Update articol:
ADRIEAN PÂRLOG - Co-fondator și Partener ICSS (Integrated Corporate Strategic Services):

Riscuri existențiale succesive de tip cauză – efect. Pandemia și criza economică, în derulare! Urmează cea politică?

Autor: Gl.mr. (r.) prof. univ. dr. Adriean PÂRLOG, Presedinte ICSS

La începutul anului 2020, când, din păcate, încă nu se acorda mare atenție pandemiei generate de virusul Corona-19, ce a generat boala cu numele simbolic de COVID-19, marea majoritate a experților în probleme de securitate considera că SUA și China, sub conducerea a doi lideri naționaliști,  se aflau la o răscruce de drumuri, în care însăși structura primară a relației bilaterale era pusă sub o presiune alarmantă. Se considera că fără un leadership îndrăzneț și creativ, lumea poate ajunge iarăși divizată în tabere ostile, de genul celor experimentate pe timpul războiului rece. Un Washington într-un relativ dezavantajat și un Beijing precaut-combativ începeau anul 2020 într-o lipsă reciprocă de încredere, generată de presiunile confruntărilor comerciale ce tindeau a se transforma într-o rivalitate structurată care poate modela echilibrul global de putere.

 

 

În acest context încep să capete concretețe idei referitoare la cea mai periculoasă formă de manifestare a crizei politico-sociale ce se prefigurează. Criza este sugerată și de Cathy O’Neil în cartea sa Weapons of Math Destruction: How Big Data Increases Inequality and Threatens Democracy („Armele distrugerii matematice: Cum big data crește inegalitatea și amenință democrația”, apărută la Penguin Random House LLC, New York, în 2016).

Sunt șanse serioase ca ceea a început în Wuhan, la sfârșitul anului 2019, adică o epidemie locală transformată pandemie globală, să declanșeze o criză economică mondială, comparabilă cu cea din perioada 1929 – 1933, dar în expresii valorice actualizate. Când se va sfârși aceasta, este o mare problemă de siguranță sanitară, dar și mai mare problemă o va reprezenta maniera în care combinația criză economică – criză politico-socială va fi gestionată de comunitatea internațională. Vor fi evidențiate discrepanțele, construite în timp, între comunitățile celor aflați în controlul resurselor, și comunitățile sărace, care vor fi devastate de crizele enumerate. Va trebui explicată de către liderii politici dimensiunea rezervei financiare de mii de miliarde de dolari direcționată cu ușurință numai atunci când ei au considerat că este vorba de o cauză  urgentă. Comunitățile ignorate vor înțelege că nevoile lor nu au fost numai neglijate mult timp, dar și respinse în mod constant în bază unor argumente subiective. Această constatare poate conduce la o răsturnare a ordinii globale cu consecințe greu de prognozat.

Fără a fi dezvoltate explicit, la Conferința de Securitate de la Munchen din luna februarie, a acestui an, au fost resimțite subliminal și implicațiile epidemiei declanșate în provincia chineză Wuhan, care se conturau a afecta stabilitatea geopolitică a sistemului global, inclusiv interacțiunile între principalii actori globali ai perioadei curente, SUA și China, în special, dar și Uniunea Europeană și Federația Rusă, pe de altă parte.

Într-un articol anterior, publicat în Finacialintelligence.ro, prezentam serii de indicatori macro economici referitori la premisele de evoluție ale celor mai importante două economii ale lumii, cea a SUA și a R.P. Chineze și implicații posibile ai acestora, în perspectiva alegerilor prezidențiale americane, din toamna acestui an. În articolul respectiv, prin preluarea unui grafic propus de Bloomberg, prezentam limitele conului de plauzibilitate ce includea diverse scenarii de evoluție a creșterilor economice ale celor doua mari state. Graficul respectiv îl evidențiem și în articolul prezent, drept referențial al stadiului actual la care s-a ajuns în contextul continuării războiului comercial existent între Washington și Beijing, dar mai ales în condițiile evoluțiilor pandemiei globale COVID-19.

