Update articol:
INTERVIU IN EXCLUSIVITATE

Ovidiu Wlassopol, ASF: Anul acesta, am modificat legislația secundară pentru a permite investițiile on-line

  • Apetența fondurilor de pensii administrate privat (pilonul II) de a investi în piața de capital din România s-a menținut pe parcursul întregului an 2019
  • Diversificarea tipurilor de organis­me de plasament colectiv de tip F.I.A. va permite investitorilor să îşi majoreze la rândul lor investiţiile şi să crească volumul aces­tora
  • Valoarea activelor totale aflate în administrare, la nivelul întregului sistem de pensii private, a ajuns la 61,53 miliarde de lei (12,95 miliarde de euro), la 30 septembrie 2019, în creștere cu 24,04% față de decembrie 2018
  • Trebuie evitată procedura de infringement în ceea ce privește legea 132/2017 privind asigurarea de răspundere civilă
  • Decontarea directă obligatorie pentru toate polițele RCA ar scădea rapid numărul de petiții
  • Am transpus prin lege directiva privind pensiile ocupaționale, ceea ce echivalează înființare pilonului IV de pensii
  • Eliminarea polițelor RCA la o lună, pentru persoanele fizice, cred că va determina o creștere a gradului de cuprinderea în asigurare a parcului auto național

Interviu cu Ovidiu Wlassopol, membru neexecutiv în Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF)

 

Cum apreciați evoluția piețelor pe care le supravegheați (asigurări, fonduri de pensii, piață de capital) în 2019?

Ovidiu Wlassopol: Anul acesta, piețele supravegheate au avut în general o evoluție pozitivă.  Piața asigurărilor din Romania rămâne orientată spre activitatea de asigurări generale, se constată în primele 9 luni ale anului o creștere cu 9% a primelor brute subscrise față de valoarea înregistrată pentru perioada similară a anului trecut. Cresc însă constant și asigurările de viață și de sănătate. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, valoarea primelor brute subscrise pentru RCA a crescut, în primele nouă luni ale 2019, cu aproximativ 5%. Rămâne o concentrare a polițelor RCA, primii doi asiguratori având o cotă de piață de 71% din polițele subscrise.

Apetența fondurilor de pensii administrate privat (pilonul II) de a investi în piața de capital din România s-a menținut pe parcursul întregului an 2019. Comparativ cu luna decembrie 2018, ponderea titlurilor de stat în portofoliile fondurilor de pensii administrate privat a înregistrat o scădere. În același timp, portofoliile fondurilor de pensii administrate privat au înregistrat o creștere a alocării în acțiuni, de 3,56 puncte procentuale, ajungând la 21% din active. Valoarea activelor totale aflate în administrare, la nivelul întregului sistem de pensii private, a ajuns la 61,53 miliarde de lei (12,95 miliarde de euro), la 30 septembrie 2019, în creștere cu 24,04% față de decembrie 2018.

Piața de capital de la București a primit decizia de trecere la piață emergentă în acest an. A fost una dintre cele mai importante decizii apărute în piața financiară în anul 2019. Toți indicii bursei românești au înregistrat evoluții pozitive, de peste 18%, în trimestrul III al anului 2019, comparativ cu 31 decembrie 2018. La finalul lunii septembrie anului 2019, capitalizarea bursieră de pe piața reglementată a atins nivelul de 170,46 miliarde lei, în ușoară creștere comparativ cu 30 septembrie 2018.

 Care segment dintre cele 3 a avut cele mai multe dificultăți în acest an?

