îi revine. Cu toate acestea, pe termen lung, singura opțiune viabilă o reprezintă revenirea la o conduită „normală” de politică monetară, conștienți fiind însă cu toții că noua normalitate va fi oarecum diferită de cea din trecut. Pentru aceasta, intenționăm să intervenim gradual, adaptându-ne în permanență la mediul aflat în continuă schimbare, dar cu respectarea cadrului legal.

După cum a afirmat recent Agustin Carstens, directorul general al Băncii Reglementelor Internaționale, “băncile centrale trebuie să depună eforturi pentru a readuce politica monetară la normal și pentru conceperea cât mai curând cu putință a unei strategii de renunțare (exit strategy) la măsurile agresive implementate (…) chiar și în această etapă foarte timpurie, trebuie să începem totodată să ne gândim la cum se poate implementa și face posibilă o astfel de strategie de renunțare”. Domnia sa a afirmat, de asemenea, că “la un moment dat, băncile centrale ar trebui să înceapă transmiterea de semnale care să indice că situația actuală nu va continua pe termen nedeterminat”».

 

BVBStiri BVB

SIF OLTENIA S.A. (SIF5) (14/04/2021)

VAN la data de 31.03.2021

BITTNET SYSTEMS SA BUCURESTI (BNET) (14/04/2021)

Perioada inchisa tranzactionare 15.04.2021 - 14.05.2021

BURSA DE VALORI BUCURESTI SA (BVB) (14/04/2021)

Structura actionariat la data de 31 martie 2021