Retorica contondentă din domeniul comercial a fost înlocuită cu un adevărat război al declarațiilor acuzatoare reciproce în legătură cu adevărata origine a virusului Corona-19. Nu dezvoltăm acest din urmă subiect, fiind unul de natură politică și politico-militară, caracterizat de lipsa de informații consistente și dominat, încă, de retorica ideologică. 

Revenind la dimensiunea implicațiilor COVID-19 asupra stabilității economice,  analizăm conexiunile comerciale americane în domeniul industriei farma. Peste 90% din antibioticele necesare,  aproximativ 70% din necesarul de paracetamol si derivatele sale și peste 50% din necesarul SUA de anticoagulante  sunt furnizate de China, care reprezintă al doilea mare furnizor al FDA (Food and Drug Administration – SUA). Interesant este faptul că primul furnizor este India, țară care importă 75% din necesarul producției sale farmaceutice din China. Președintele Donald Trump a inițiat măsuri de echilibrare comercială a relației cu China, dar și cu India, considerând deficitele comerciale bilaterale ca rezultante ale barierelor comerciale chineze – care includ politicile și practicile ce descurajează exporturile americane și stimulează importurile din China, inclusiv speculațiile valutare. Vă mai  amintiți acronimul COCOM (Coordinating Committee for Multilateral Export Controls)? Este vorba de un organism internațional care își propusese, pe vremea în care lumea era divizată ideologic între Est si Vest, să controleze operațiunile strategice de import-export ce aveau ca destinație blocul comunist. Se dorea ca tehnologia de vârf, în special cea de tip “dual-use” să rămână o valoare intangibilă numai a Occidentului, chiar dacă această opțiune limita performanța comercială a unor companii transnaționale. Acest organism a încetat să existe în 31 martie 1994 și a deschis porțile cooperării impulsionate de fenomenul globalizării susținute de marile companii transnaționale. În acest context, Casa Albă consideră că guvernul Chinei folosește diverse combinații, cel puțin imorale, care urmăresc transferuri de proprietate intelectuală și know-how în China din sectoare în care Statele Unite au avantaje competitive semnificative. Aceste acțiuni intruzive, de la schimburile de studenți, doctoranzi până la culegerea de informații cu mijloace ilegale în spațiul cibernetic, se decantează în proiectul „Made in China 2025”, care își propune să propulseze această țară în postura de furnizorul de produse de înaltă calitate numărul unu al lumii. Implicit, Beijingul dorește să devanseze SUA în competiția pentru poziția de top în clasamentul economiilor lumii.

Să trecem și în zona informațiilor de securitate și mass media. După evenimentele din 1989, din Piața Tiananmen, China nu a mai expulzat ziariști, până în primăvara anului 2020, când a refuzat prelungirea de viză unui reporter de la Al Jazeera și a unui corespondent AFP. Motivele invocate: ofensă adusă autorităților. Cei doi au fost urmați de expulzarea a doi ziariști americani și a unui ziarist australian, corespondenți pentru Wall Street Journal. Aceștia au semnat un articol cu titlul China este realul om bolnav al Asiei, articol care a trecut de la Coronavirus la autoritarismul lui Xi Jinping. La rândul său, Administrația Trump a răspuns cu duritate deciziei chineze expulzând 60 de jurnaliști de la Agenția de știri Xinhua, Radio China, China Daily si People s Daily. Se consideră că, după expulzare, au mai rămas în SUA aproximativ 100 de ziariști chinezi. Ca retorsiune, Beijingul a declanșat o serie de presiuni asupra colectivelor redacționale din China ale canalelor Vocea Americii, New York Times, Wall Street Journal, Washington Post și Time, cărora le-a cerut să informeze în scris autoritățile locale în legătură cu activele fizice și financiare deținute, precum și cu privire la listele nominale și pozițiile celor prezenți în China. Surprinzător, aceste acuze reciproce au fost însoțite, dinspre ambele părți, de declarații împăciuitoare, de înțelegere reciprocă a nevoii de cooperare bi și multilaterală.

