Update articol:
INTERVIU CU DEPUTATUL USR CLAUDIU NĂSUI:

“OUG 114 – o abordare pe genunchi asupra unor probleme care pot fi reale”

*”Scopul OUG 114 a fost ca puterea să își încordeze mușchii la anumiți actori din economie”
*”Taxa pe activele bancare era o taxă, practic, pe întreaga economie”
*”Avem mediul de așa natură încât descurajează antreprenoriatul”

Deputatul USR Claudiu Năsui, membru în Comisia de Buget Finanțe, susține că scopul OUG 114 – privind fiscalitatea în domenii precum bancar, energetic și telecomunicații – a fost ca puterea „să își încordeze mușchii” la anumiți actori din economie și a negocia cu aceștia. În opinia sa, OUG 114 a reprezentat o abordare pe genunchi asupra unor probleme care pot fi reale.

Citiți, în interviul pe care Claudiu Năsui ni l-a acordat în exclusivitate, ce soluții ar propune.

***

Ați inițiat o moțiune simplă împotriva ministrului Finanțelor. Care sunt motivele?

Claudiu Năsui: Am mai avut o moțiune la Camera Deputaților, acum este una și la Senat. Motivele principale sunt legate de OUG 114 și de haosul care a fost creat în economie de această ordonanță de urgență. Nu doar atât, dar și de cum a “reușit” România să se încadreze în ținta de deficit de 3%, adică făcând niște măsluiri contabile. Aceste două lucruri sunt “capetele de acuzare”.

La acestea se mai adaugă un comportament foarte arogant cu mediul de afaceri –  de exemplu problemele create la implementarea noilor case de marcat. Mediul e afaceri are obligația să le implementeze, dar de partea statului este o debandadă totală. Ei nu folosesc la nimic aceste case de marcat noi. Listele de așteptare pentru achiziționarea acestora sunt foarte lungi. Practic, întreprinzătorii români trebuie să respecte niște obligații, pentru că așa le cere legea și statul, în schimb, nu au cum să o facă. Deci toată lumea este împinsă într-o zonă gri de ilegalitate, în care este susceptibilă la amenzi și la alte consencințe.

Să revenim la cele două motive principale ale moțiunii.

Claudiu Năsui: Legat de OUG 114, am văzut și reacția pe Bursă, în momentul în care a fost pusă în dezbatere. Am văzut și forma cum a fost pusă – a fost lansată în dezbatere noaptea. Nici un guvern serios nu propune legislație care să fie adoptată pe repede înainte, într-o noapte. Toată povestea pare dintr-un film.

În versiunea inițială a OUG 114, chiar au scris în text “taxa pe lăcomie“, nu taxa pe activele bancare. Deci un imbold proletaro-marxist.

Este ilegală lăcomia?

Claudiu Năsui: N-ar trebui să fie! Aș spune că este chiar inerentă naturii umane. Chiar și politicienii pe care îi vedem că, zic ei, combat lăcomia, că sunt social democrați, de fapt, sunt tot lacomi, dar pentru banii altora, pentru banii economiei private. Acest lucru nu înseamnă că aș vrea să scuzăm băncile de absolut orice. Și ele au partea lor de vină în foarte multe lucruri, dar întrebarea este dacă soluția era OUG 114. Și întrebarea este dacă OUG 114 își atinge vreun scop, dintre cele pe care și le-a propus. Unul era să scadă ratele românilor la bănci. În schimb, vedem că ROBOR, în perioada aceasta, crește, deci obiectivul nu a fost îndeplinit.

Vedem haosul din economie –  nu pentru că o spun eu ca parlamentar din opoziție, ci din prisma riscului de țară – calculat prin diferențialul dintre prețul CDS-urilor dintre România și țările din regiune, care este în creștere. Practic, noi avem niște factori specifici de haos, în România, și lucrul acesta se vede în cifre.

Alt punct al OUG 114 a fost taxa de 2% din cifra de afaceri a companiilor din energie, după care au venit cu tot felul de giumbușlucuri – cumva să nu taxeze cărbunele, ci doar pe restul. Ajungem în contratimp cu absolut orice tendință la nivel nu doar european, ci mondial. Noi îi taxăm pe cei cu energie regenerabilă, verde, în loc să îi taxăm pe cei care poluează mai mult.

Avem deja o avertizare de infringement de la Comisia Europenă.

Claudiu Năsui: Da. Vedem absența unei viziuni pe termen lung. Genul acesta de mișcări ample, foarte din scurt, sunt mai degrabă un exemplu de disperare și de guvernare pe genunchi. De asemenea, OUG 114 stabilește plafonarea prețului gazelor. Dar, de fapt, îi afectează doar pe producătorii interni de gaz, pentru că pe cei externi nu poți să-i plafonezi.

