Update articol:

Mugur Isărescu: Noi, industria financiar-bancară, nu suntem într-un punct de glorie, ci într-o perioadă de regres, mai ales de regres al reputației și al încrederii

Reputația sistemului financiar nu este la cote înalte”

 

 

“Sancțiunile care decurg din reglementarea sporită vor deveni și mai importante”  * “Neconformitatea se poate dovedi mai costisitoare și poate pune în pericol supraviețuirea instituției și chiar stabilitatea sistemului financiar-bancar”

După o perioadă de de-reglementare, din anii ‘80 și până spre criza prin care am trecut – acum vine din nou valul reglementării a declarat, astăzi, guvernatorul BNR Mugur Isărescu, în deschiderea evenimentului Banking Compliance Summit 2018.

Domnia sa a explicat: “Eu nu spun că intrăm într-o perioadă de supra-reglementare, overregulation, dar e clar că ideea că piețele se autoreglementează și că fac bine ceea ce fac întotdeauna, în totalitate, este în regres. Dacă ne uităm la ultimii 100 de ani, acestea au fost ciclurile mari financiare – reglementare – dereglementare – iar reglementare. E clar că, fără a avea pretenția că ghicim întocmai viitorul, ne aflăm într-o perioadă în care se reglementează mai mult piețele. Conformitatea este cu atât mai eficientă cu cât toți angajații, de la primul și până la ultimul, respectă legea și contribuie, prin standarde de onestitate și integritate, la crearea unei culturi a respectului pentru lege. În acest fel, funcția de conformitate devine parte integrantă a activităților desfășurate atât în banca centrală, cât și într-o societate de credit. Nerespectarea legii sau abaterea, cât de mică, de la litera și spiritul legii, are impact nu numai asupra băncii, a acționarilor, clienților și angajaților, dar și asupra piețelor, a economiei naționale și, posibil, a economiilor regionale. Impactul reputațional, de erodare a încrederii– este mai mult decât de luat în calcul, or acest lucru este foarte grav, întrucât instituțiile financiar-bancare funcționează pe bază de încredere. Apar accente noi – onestitate, integritate, onorabilitate, refacerea încrederii și a reputației băncilor. Nu numai în România, ci în toată lumea, în ciuda eforturilor pe care sistemul financiar le-a făcut și a faptului că băncile centrale au salvat situația, reputația sistemului financiar nu este la cote înalte. Sunt nemulțumiri, s-au făcut și greșeli, sunt și alte viziuni. Nu suntem noi, industria financiar-bancară, într-un punct de glorie, ci într-o perioadă de regres, mai ales de regres al reputației și al încrederii.

Nu întâmplător Comitetul de la Basel privind supravegherea bancară emite, periodic, studii și analize privind riscul de conformitate și funcția de conformitate în bănci, subliniind faptul că autoritățile de supraveghere bancară trebuie să se asigure că politicile eficiente de conformitate sunt urmate de procedurile specifice, iar managementul din sistemul financiar-bancar ia măsuri corective adecvate atunci când sunt identificate eșecuri de conformare”.

“Se schimbă de multe ori legislația, iar când se schimbă legislația apar și excesele, apar aberații.

În opinia guvernatorului BNR, mai există un subiect relativ nou, în această fază a ciclului financiar mondial, și anume că, pe lângă activitățile pur comerciale cu care industria bancară se confruntă, apar şi probleme juridice noi: “Se schimbă de multe ori legislația, iar când se schimbă legislația apar și excesele, apar aberații. Nu se întâmplă numai în România, astfel că vigilența trebuie sporită, pentru că, repet, în momentul în care apare o lege, noi suntem primii care trebuie să o respecte. Apar norme noi de reglementare, de supraveghere, apare acest accent pe onorabilitate și reputație, apar concepte noi.

În Occident se discută despre supravegherea comportamentală, care se referă la modul în care băncile se comportă față de clienți: nu este același lucru cu protecția consumatorilor. La englezi, supravegherea comportamentală a apărut ca o chestiune deosebită de supravegherea prudențială, care înseamnă, protecția, în primul rând, a capitalurilor, depozitelor băncii – se protejează cu precădere micul deponent, pentru că el este de protejat și pentru că asta este activitatea bancară – se bazează pe banii atrași de la public.

La BNR există un cadru dedicat supravegherii prin care se verifică modul de implementare a recomandărilor și orientărilor emise de direcția de reglementare. În acest context, obiectivul funcției de conformitate pentru instituțiile de credit și pentru BNR este acela de a minimiza abaterile; sau, când acestea apar, de a se asigura că există un proces de răspuns rapid care să înlăture rapid și eficient vulnerabilitățile.