Trecând în zona mai largă a relațiilor internaționale, multe state din Europa consideră că intențiile Chinei de a fi o prezență economică în mai multe regiuni ale globului sunt lipsite de interferențe politice și reprezintă o opțiune comercială atractivă. Această linie de conduită și-a găsit deja susținere la nivel politic în Italia și Serbia, țări care au contracarat cu mare greutate pandemia generată de COVID-19. Deși China a avut propria bătălie cu epidemia generată de virusul Corona-19, s-a oferit să sprijine orice țară din lume ce-i solicită sprijinul în lupta cu pandemia generalizată. De la această ofertă nu a fost exceptată nici o țară din lume, incluzând SUA. Exemplul chinez a fost urmat și de Federația Rusă, care a reușit o adevărată lovitură de imagine printr-un foarte mediatizat ajutor medical oferit Italiei, țară căreia i-a fost ignorată solicitarea de ajutor sanitar adresată aliaților săi tradiționali. Similar, în urma unei discuții telefonice Trump – Putin, în care au fost abordate două subiecte – Coronavirus-19 și prețul petrolului – Moscova a trimis o aeronavă de mari dimensiuni cu ajutoare medicale destinate Statelor Unite, unde se preconizează o creștere accentuată a epidemiei COVID-19, în prima parte a lunii aprilie 2020.     

Aceste noi realități politice și economice au continuat să adâncească clivajul între SUA și aliații săi tradiționali din Europa Occidentală. Până în prezent, SUA, Marea Britanie, Germania, Franța, Spania, Olanda – cele mai reprezentative state occidentale – nu au manifestat nici un fel de abordare strategică integratoare a eforturilor de combatere a pandemiei și au preferat angajări strict individualiste sau bilaterale, în cazul Italiei.

Uniunea Europeană a răspuns cu greutate provocărilor de securitate sanitară, nu puțini fiind cei care consideră că procesul de diminuare a coeziunii Uniunii, început de Brexit, ar putea continua. Reprezentantul permanent al Italiei la UE, Maurizio Massari, a solicitat imperativ Uniunii sprijin în aparatură și materiale sanitare. Nici o tară membră a UE nu a răspuns solicitării italiene. Mai mult, cu prilejul marcării a primelor 100 de zile de mandat a Președintelui Comisiei Europene, deși Italia era practic o țară prăbușită, iar Franța și Spania erau în criză reală, Ursula von der Leyen, în discursul său, a acordat cel mult 90 de secunde problematicii COVID-19. Noul proiect al unei armate europene, ca răspuns la presiunile americane referitoare la cheltuielile militare ale membrilor NATO, pare să-și piardă din adepți. Polonia și Ungaria sunt în favoarea materializării Inițiativei 17+1 ce are China în centru. Turcia și Italia au inițiat cu R.P. Chineză și parteneriate în domeniul dezvoltării infrastructurilor de transport. Australia și Noua Zeelandă, membre ale alianței globale în domeniul informațiilor „Five Eyes”, au în China principalul lor partener economic. Mai mult chiar, controversatul proiect 5G al companiei chineze Huawei pare a fi devenit o opțiune considerată chiar și de Marea Britanie și, parțial, de UE. Aceste ultime dezvoltări l-au determinat pe Secretarul de Stat american, Mike Pompeo, să anunțe că SUA vor evita transmiterea de informații clasificate tuturor acelor parteneri care vor avea componente chinezești (Huawei și ZTE) în infrastructurile lor critice de comunicații.