Dacă ne uităm la ce își propune să facă această OUG și ce reușește să facă, vedem că eșuează.

Care a fost scopul atunci?

Claudiu Năsui: Scopul a fost de a-și încorda mușchii față de Pilonul II de pensii private, cu care, apoi, negocierile au fost duse la modul “investiți în PPP-uri (n.n. parteneriat public privat) dacă vreți să vă lăsăm în pace”. PPP-urile sunt mult mai riscante și cu o probabilitate de corupție mult mai mare. Din câte am înțeles, fondurile de Pilon II au reacționat și au zis că investesc în PPP-uri în măsura în care cred că e rentabil. Evident că dacă nu văd un business case, cu cineva serios în spate și cu o probabilitate rezonabilă de profit, nu o să investească și este foarte bine. Fondurile de Pilonul II nu au interesul național pe primul loc, ci au interesul pensionarilor. Asta este foarte bine. Au fost dezbateri și în Comisie pe tema asta între mine și domnul Vosganian, care spunea că rolul lor este să susțină economia națională. Nu, rolul lor este să susțină pensionarii, să poată plăti o pensie decentă la bătrânețe. Dacă ne uităm la fondurile de pensii din alte țări, de exemplu Norvegia sau altele, au chiar un portofoliu foarte diversificat, în pondere destul de mare în alte țări.

Acesta a fost unul dintre scopuri – să își încordeze mușchii în fața unor actori – inclusiv din telecom, pentru că există un trust de presă important (nn. Digi24, parte a grupului RCS RDS), care nu era favorabil puterii și care poate să fie intimidat de lucrurile acestea.

Considerați că a fost intimidat?

Claudiu Năsui: Este o întrebare la care nu pot răspunde încă. Trebuie să văd mai mult. Au fost deja schimbări acolo, vom vedea probabil mai multe în viitor! În mod cert, este afectat!

Acest mod de a folosi puterea conferită de stat pentru a te avantaja pe tine personal este un lucru nedemocratic. Este un lucru care nu ar trebui să se întâmple. Din păcate nu se întâmplă doar la noi, ci peste tot în lume, inclusiv în Uniunea Europeană sau Statele Unite. Dar este un lucru care ar trebui sancționat electoral.

Alt scop este faptul că este criză de bani. Bugetul a întârziat foarte mult, OUG 114 introducea o serie întreagă de taxe noi.  Foarte important de observat este că taxa aceea pe activele bancare nu era pusă în buget. În schimb, a fost pus un excendent la bugetul de pensii, bazat pe niște asumpții foarte optimiste, care au fost criticate, referitoare la încasările din CAS. Acestea nu pot fi explicate decât prin faptul că, dacă într-adevăr se închid fondurile de Pilon II, atunci 3,75% cât erau contribuțiile vor merge la Pilonul I.

Factorul cheie era cerința de capital pentru administratorii fondurilor de pensii, care creștea cu 800 de milioane de euro la nivelul industriei. Niciunul dintre administratori nu și-a recuperat încă investițiile inițiale și acum li se cereau încă 800 de milioane de euro. Firmele lor mamă pot spune foarte ușor: “a crescut și riscul de țară, nici nu mi-am recuperat banii, văd că e haos acolo și perspectivele de profit sunt foarte mici – căci le-au diminuat și comisioanele – închidem” și, deodată, contribuțiile ar fi mers la Pilonul I.

Doar așa se putea justifica acel excedent din buget, care, apropo, nu se vede pe primele două luni ale anului. Dimpotrivă. Este un deficit care crește.

Ce se întâmplă, conform legii, dacă toți administratorii părăsesc piața?

Claudiu Năsui: Este un vid legislativ, pentru că nimeni nu și-a imaginat că vor pleca toți, în același timp. Foarte probabil, fondurile vor intra sub tutela Autorității de Supraveghere Financiară, un timp, după care vor trece la Pilonul I. Ei s-au gândit cum pot să îi șicaneze, astfel încât să nu fie dați în judecată, în instanțele internaționale, și au găsit varianta impunerii unor cerințe de capital astronomice. Dar capitalul trebuie să fie corelat cu riscul. Fondurile de pensii au 60% titluri de stat, ceea ce în sine e o problemă.

Așa e legea.

Claudiu Năsui: Exact. Ar fi trebuit o diversificare mai bună a riscurilor, dar din păcate legea nu le permite asta. Dar și așa cum le permite legea, au avut randamente foarte bune.

Ați spus că băncile nu au fost tocmai nevinovate, dar că nu OUG 114 era soluția. Care ar fi fost soluția? Controale mai bune pe prețurile de transfer?

