Energiile geotermale din subsol ar putea să acopere în următorii șapte-opt ani aproape 40% din consumul de energie termică al Bucureștiului, dar dacă vrei să intri cu energie geotermală în București sau în orice alt oraș mare din România te izbești de neclaritățile legislative,  a declarat Gabriel Dumitrașcu, Consultant în Energie, la Dezbaterea ”Fit for 55: România și Planul UE pentru o tranziție verde” organizată de Financial Intelligence.

Potrivit domniei sale, România, ca și alte țări vecine, are o întârziere în ceea ce privește decarbonarea producției de energie și mai ales a producției de energie termică.

Domnia sa a explicat: “În același timp este știut că mai mult de jumătate sau aproape jumătate din energia primară consumată anual România este pentru încălzire și prepararea apei menajere. Din această perspectivă, municipalitățile, responsabile de asigurarea încălzirii centralizate, au o mare provocare pentru că, până în 2030, vor trebui să își reducă emisiile gazelor cu efect de seră provenite din activitatea SACET-urilor și să permită introducerea energiilor regenerabile într-un procent de 1,5% pe an.

Este o perspectivă complicată pentru că acest concept de încălzire centralizată în România de regulă este un concept învechit, cu excepția Oradei care a făcut pași semnificativi și chiar are în implementare acum un proiect de introducere a energiei geotermale. Toate celelalte localități mari, cu sisteme centralizate mari, au un deficit de strategie și concept. Cred că este momentul să responsabilizăm administrațiile locale în a aborda această nouă perspectivă, dar în același timp cred că trebuie să flexibilizăm, să revizuim și cadrul legislativ pentru că s-a vorbit de revizuirea legii energiei, a energiei regenerabile etc.

În același timp, cred că mai trebuie umblat și la legea energiei termice, chiar dacă ea a fost amendată în acest an. Această lege ar trebui să aibă prevederi mult mai clare în ceea ce privește obligativitatea actorilor implicați în asigurarea cu energie a sistemelor centralizate. Concret, astăzi, dacă vrei să intri cu energie geotermală în București sau în orice alt oraș mare din România te izbești de neclaritățile legislative. Legea spune că intri într-un în sistem concurențial, dar nimeni nu a licitat până acum vreo cantitate de energie într-o municipalitate, astfel încât tu cel care vii cu energie regenerabilă competitivă și eficientă să poți aplica.

De asemenea legea spune că ai acces la rețele și poți comercializa produsul, dar nu există niciun detaliu, nici o metodologie, nicio aplicabilitate a acestor prevederi generale. cu alte cuvinte ai dreptul să vii cu energie geotermală, dar nu se știe cum. Poate în această zonă pragmatică ar trebui insistat pentru că avem niște resurse fantastice pentru a ne încadra în perspectivele reducerii emisiilor de carbon cu 55%.

De exemplu, în Capitală, energiile geotermale din subsol ar putea să acopere în următorii șapte opt ani aproape 40% din consumul de energie termică al Bucureștiului. Concret, dacă municipalitatea și -ar îndeplini obligația de eficientizare a clădirilor, s-ar reduce consumul de la aproximativ 5 milioane gigacalorii pe an, la 3,5 milioane gigacalorii pe an, iar din energia geotermală a Bucureștiului, pe care specialiștii o estimează la un potențial de 150-200 MWh, am putea produce peste 1 milion de gigacalorii pe an. Bucureștiul stă pe un potențial semnificativ. Acest lucru ar însemna pentru consumator o reducere de cost, o predictibilitate pentru că energia geotermală, spre deosebire de orice sursă de cogenerare, nu depinde nici de gaz, nici de prețul gazului, nici de viabilitatea sistemului tehnologic. Este o energie disponibilă 365 de zile, 24 de ore din 24. În plus, energia geotermală nu vine însoțită de certificate de CO2, rezultând astfel o reducere semnificativă a costului.

Avem niște oportunități fantastice în față, dar va trebui să trecem de la o abordare gen Pentium 2 la inteligență artificială, nu ceea ce facem acum – schimbăm placa de la Pentium 2 pentru a putea să jucăm jocuri de concept de acum 10 ani”.

Referitor la discuțiile cu autoritățile bucureștene, Gabriel Dumitrașcu ne-a spus: “Am început demersurile din vară apelând la operatorul sistemului de transport și distribuție, la Termoenergetica, și am propus acest proiect.  Am avut discuții fructuoase cu dânșii, am găsit permeabilitate,  dar – ce să vezi  – nu au atributul de accepta intrarea energiei geotermale. Am discutat și cu Asociația de dezvoltare intracomunitară Termoenergetica București Ilfov. Am văzut aceeași bucurie din partea dânșilor, ne-au încurajat, dar au ridicat neputincioși din umeri, pentru că nu au atribuții în acest sens. În final, am scris  primarului general al Capitalei acum câteva săptămâni, exprimând în detaliu fezabilitatea acestui proiect.  Așteptăm o analiză și un răspuns. Chiar am sugerat primarului general cum ar trebui să sune hotărârea de Consiliu General pentru a încuraja intrarea energiilor regenerabile în SACET”.