În finalul acestui articol, câteva scurte aprecieri referitoare la Federația Rusă, pornind de la o analiză Bloomberg:

Președintele rus, Vladimir Putin, a mulțumit ironic Departamentului Trezoreriei SUA pentru faptul că a ajutat Federația Rusă să fie mai bine pregătită pentru a face față crizei economice globale care se prefigurează să fie cea mai dură de la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial. Cum a ajutat Washingtonul Rusia? Prin lungul șir de sancțiuni impuse, conjugate cu numeroase amenințări de extindere a acestora, de mai bine de cinci ani. Revenirea la „conceptul înapoi în cetate” pe care marea majoritate a guvernelor lumii o anunță, găsește Rusia cu un avans de cel puțin cinci ani. Prognoze ale Kremlinului indică în cel mai rău scenariu posibil, contracții economice reduse, comparativ cu ceea ce se prefigurează a se înregistra în cele mai multe țări ale lumii. La aceasta se adaugă și nivelul redus al datoriei publice care îi permite marje de manevră. Conform S&P Global Ratings, Rusia își menține poziția stabilă în grupa BBB-, fapt ce o plasează în zona în care investițiile viitoare sunt posibile. În plus, ministrul rus de finanțe Anton Siluanov, declara la sfârșitul anului 2019 (De ce oare? O fi presimțit actuala stare de fapt?) că Rusia dispune de rezerve valutare suficiente, neavând nevoie de împrumuturi cel puțin un an. Nivelul acestora plasează Rusia pe poziția a patra a țărilor cu cele mai mari rezerve.

Ca răspuns la sancțiunile internaționale începute în 2014, după anexarea Crimeei, Moscova a decis restricționarea importurilor alimentare din SUA și UE, asumându-și riscul creșterii prețurilor și a instabilității sociale, concomitent cu creșterea propriei producții agricole. Acest fapt a permis Moscovei să devină mai puțin dependent de șocurile comerțului internațional alimentar, în condițiile procesului de restricționare a trecerilor de frontiere naționale.

În contextul celor descrise mai sus se conturează tabloul în care se vor derula în viitorul imediat afacerile globale dominate de găsirea unor răspunsuri la întrebări mai mult sau mai puțin retorice de genul:

  • Cât timp va trece până când relațiile SUA – UE vor reveni la nivelul celor din anul 2016?
  • Cât de departe vor ajunge aranjamentele strategice SUA-Federația Rusă și China-Federația Rusă?
  • Poate R.P. Chineză să joace rolul de sponsor global al luptei împotriva pandemiilor generalizate?
  • China și Federația Rusă vor influența orientarea UE în problematica economică Euro-Asiatică?
  • Cum va recupera industria auto occidentală pierderile generate de oprirea producției de către BMW, Nissan, Mercedes, Volkswagen, Fiat, Peugeot, General Motors, Ford etc.?
  • Va fi confirmată previziunea Deutsche Bank conform căreia căderea economică globală va fi cea mai mare înregistrată după cel de al Doilea Război Mondial?
  • Va crește șomajul global cu 25 de milioane de muncitori?
  • Creștere economică a Chinei va reprezenta un proces sustenabil pe termen lung care va conferi substanță Proiectelor Drumul Mătăsii (Inițiativei Drumuri și Centuri), Made in China 2025 sau Inițiativei 17+1?
  • Care va fi componenta dominantă a relațiilor chino-americane: competiția sau cooperarea în condițiile reconsiderării aranjamentelor strategice ale celor două mari puteri economice cu Federația Rusă și Uniunea Europeană (fără Marea Britanie)?
  • SUA vor trece la materializarea unor noi aranjamente de securitate la care sa fie părți Marea Britanie, Japonia, Australia și Coreea de Sud?
  • Va reuși Beijingul să mențină rivalitatea cu Washingtonul în principal la nivelul componentelor economice, comerciale și tehnologice și să fie convingător în ceea ce privește lipsa sa de implicare în competiții acerbe ideologice, diplomatice și de securitate militară?
  • Cât de eficiente și sincere vor fi declaratele relații de tip win-win propuse a se realiza în comun de către SUA și China?
  • Vor reuși președinții american și chinez să operaționalizeze contactele bilaterale la nivel guvernamental, convenite în domeniile economic, diplomatic, securitate și problematica cibernetică? Vor fi acestea scoase din starea de semi-atrofiere în care se găsesc acum?
  • În contextul în care Asia asigură două treimi din produsul global brut și în care peste 60% din populația globului trăiește pe acest continent în care găsim și jumătate din cele mai dinamice 20 de economii ale lumii, există o strategie asumată de SUA referitoare la gestionarea relațiilor cu China?
  • Ce implicații vor avea reducerile de amploare sau anularea unor exerciții NATO: Cold Response 2020, Europe Defender-20, Dynamic Front, Joint Warfighting Assessment, Saber Strike and Swift Response?      