Ovidiu Wlassopol: Toate cele trei piețe supravegheate au avut dificultăți, unele au fost depășite, iar la altele se lucrează. Nu a existat unul dintre sectoarele supravegheate care să se remarce cu mai multe dificultăți în mod deosebit. Există probleme care se reflectă în acest an prin creșterea numărului de petiții față de anul precedent, preponderent pe zona asigurărilor. Datele din semestrul I arată că petițiile au crescut cu peste 87% față de perioada similară din anul precedent, iar la 9 luni trendul de creștere a numărului de petiții s-a menținut.  Aproximativ 90 la sută din petiții privesc sectorul asigurărilor, iar din acestea 92% privesc asigurările de răspundere civilă obligatorii. Se încearcă îmbunătățirea conduitei, dar acest lucru cere timp. Poate ar trebui analizate și alte metode pentru scăderea numărului de petiții, decontarea directă obligatorie pentru toate polițele RCA ar scădea rapid numărul de petiții. Trebuie făcută o analiză și văzut dacă acest lucru ar influența substanțial prețurile polițelor RCA.

Care este opinia dvs. cu privire la legea FIA?

Ovidiu Wlassopol: Proiectul de act normativ elimină pragurile de deținere la SIF –uri, ceea ce va crește interesul investitorilor pentru acești emitenți. De asemenea, este o componentă importantă din strategia multianuală a Autorităţii de Supraveghere Financiară de elaborare a unui cadru legal armonizat cu practica europeană referitor la funcţionarea organismelor de plasament colectiv, altele decât organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (A.O.P.C.).

Proiectul de act normativ a fost întocmit cu luarea în considerare a următoarelor obiective, respectiv reclasificarea tipurilor de F.I.A. în funcţie de tipurile de investitori eligibili (profesionali sau de retail) sau corelarea cadrului legal naţional în materie de F.I.A. cu practica existentă în alte state membre cu pieţe de capital mature, precum Franţa, Irlanda şi Luxemburg. Totodată, se are în vedere crearea de noi mecanisme de finanţare a economiei prin configurarea de noi tipuri de fonduri de investiţii, precum și protecţia micilor investitori prin instituirea de noi reguli prudenţiale referitoare la investiţiile permise categoriilor de F.I.A. destinate acestora. 

Apreciez că diversificarea tipurilor de organis­me de plasament colectiv de tip F.I.A. va permite investitorilor din România să îşi majoreze la rândul lor investiţiile şi să crească volumul aces­tora. Legea FIA permite ca acestea să își stabilească politica de investiții ca fiind una diversificată sau o pot încadra pe diverse paliere, precum specializată în acțiuni, în obligațiuni, în titluri de participare, în investiții imobiliare sau în instrumente monetare.

Toată lumea salută statutul de piață emergentă obținut de Bursa de Valori București în acest an. Dar acest lucru nu este suficient. Ce ar trebui sa facă în continuare actorii pieței pentru dezvoltarea pieței de capital din România?

Ovidiu Wlassopol:  Piața de capital românească are nevoie de IPO –uri noi pentru a crește interesul investitorilor internaționali. Listarea HIDROELECTRICA SA anul viitor poate face să primim statutul de piață emergentă pentru Bursa de Valori București și din partea celeilalte agenții de rating internațională – MSCI – care are în evaluare la acest moment bursa.

Investitorii internaționali vor veni să investească în caz de listare de emitenți noi și puternici, iar în acest fel ofertanții vor  crește încasările pentru pachetele de acțiuni care la cedează. Statul poate folosi mecanismul bursei. Poate ceda pachete de acțiuni, iar banii să fie aduși la bugetul de stat, sau listarea poate să privească  pachete de acțiuni noi din majorări de capital la societățile pe care le deține. În acest caz, sumele obținute din listare vor rămâne la dispoziția societăților pentru realizarea de investiții majore fără a mai fi nevoie de aducerea de capital de la bugetul de stat. Depinde de necesitățile pe care le au, însă bursa trebuie privită ca un mecanism de finanțare pentru dezvoltarea acestor societăți.

