Update articol:

Opinie Dumitru Chisăliţă: Nu există viitor în România fără gaze naturale, singurele care pot să asigure tranziția energetică

Gazele naturale vor continua sa joace un rol important in viitor. Astfel diversele studii arata ca in urmatorii 10 ani la nivelul Europei cererea de gaze natutrale urmeaza sa creasca cu cca 7%. Aceasta tendinta va fi mult mai dezvoltata la nivelul Romaniei, conform studiilor Asociatiei Energia Inteligenta aceasta putand ajunge pana la un nivel cu 50% mai ridicat decat in 2020 (in situatia in care politicile energetice promovate in present se vor aplica – trecerea pe gaze a majoritatii centralelor pe carbune si racordarea a 1,8 milioane de consumatori casnici). In lipsa exploatarii gazelor naturale din Marea Neagra, acesta situatie va adduce Romania in stadiul de dependenta neta de gazelle din import. Exploatarea importantelor resurse din Marea Neagra, nu se va realiza  mai repede de anul 2025, dar ar putea acoperii integral cererea ridicată care se prefigureaza in anul 2030 in Romania urmare a politicii intensive de racordare a consumatorilor și intreschimbabilității cărbunelui cu gaz.

Toti operatorii trebuie sa se adapteze noilor tendinte determinate de conceptul de Green Deal. Consider ca diversificarea activitatilor va devenii obligatorie, in special in dezvoltarea unor capacitati performante de extragere a gazelor naturale si a tratarii acestora, in abordarea exploatarii resurselor neconventionale si in capacitate de productie a energiei electrice din gaze si a obtinerii de hydrogen albastru.

Probabil ca cele mai mari provocari vor fi determinate de Taxonomia care se va aplica proiectelor viitoare.

Actuala pandemie COVID-19 a întărit nevoia de a redirecționa fluxurile de capital către proiecte durabile pentru a face economiile, întreprinderile etc. mai rezistente la șocurile climatice și de mediu. Pentru a realiza acest lucru, a fost introdus conceptul de Taxonomie

Taxonomia UE este un sistem de clasificare, care stabilește o listă a activităților economice durabile din punct de vedere ecologic. Bancile au reactionat primele, intelegand ca Taxonomia UE este un factor important pentru creșterea investițiilor durabile și pentru implementarea Acordului verde european.

In fapt finantarea viitoare la costuri accesibile (si nu doar pentru investitii) va fi acordata doar activitatilor economice care se califică drept sustenabilă din punct de vedere ecologic. Astfel, companiile din sectorul gazelor naturale trebuie sa se auditeze si sa si stabileasca activitatile astfel incat acestea sa respectele Regulamentul taxonomiei, respectiv prin activitatile acestora ( si sa stabilește șase obiective de mediu

1. Atenuarea schimbărilor climatice2. Adaptarea la schimbările climatice3. Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și marine4. Trecerea la o economie circulară5. Prevenirea și controlul poluării6. Protecția și restaurarea biodiversității și a ecosistemelor

In urmatorii 10 ani, apreciez ca gazul natural in balanata de energie primara va creste atat la nivelul UE, cat si la nivelul Romaniei. Aceasta crestere a cererii  de gaze naturale, in mod natural va adduce si o crestere a pretului marfa a gazelor naturale. La aceasta trebuie adaugata cresterea costurilor cu activitatea de transport, gazelle urmand sa fie aduse la distante tot mai mari spre Europa. In Romania situatia se prezinta asemanator. Gazele din Marea Neagra au costuri net mai ridicate decat gazele on shore, dezvoltarea sistemelor de transport si distributie gaze naturale vor adduce tarife mai mari de transport si distributie, la acestea se vor adauga si costurile cu socializarea racordarii gratuite de noi  consumatori de gaze. Astfel, in urma unui studiu realizat de AEI in luna noiembrie 2020, apreciam ca in urmatorii 10 ani factura la gaze la consumatorul final poate sa creasca cu pana la 30% fata de pretul din present.

Gazul natural apreciez, ca nu va avea un rol secundar in balanta de energie primara a Romaniei mai repede de anul 2040.

Cred ca provocarile urmatorului deceniu pe piata de gaze din Romania, in ordinea dificultatii lor, vor fi:

  1. Taxonomia companiilor din sector;
  2. Exploatarea gazelor din Marea Neagra;
  3. Saracia Energetica;
  4. Resursa umana;
  5. Continuitatea alimentarii cu gaze;
  6. Eficienta si eficacitate serviciilor realizate de companiile din domeniu;
  7. Securitatea Energetica;
  8. Siguranta utilizarii gazelor;
  9. Taxarea Emisiilor de metan;
  10. Reconvertirea sistemelor pentru a permite accesul altor tipuri de gaze.

Trecerea de la Gri la Verde în energie și viața noastră se va face cu eforturi mari. Facturile si taxele sunt platite intotdeauana de populatie. Iar populatia trebuie sa se astepte la o factura importanta la energie in perspectiva anului 2050.

Avertizarea, pe care trebuie să o conștientizăm este dată de cerința că România trebuie, conform acordurilor asumate, ca până în anul 2050 să treacă la utilizarea energiei care să asigure zero emisii nete de gaze cu efect de seră. Aceasta presupune investiții masive în substituirea unora din formele actuale de energiei cu alte forme de energie (regenerabile, hidrogen) și reconvertirea rețelelor și echipamentelor capabile să folosească noua formă de energie, inclusiv din interiorul gospodăriilor. Astfel, apreciem că în anul 2050 impactul investițiilor masive asupra facturilor de energie ar putea să atingă prețuri mai mari decât cele de astăzi cu până la 44% la care se adaugă investiții care trebuie să le realizeze consumatorii odată cu schimbarea instalațiilor interioare și a echipamentelor care asigură confortul ambiental și de mobilitate cu cel puțin 10-15 mii de euro/gospodărie.

Această situație, în lipsa unor măsuri drastice antisărăcie, probabil că ar duce la situația în care jumătate din populația României să fie în sărăcie energetică după anul 2050. Această evaluare ține cont și de faptul că: demografia României este în regres, îmbătrânirea populației se va accentua după anul 2030, se întrevede o insuficiență a fondurilor din Fondul de Pensie pentru pensionari etc.