 

Cel mai probabil ca răspunsurile la aceste întrebări vor prinde contur după ce criza generată de pandemia COVID-19 se va încheia sau va intra într-o formă acceptabilă de control. Oricare va fi forma de încheiere a crizei, conceptul de management al crizelor va suferi adaptări majore generate de reconsiderarea a instrumentelor analitice de tip: Blind spo t(Nu știm ce nu știm)Red Team (operaționalizat după Războiul Yom Kippur) și cel de tip Omul și cortul, atât de plastic materializat astăzi de ceea ce a devenit un substantiv comun: izoleta, utilizată pentru securizarea personală și a mediului în caz de Coronavirus-2019.

În final și în contextul pandemiei Covid-19, o scurtă referire la un articol din Foreign Policy, ediția din 23 martie 2020, în care se fac referiri la posibilele riscuri de securitate pe care lumea democratică ar trebui să le gestioneze. Printre acestea se conturează posibilitatea unei operații de tip agresiune biologică care ar consta în trimiterea unor condamnați de drept comun, bolnavi de tuberculoză eliberați din pușcării și trimiși într-o țară ce se dorește a fi destabilizată! Se conturează astfel „riscurile de securitate de tip coșmar” pe două fronturi, ambele nemilitare: combinații de acțiuni biologice potențate de mama natură adăugate la acțiuni de tip trucuri disimulate în bune intenții motivate cu scopul de a exploata panica socială și blocajele comportamentale.

Suntem pregătiți să le facem față ?

***

ADRIEAN PARLOG – Co-fondator și Partener ICSS (Integrated Corporate Strategic Services)are peste 30 de ani de experienţă în Intelligence şi Business Intelligence. Oferă consultanță și training pentru companii naționale și multinaționale și pentru companii din state ale Orientului Mijlociu și Asia Centrală, activând și în cadrul Institute of Business Competitive Intelligence. Din anul 2012 este membru al SCIP (Strategic Competitiv Intelligence Profesionals).

Aria sa de expertiză include: Intelligence & Business Competitive Intelligence, Intelligence Analysis, Critical Thinking, Teoria Informaţiilor, modelarea și simularea proceselor economice și sociale, Red Team, Business War Gaming.

Activitate academica: Academia Națională de Informații (ANI), Universitatea Lucian Blaga din Sibiu și Universitatea Babeş Bolyai din Cluj Napoca; Academia de Studii Economice – Curs Postuniversitar „Intelligence Economic International”.

 

BVBStiri BVB

STK EMERGENT (STK) (05/03/2021)

VAN la data 26.02.2021

ROMPETROL WELL SERVICES S.A. (PTR) (05/03/2021)

Solicitare completare ordine de zi AGEA 29(30).03.2021

ERSTE GROUP TURBO SHORT 0.10/29.50/29 (EBEBSTS49) (05/03/2021)

Tranzactionare valoare rascumparare in piata RVSP pe 08 si 09 Martie 2021

RETRASIB SA (RTRA) (05/03/2021)

Modificare calendar financiar 2021