Rusia este vinovată de crearea unei crize a securității alimentare și a prețurilor mai mari la energie prin războiul său cu Ucraina, dar China este responsabilă de acțiuni în trei domenii care exacerbează inflația la nivel mondial, a declarat Institutul Peterson pentru Economie Internațională.

„Războiul Rusiei în Ucraina a avut un impact șocant asupra regiunii”, au scris analiștii PIIE Chad Bown și Yilin Wang. „De asemenea, a contribuit la o criză alimentară globală, deoarece Rusia blochează exporturile vitale de îngrășăminte necesare fermierilor din alte părți ale lumii, iar rolul Ucrainei de furnizor de cereale pentru Africa și Orientul Mijlociu a fost distrus.”

„Dar există un alt risc neapreciat pentru securitatea alimentară globală”, au scris ei într-o notă săptămâna trecută, potrivit CNBC.

Analiștii au evidențiat restricțiile și tarifele impuse de China pentru două mărfuri majore – îngrășământ și carne de porc.

Restricţiile Chinei s-au extins dincolo de alimente. Gigantul asiatic, unul dintre cei mai mari producători de oțel din lume, a impus, de asemenea, restricții asupra oţelului, a remarcat think tank-ul din Washington.

Toate aceste mișcări au dus la prețuri mai mari în altă parte, potrivit raportului.

„Problema cu China este că aceasta continuă să se comporte ca o țară mică. Politicile sale au adesea efectul dorit acasă – să zicem, reducerea costurilor de input pentru industrie sau creșterea profiturilor pentru fermieri”, au scris analiștii.

„Dar pot crea probleme altor ţări, prin politica pe care o practică. China selectează politica care rezolvă o problemă internă, transferând costurile acesteia către oamenii din altă parte”, au adăugat ei.

Îngrăşăminte

Prețurile îngrășămintelor din China și din întreaga lume au început să crească anul trecut, ca urmare a cererii puternice și a prețurilor mai mari la energie, dar de atunci au crescut și mai mult în urma războiului Rusia-Ucraina.

În iulie anul trecut, autoritățile au ordonat marilor firme chineze să suspende exportul de îngrășăminte „pentru a asigura aprovizionarea pieței interne cu îngrășăminter chimice”, a menționat PIIE. Până în octombrie, pe măsură ce prețurile au continuat să crească, autoritățile au început să impună un control suplimentar asupra exporturilor.

Restricţiile au continuat şi în acest an și urmează să dureze cel puțin după sfârșitul verii, a informat Reuters.

„Toate acestea au făcut ca exporturile de îngrășăminte din China să scadă brusc. Cu mai multă producție păstrată acasă, prețurile îngrășămintelor din China s-au stabilizat și de atunci chiar au început să scadă”, au scris analiștii.

Acest lucru a fost în contrast puternic cu situația la nivel mondial, în care prețurile îngrășămintelor au continuat să crească de peste două ori nivelurile observate cu un an mai devreme, a spus think tank-ul.

Cota Chinei din exporturile globale de îngrășăminte a fost de 24% pentru fosfați, 13% pentru azot și 2% pentru potasiu – înainte de restricții, potrivit PIIE.

Analiștii PIIE au spus că decizia Chinei de a restricţiona aprovizionarea cu îngrășăminte de pe piețele mondiale doar „împinge problema asupra altor ţări”.

Când există mai puțin îngrășământ, se cultivă mai puține alimente și asta „cu greu ar putea veni într-un moment şi mai rău”, având în vedere că războiul Rusia-Ucraina amenință deja aprovizionarea globală cu alimente, au adăugat analiştii. Rusia și Ucraina sunt mari exportatori de culturi precum grâu, orz, porumb și ulei de floarea soarelui.

„Într-un moment atât de critic, China trebuie să facă mai mult – nu mai puțin – pentru a ajuta la depășirea potențialei provocări umanitare care ar putea apărea în multe țări sărace importatoare de îngrășăminte și alimente”, se arată în raport.

Oţel

Prețurile oțelului din China și din întreaga lume s-au accelerat în ultimii doi ani, deoarece țara a anunțat că își va reduce producția internă de oțel pentru a îndeplini obiectivele de decarbonizare.

Pentru a reduce prețurile în creștere pe plan intern, autoritățile au ridicat anul trecut interdicția privind importurile de deşeuri de oțel. De asemenea, au implementat câteva runde de restricții la export și au crescut taxele la export pentru cinci produse din oțel.

Până în luna martie a acestui an, prețurile oțelului din China erau cu 5% mai mici decât înainte de restricții.

„Dar ca și în cazul îngrășămintelor, aceste scăderi au venit în detrimentul restului lumii, unde prețurile din afara Chinei rămân mai ridicate”, au spus analiștii PIIE.

Porc

Povestea prețurilor mai mari ale cărnii de porc la nivel global a început în 2018, când China – care atunci producea jumătate din oferta mondială de carne de porc – și-a văzut populația de porci lovită de un focar major de pestă porcină africană.

Acest lucru a determinat țara să-și sacrifice 40% din efectivul său, ceea ce a dublat prețurile la carnea de porc până la sfârșitul anului 2019. Prețurile mondiale au urmat exemplul, crescând cu 25%, deoarece China a importat mai multă carne de porc și a retras aprovizionarea de pe piețe, potrivit PIIE.

„China a redus presiunea prețurilor acasă începând cu 2019, utilizând importuri, înainte de a le închide, mai recent. Aceste politici au afectat restul lumii”, au scris analiștii PIIE.

Beijingul a redus, de asemenea, tarifele la importurile de carne de porc în 2020, ceea ce probabil a făcut ca consumatorii din alte părți ale lumii să aibă prețuri mai mari ca urmare a scăderii ofertei, a spus think tank-ul.

Cu toate acestea, autoritățile au crescut aceste tarife din nou în acest an, deoarece problema pestei porcine s-a atenuat.

„Se va obține un potențial beneficiu neaşteptat dacă, în contextul actual al prețurilor globale ridicate la carne, China eliberează în mod neașteptat aprovizionarea mondială și ajută la atenuarea presiunii asupra prețurilor la carne de porc cu care se confruntă consumatorii din afara Chinei”, se arată în raport.