Înființarea Contrapărții Centrale este o altă măsură care va duce la diversificarea instrumentelor financiare  ce se pot tranzacționa la BVB, ceea ce va crește interesul investitorilor. Va putea apărea o piață de derivate, va putea fi efectuată vânzarea în lipsă. De asemenea, va crește siguranța tranzacțiilor și în acest fel va oferi mai multe garanții pentru investitori că BVB este o piață în care trebuie să investească cu toată încrederea.

La ce să se aștepte actorii celor trei piețe în 2020 din punct de vedere al supravegherii și al reglementărilor?

Ovidiu Wlassopol: Îmi propun ca în perioada imediat următoare din să acționez în următoarele direcții pentru a stimula dezvoltarea piețelor pe care Autoritatea le supraveghează:

  • Creșterea lichidității pieței de capital din România astfel încât să trecem la nivelul de piață emergentă secundară și în urma evaluării MSCI (Morgan Stanley Capital International). Pentru a se întâmpla acest lucru estimez că va fi nevoie să se listeze un emitent de calibrul Hidroelectrica sau ca fondurile de pensii să devină mai active pe piața de capital românească.
  • Trebuie evitată procedura de infringement în ceea ce privește legea 132/2017 privind asigurarea de răspundere civilă, dar în același timp, trebuie să identificam mecanismele legale de menținere a primei RCA la un nivel de preț rezonabil, așa cum s-a reuși în ultimii 2 ani.
  • Îmi propun ca în următoarea perioadă să cresc gradul de cuprindere în asigurările obligatorii atât al parcului auto național care este în prezent în jur de 75%, cât și cel al locuințelor care este sub 20%. Eliminarea polițelor RCA la o lună, pentru persoanele fizice, cred că va determina o creștere a gradului de cuprinderea în asigurare a parcului auto național. Ciclicitatea mare de încheiere a polițelor de asigurare RCA reprezintă un risc de scădere a gradului de cuprindere în asigurare și de creștere a riscului de fraudă. În ceea ce privește gradul de cuprindere în asigurarea obligatorie a locuințelor practica a arătat că măsurile de sancționare prevăzute pentru lipsa asigurării nu au dus la creșterea numărului de polițe de asigurare a locuințelor obligatorii. Poate că trebuie să umblăm la riscurile asigurate obligatoriu, astfel încât să fie mai adecvate nevoilor consumatorilor. Să se poată alege dintr-un pachet de riscuri care este mai util pentru nevoile sale. Nu are sens să fie toată lumea obligată să asigure riscul de alunecare de teren sau să asigure riscul de viitură, atâta timp cât locuința sa e situată într-un bloc la etajul 5, într-un oraș la câmpie, întrucât e o calamitate naturală cu care nu se va întâlni niciodată. Ar fi mai bine ca fără să creștem prețul asigurării obligatorii să-i dăm posibilitatea ca pe lângă riscul de cutremur să asigure riscul de furtună și riscul de inundație.
  • Și nu în ultimul rând apariția legii de plată a pensiilor private obligatorii. Trebuie să pregătim un act normativ înainte de momentul în care participanții la acest sistem vor ieși la pensie pentru limită de vârstă.

În care segment dintre cele trei piețe a găsit ASF cele mai multe nereguli și a acordat cele mai multe amenzi?

Ovidiu Wlassopol: Toate neregulile găsite au fost sancționate corespunzător. Îmi este greu să fac un top al sancțiunilor, sau o clasificare pe segmente întrucât nu am făcut o evidență în acest sens a lor. Au fost sancțiuni mai mari sau mai mici, însă atunci când am votat am ținut cont de prevederile legale.

Cum răspundeți criticilor la adresa conducerii ASF?

Ovidiu Wlassopol:  Criticile sunt bine venite atâta timp cât sunt întemeiate pe lucruri reale. Te ajută să te corectezi și să îți reevaluezi poziția. Criticile fără un fundament, sau care sunt neadevărate, le tratez cu indiferență, deoarece întotdeauna ascund un interes. În această categorie intră și cele ale unor foști membrii ai Consiliului, iar lor pot să le spun ce am realizat în ultimul an.