Una dintre recomandările Comitetului de la Basel, reluate de BCE și FMI, se referă la relația dintre conformitate și gestionarea riscurilor. Criza financiară din 2008 a avut un impact major și în domeniul conformității. Înainte de criză, obiectivul conformității în sectorul financiar-bancar se rezuma, în esență, la aderarea la un set de legi, regulamente, reguli, practici, și codurile de conduită aplicabile tuturor activități bancare. După criză, mandatul funcției de conformitate a trebuit adaptat: deși a rămas o funcție cheie de consiliere pentru decidenți, sfera de cuprindere s-a extins cu noi responsabilități asupra personalului, mai ales în ceea ce privește gestionarea riscurilor.

Într-un peisaj de servicii financiare supus unor schimbări rapide, produse financiare de tip internet banking, plăți instant, cripto-monede, etc. pot furniza adevărate șocuri pentru industria financiară, generând incertitudine și testând, concomitent, reziliența conformității și, implicit, capacitatea de absorbție instituțională a acestor șocuri.

Ca urmare, conformitatea are nevoie de o abordare gândită în perspectivă (forward looking) și necesar a fi testată la noile condiții de stres atât de autoritatea de supraveghere bancară, cât și de fiecare entitate din sectorul financiar-bancar. Toți actorii implicați au nevoie acum, mai mult ca oricând, de o monitorizare continuă a situației, pentru a evalua și îmbunătăți capacitatea de rezistență a tuturor instituțiilor de credit și, în final, a sectorului financiar-bancar. Planurile anuale, determinate de evaluările de risc efectuate o dată pe an, ajută atât instituțional, pentru că îmbunătățesc funcția de conformitate, cât și managerial, pentru că oferă decidenților și membrilor consiliilor de administrație oportunitatea de a avea o imagine cât mai fidelă a politicii de gestionare a riscurilor și de îmbunătățire a controlului.

Actualul mediu de conformitate, tot mai provocator, înseamnă, de asemenea, că personalul trebuie să aibă noi cunoștințe, abilităţi și competențe. Conformitatea are nevoie de oameni cu «ochi», formaţi pentru detectarea riscurile și perceperea contextului economic, angajaţi care înțeleg cu adevărat activitatea bancară. De asemenea, aceştia trebuie să aibă dexteritate în utilizarea tehnologiei informației, deţinând competenţe digitale avansate.

În acest nou context, există o cerere în creștere pentru specialiști. În viitorul apropiat, de exemplu, sancțiunile care decurg din reglementarea sporită vor deveni și mai importante. Rețelele sociale vor continua să necesite o mare atenție. În timp ce lumea digitală, pe de o parte, nu face mai ușoară gestionarea conformității, pe de altă parte, utilizarea internetului aduce elemente suplimentare pentru o mai bună cunoaștere și înțelegere a clienţilor actuali şi potenţiali, a furnizorilor și a altor actori cu care interacţionează instituţiile financiare şi bancare.

Da, conformitatea este costisitoare și implică tot mai multe cheltuieli, dar vă reamintesc că, în ultimă instanță, neconformitatea se poate dovedi mai costisitoare și poate pune în pericol supraviețuirea instituției și chiar stabilitatea sistemului financiar-bancar”.

“ROBOR este un produs al pieței bancare, care a ajuns o problemă a noastră, a Băncii Naționale”

Colaborarea dintre BNR şi industria bancară este legată chiar de compliance și aș discuta-o în contextul acestei noi vedete care domină, de un an de zile, o parte din dezbaterea publică – dobânda ROBOR, a mai spus guvernatorul BNR .

Acesta a precizat: “Când a apărut, am răsuflat ușurat că scăpăm de obsesia cursului, dar, după un an, de la curs s-a ajuns la obsesia ROBOR. Ce probleme avem aici? În primul rând, ROBOR este un produs al dumneavoastră, al pieței, care a ajuns o problemă a noastră, a Băncii Naționale. Noi îl calculăm (ca să-i dăm credibilitate), pe baza unui regulament de piață aprobat de BNR, dar cu datele dumneavoastră. La fel procedăm și cu cursul – Cursul pieței valutare de la București calculat de Banca Națională a rămas Cursul Băncii Naționale. Și mai auzi: «Banca Națională a cotat…» – sunt 20 de ani de când tot spunem că BNR nu cotează nicio monedă, cel mult intervine pe piață; dumneavoastră cotați, faceți tranzacții. Calculăm și monitorizăm, dar cursul este al pieței. Mai intervenim când apar confuzii și încercăm să explicăm care este realitatea pentru că perpetuarea confuziilor este periculoasă. Acum, o confuzie mare este următoarea: prin operațiuni neștiute apare și dispare lichiditatea din piață. În media se vântură zilnic titluri șocante care pot părea simpatice pentru noi, dar care pot genera un întreg curent de opinie, de tipul – Banca Națională a luat toată lichiditatea; Banca Națională a inundat piața cu lei.