Claudiu Năsui: Da, statul este incapabil să facă aceste controale, din cauza multor probleme din ANAF, o instituție care ar trebui reformată din temelii. Cred că, în zonele economiei unde avem cartelizare și bariere la intrare foarte ridicate, trebuie să ne deschidem la concurență. Vedem ce se întâmplă cu fintech-urile la nivel european și tendința de a deschide piața bancară, pentru a nu mai exista câteva bănci foarte mari – așa-zise sistemice. Dacă acelea dau faliment, atunci avem prăpăd în toată economia.

Abordarea care a existat este una grobiană: “au profit, păi le luăm banii”. Taxa pe active era o taxă, practic, pe întreaga economie. Reproșăm guvernanților o abordare pe genunchi asupra unor probleme care pot fi reale. Trebuie să realizăm că acele probleme apar tocmai pentru că statul a permis cartelizarea sau oligopolizarea pieței. În momentul în care ridici bariere la intrare foarte mari, oprești concurența, iar cei care rămân devin cei mari care pot să dicteze tonul jocului, pot face lobby pentru reglementări.

Bănci mari sunt foarte puține. Nu scuzăm de exemplu o practică a băncilor care aveau clauze abuzive. De ce nu există clauze abuzive la McDonalds? pentru că e concurență, imediat mă pot muta la alt restaurant. Acolo suntem arhiobișnuiți cu concurența. În schimb, în domeniile care sunt mai cartelizate, avem tot felul de practici de genul acesta. Poți, atunci, să vii cu controale, lucru pe care statul român nu l-a făcut foarte bine, pentru că nici nu are capacitate instituțională. Mai degrabă are capacitatea să încurce economia, pentru că dosarele de prețuri de transfer impun niște costuri fixe foarte mari, pe care băncile și corporațiile le suportă. În schimb, cei mici dispar. Noi avem un sistem de reglementare standardizat, în care le impunem tuturor aceleași costuri. Unul dintre punctele esențiale din programul de guvernare USR este o reglementare adecvată pe talie. Dacă ești foarte mic – exemplul fetiței care vinde limonadă – te las în pace, nu-ți cer niciun aviz. Așa e în California. Sub 50.000 de dolari pe an cifră de afaceri, ai mult mai multă flexibilitate. Pentru că ești un risc mic. Și din punct de vedere al mediului, și al sănătății, și al fiscalului. Nu tu ești marele rechin. Cum crești, încep reglementările.

Ați acuzat că execuția bugetară pe anul trecut a fost manipulată. Va rog să ne explicați.

Claudiu Năsui: Deficitul a fost măsluit, în sensul că au fost amânate plăți, rambursări de TVA. Media rambursărilor de TVA, pe anul trecut, este pe la 1,4 miliarde lei lunar. Rambursările sunt relativ constante. Dar în lunile noiembrie, decembrie și ianuarie 2019 vedem o scădere abruptă a rambursărilor de TVA, la 0,9 miliarde de lei. Lucrul acesta se întâmplă și în ianuarie pentru că, potrivit normelor europene de calcul, pe ESA, plățile intră la 2018. Principiul ESA este să aloci fiecărei perioade ce îi este specific, oricând s-a făcut plata. La nivelul Ministerului Finanțelor, panica a fost în noiembrie. Am aflat asta pe surse în momentul acela, dar lucrurile s-au dovedit a fi așa prin cifre. Au blocat plăți. În ianuarie- februarie, a fost o creștere a plăților, tocmai pentru că nu aveam buget. De fapt, rambursările de TVA sunt banii economiei, ai companiilor.

Eurostat oricum va vedea lucrurile acestea. Eu sunt un parlamentar din opoziție, puteam să le văd sau nu. Oamenii aceia sunt plătiți să vadă astfel de lucruri. Iar o diferență atât de mare nu scapă nevăzută. Ne furăm singuri căciula, dacă facem măsluiri contabile și sperăm să nu fim prinși, intrăm în scenariul Grecia. Nu fac decât să amâni plățile și să agraveze problema. Și în 2019, vedem că împrumuturile continuă, deficitele sunt maxime.

Cum vedeți împrumutul recent pe piețele externe, de 3 miliarde de euro, în premieră existând și o maturitate pe 30 de ani? Unii l-au văzut ca pe un semnal de încredere în economia noastră.