În scurtul mandat pe care l-am avut în calitate de membru neexecutiv am colaborat atât cu ceilalți membrii ai Consiliului ASF, actorii pieței cat și cu reprezentanții Ministerului de Finanțe, precum și cu reprezentanții Parlamentului reușind să realizăm următoarele:

  • Trecerea la statutul de piață emergentă secundară potrivit deciziei luate de FTSE Russell în septembrie 2019. Decizia se va aplica din septembrie anul viitor.
  •  Legea privind societățile mutuale de asigurare.

Astfel, prin respectiva lege se reglementează cadrul necesar pentru constituirea, organizarea și funcționarea  societăților mutuale de asigurare.

  •  Pregătirea proiectului de lege privind Fondurile de Investiții Alternative care a fost aprobat de către Parlamentul României. Prin noua reglementare se elimină pragurile de deținere la SIF –uri și se creează cadrul de funcționare pentru Fondurile de Investiții Alternative. În categoria acestora vor intra SIF-urile și Fondul Proprietatea.
  •  Aprobarea reducerii de principiu a comisionului pe tranzacțiile la Bursă pe care îl încasează ASF, de la 0,06% la 0,03%, sau chiar 0,02%, pentru a impulsiona apariția unei Contrapărți Centrale locale care să intermedieze tranzacțiile la BVB.  Măsura se va aplica de la momentul operării în piață a Contrapărții Centrale Locale.  În urma deciziei luate de ASF, BVB a găsit împreună cu alți acționari banii necesari pentru constituirea capitalului social necesar pentru o astfel de societate și urmează să demareze constituirea unei Contrapărți Centrale locale pe care să o autorizeze prin intermediul ASF la ESMA.
  •  Înființarea unei Contrapărți Centrale ar contribui în primul rând la creșterea siguranței tranzacțiilor. Contrapartea Centrală se interpune între vânzător și cumpărător, devenind cumpărător pentru vânzător și vânzător pentru cumpărător. De asemenea, o Contraparte Centrală ar conduce la apariția unor produse noi pe Bursa de Valori București, cum ar fi de exemplu derivate sau vânzare în lipsă. Toate aceste elemente ar conduce implicit către o creștere a interesului investitorilor atât români cât și străini pentru Bursa de Valori București, o creștere a lichidității Bursei de la  București.
  • Adoptarea unui Regulament privind procedura de subscriere şi răscumpărare prin Internet a titlurilor de participare emise de organismele de plasament colectiv. Este vorba de modificarea legislației secundare pentru a permite investițiile on-line. Regulamentul ASF introduce o serie de noi prevederi, şi anume: simplificarea circuitului documentelor transmise letric de către investitori la primul contact cu entitatea, prin introducerea posibilităţii de a transmite documentele de identificare şi în format digital; folosirea unei aplicaţii informatice care poate identifica o persoană (recunoaştere facială), care se va anexa la contractul la distanţă;
  • Transpunerea prin lege a directivei privind pensiile ocupaționale, ceea ce echivalează înființare pilonului IV de pensii. Angajatorul va putea contribui pentru angajații proprii la un fond de pensii propriu sau să adere la un fond de pensii deja existent. Reprezintă o măsură de stimulare a angajaților, care va crea o legătură mai bună între angajator și angajat. Va fi un pachet de stimulent financiar din parte angajatorului pentru angajat.

 

 

 

 

 

BVBStiri BVB

DAFORA SA (DAFR) (04/12/2020)

Raport conf. art. 92 ind. 3 Legea 24/2017

SIF TRANSILVANIA S.A. (SIF3) (04/12/2020)

Hotarari AGA O & E din 04.12.2020

SIF OLTENIA S.A. (SIF5) (04/12/2020)

Litigiu dosar nr. 5179/2/2019

FONDUL PROPRIETATEA (FP) (04/12/2020)

Structura actionariat la data de 30 noiembrie 2020