Să vă spun despre ultima inundație: s-au plătit taxe, impozite către stat, așa cum se întâmplă mereu în jurul datei de 25 ale lunii, de vreo 20 de miliarde de lei, acești bani au plecat din bănci, nu au dispărut și s-au acumulat în contul Trezoreriei care este la BNR. A fost o sumă mai mare pentru că au fost și plățile trimestriale. În compensare, prin licitația organizată de BNR, s-au dat 16 miliarde în sistemul bancar. Deci ce emisiune monetară a făcut BNR, mai ales că durata împrumutului este de numai o săptămână? Dacă nu se explică acest lucru încep fabulațiile: BNR a făcut emisiune, din acest motiv este inflație! Trebuie să lucrăm cu dumneavoastră, ca în dezbaterea publică, să nu rămână asemenea confuzii: că am făcut emisiune, că am inundat piața cu lei. Nu este greu, nu este nici necavaleresc, să conlucrăm în acest sens, pentru că de fapt conlucrăm pentru o bună informare a publicului și evităm ca pe fundalul unor asemenea confuzii să apară cineva care să spună că se manipulează dobânzile.

 

Mugur Isărescu: “Dacă o lege apare, noi suntem primii care trebuie să o aplice cu strictețe, și atunci trebuie luptat pe toate fronturile, corect, onest, cu argumente, pentru ca lucruri care sunt pe lângă subiect, să nu treacă de legislativ”

Dacă o lege apare, noi suntem primii care trebuie să o aplice cu strictețe, și atunci trebuie luptat pe toate fronturile, corect, onest, cu argumente, pentru ca lucruri care sunt pe lângă subiect, să nu treacă de legislativ – şi aţi văzut, avem experienţă, nu e uşor, a mai spus Isărescu, menşţionând: “Mi-am amintit de o lucrare care în mod sigur trebuia dezbătută aici, în cadrul institutului, însă a fost dezbătută numai la Facultatea de Drept şi a dispărut după trei zile. O lucrare de înalt nivel profesional despre darea în plată, coordonată de un foarte bun profesor de drept, avocat practicant, Ministru al justiției la sfârșitul anilor ’90 – Valeriu Stoica. Erau acolo numai nume grele. Și lucrarea bineînțeles că vorbea despre aberațiile legii. În sfârșit, situația a fost clarificată de Curtea Constituțională, dar aceasta era o lucrare care trebuia dezbătută aici, de Asociația Română a Băncilor (ARB). Cartea a dispărut, aproape că nu mai știe nimeni nimic despre ea. Niciodată nu trebuie să sărim și să acuzăm media: ea caută, de regulă, senzaționalul, și nu numai în România, ci peste tot în lume. Atunci, trebuie găsite oportunitățile, prin dezbateri adevărate, astfel încât lucrări mai greu de digerat să rămână în spațiul public. Prezența activă și eficientă în procesul legislativ, a dumneavoastră – industria bancară, alături de Banca Națională – sunt, în definitiv, funcții de compliance, oricum le-am lua. Această funcție de conformitate înseamnă în primul rând, și în esență, respectarea legii. Dacă o lege apare, noi suntem primii care trebuie să o aplice cu strictețe, și atunci trebuie luptat pe toate fronturile, corect, onest, cu argumente, pentru ca lucruri care sunt pe lângă subiect, să nu treacă de legislativ – şi aţi văzut, avem experienţă, nu e uşor. Suntem altă lume, reţelele sociale joacă un rol extrem de important, dacă nu ştii să lucrezi cu ele eşti pierdut din start, deci cred că Institutul Bancar are un rol important”.

BVBStiri BVB

SIF OLTENIA S.A. (SIF5) (29/10/2020)

Erata - Hotarari AGOA din 29.10.2020

SIF MOLDOVA S.A. (SIF2) (29/10/2020)

Notificare prag detineri/vot >5%

MUNICIPIUL BACAU (BAC26B) (29/10/2020)

Plata cupon 45, rambursare rata principal 44 & calcul rata dobanda pentru cuponul 46

MUNICIPIUL BACAU (BAC26A) (29/10/2020)

Plata cupon 49, rambursare rata principal 47 & calcul rata dobanda pentru cuponul 50

ROMPETROL RAFINARE S.A. (RRC) (29/10/2020)

Semnare documente relationate de suplimentarea unui credit sindicalizat