Claudiu Năsui: Este important să ne uităm la dobânzi și vedem că sunt foarte ridicate. Lumea trebuie să înțeleagă că piețele financiare îți vor acorda bani aproape la orice nivel de risc. Inclusiv Grecia, în perioada ei de criză maximă, mai avea oameni care o împrumutau. Dar cine? Fondurile “vultur” cu apetit de risc foarte mare. Acestea sunt mult mai puține și, evident, dobânda e mult mai sus. Noi am luat pe 30 de ani, la o dobândă mult mai ridicată decât alte țări, chiar și din zona noastră. Nu aș vedea asta ca pe un motiv de mândrie, pentru că banii aceia nu îi folosim pentru o investiție durabilă care să ne aducă bani, ci pentru cheltuieli curente. Așa cum arată statul român acum, eu nu m-aș mai îndatora. Aș merge pe deficit zero, pentru că deficitele finanțează cheltuieli curente și nu de investiții.

Cum vedeți faptul ca statul solicită companiilor din portofoliu distribuirea a 90% din profituri și dividende suplimentare din rezerve, având în vedere că sistemul energetic este în urmă cu investițiile?

Claudiu Năsui: Acolo e o întrebare dacă banii aceia erau folosiți pentru investiții. Dacă societățile acelea stau pe cash, atunci argumentul PSD este valid. Dar ideea era să facă investițiile. Ideea nu era să avem o infrastructură energetică care învechește. Avem probleme imense, la nivelul Bucureștiului, cu RADET și ELCEN. Avizul de mediu pentru centralele Elcen expiră, după ce a fost prelungit de mai multe ori, cu aprobarea UE. La un moment dat, nu le vom mai putea folosi. E nevoie de investiții aproape peste tot unde te uiți. Foarte importante sunt investițiile în mentenanță. O parte consumi, o parte investești în ceva nou și o parte o investești în mentenanța structurii de capital. Doar ca să îmi țin ce am, trebuie să investesc. Asta ar fi trebuit să se întâmple și nu s-a întâmplat la companiile acestea. Statul este în criză de bani, pentru că au explodat cheltuielile, mai ales la nivelul administrație publice locale. Unele dintre salarii trebuiau să crească, de exemplu la medici și la profesori. Nu suntem contra. Dimpotrivă, noi propunem creșterea salariilor prin neimpozitarea salariului minim. Taxele să plece de la salariul minim în sus. În felul acesta nu mai impozitezi sărăcia, crești salariile tuturor, nu numai ale bugetarilor, crești atractivitatea pieței muncii pentru cei care sunt pe asistență socială și aleg să nu muncească. Nu reinventăm roata. În Anglia, sub 12.000 de lire pe an, nu plătești niciun impozit. Este principiul că dacă ești mic, te las să crești. Dacă punem aceeași povară fiscală și pentru mici și pentru mari, normal că cei mari sunt avantajați. Și apoi ne mirăm că se dezvoltă multinaționalele și nu companiile românești. Avem mediul de așa natură încât descurajează antreprenoriatul.

Cum vedeți dezvoltarea pieței noastre de capital?

Claudiu Năsui: Ar trebui listate companiile mari de stat. Mă refer mai ales la Hidroelectrica, Aeroporturi București. Fondul Proprietatea face lobby pentru lucrul acesta. Ar fi și o sursă bună de bani pentru stat. Problema este că aceste companii funcționează politizat, căpușate. Problema de fond e cea de proprietate. Dacă nu ai un proprietar care să fie realmente interesat să meargă compania, nu are cum să meargă. Sunt 1200 de companii de stat. Majoritatea fac pierderi. Distrug mai multe resurse decât creează. Cele care sunt pe profit sunt, de fapt, monopoluri din zona energiei. Statul reușește și monopolurile să le ducă pe pierderi uneori… Poșta Română sau altele care au fost în astfel de situații.

Uitați-vă la CEC, care nu e monopol. Are rezultatele auditate cu rezerve. Practic, auditorul ne spune: “Ei au pus profit acolo, dar nu e adevărat”. Credibilitatea auditorului e cea care contează în fața piețelor financiare, pentru că societatea are interes să spună că e cea mai frumoasă. Interesul investitorului este ca rezultatele să fie corecte. Să fie un profit real, pentru că dacă e doar pe hârtie, explodează, precum Enron.

BVBStiri BVB

SOCIETATEA ENERGETICA ELECTRICA S.A. (EL) (19/10/2020)

Tranzactii parti afiliate - SDTN si EFSA

FONDUL PROPRIETATEA (FP) (19/10/2020)

Notificare rascumparare actiuni proprii 12 - 16 octombrie 2020

S.N. NUCLEARELECTRICA S.A. (SNN) (19/10/2020)

Numirea domnului Valentin Nae in functia de Director al Sucursalei CNE Cernavoda

RETRASIB SA (RTRA) (19/10/2020)

Raport auditor financiar parti afiliate sem I 2020

PURCARI WINERIES PUBLIC COMPANY LIMITED (WINE) (19/10/2020)

Notificare - rascumparare actiuni proprii 12-16 octombrie 2020