Update articol:

PNRR: În 2021, necesarul brut de finanțare se situează la aproximativ 12% din PIB

ministerul finantelor publice mfp Sursa foto: Facebook
  • Datoria guvernamentală s-a situat la sfârșitul anului 2020 la un nivel de 47,3% din PIB, inferior plafonului de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht.

  • Utilizarea împrumuturilor din PNRR va contribui la creșterea cheltuielilor bugetare ca procent din PIB

 

Politica fiscal-bugetară pe termen mediu este orientată către reducerea graduală a deficitului bugetar și structural fără a pune în pericol perspectivele redresării economice, potrivit PNRR.

Bugetul aprobat pentru anul 2021 cu un nivel al deficitului bugetar (în termeni ESA) de 8% din PIB asigură o ajustare de 1,2 puncte procentuale față de 2020.

Pe termen mediu este estimată o reducere a deficitului bugetar până în 2024, în condițiile unei diminuări semnificative a cheltuielilor bugetare ca procent în PIB și a creșterii veniturilor bugetare ca pondere în PIB, în parte și datorită reformelor structurale propuse în PNRR.

Acest proces de consolidare fiscală ar putea permite o ieșire din Procedura de Deficit Excesiv pe termen mediu, conform PNRR.

Începând cu februarie 2020, România face obiectul Procedurii de Deficit Excesiv, inițiată fiind ca urmare a încălcării limitei de deficit bugetar de 3% în 2019 ca urmare a unei politici fiscale expansioniste. Totodată, încadrarea în brațul corectiv al Pactului de Stabilitate și Creștere s-a suprapus cu criza COVID-19. Astfel, încetinirea activității economice precum și sprijinul oferit de autorități agenților economici și populației pentru a atenua efectele pandemiei au determinat creșterea deficitului bugetar în anul 2020 la 9,2% din PIB. Cu toate că Procedura de Deficit Excesiv s-a desfășurat sub clauza generală derogatorie de la prevederile Pactului și a permis o politică fiscală care să sprijine economia, ajustarea deficitului către un nivel sustenabil rămâne un obiectiv prioritar al Guvernului. În același timp, o parte din măsurile adoptate în 2020 adresate combaterii efectelor pandemiei continuă și în anul 2021, precum cele aplicate în domeniul protecției sociale sau cele adresate firmelor sub forma ajutoarelor de stat, potrivit PNRR.

Utilizarea împrumuturilor din PNRR va contribui la creșterea cheltuielilor bugetare ca procent din PIB, însă reformele fiscal-bugetare propuse în cadrul Planului vor compensa în mare parte prin creșterea semnificativă a veniturilor bugetare, se mai arată în document .

Datoria guvernamentală s-a situat la sfârșitul anului 2020 la un nivel de 47,3% din PIB, inferior plafonului de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht. Din total datorie guvernamentală, datoria internă a reprezentat 23,2% din PIB, iar datoria externă a fost de 24,1%.

În 2021, necesarul brut de finanțare se situează la aproximativ 12% din PIB, potrivit PNRR.

Volumul total al împrumuturilor care urmează să fie atrase de România de pe piețele interne și externe este determinat de un nivel al deficitului bugetar (în termeni cash) de 7% din PIB și de nivelul datoriei publice care urmează să fie refinanțat în 2021 (i.e. aproximativ 5% din PIB).

Având în vedere nivelul estimat al deficitelor bugetare în perioada 2021 – 2024, ponderea datoriei guvernamentale brute nu va depăși 55% din PIB la sfârșitul orizontului de prognoză, potrivit PNRR.

Este așteptată o revenire completă a activității economice în 2021, cu un avans estimat al PIB real de 5,0%

Economia României a fost afectată major de pandemie și de restricțiile drastice de mobilitate fizică implementate rapid în scopul limitării extinderii acesteia. Sub impactul lor, economia a suferit în trimestrul II din 2020 o severă contracție, recuperată parțial în trimestrele III și IV din 2020 și trimestrul I din 2021. Per total, economia a înregistrat o contracție de 3,9%, sub cea înregistrată în zona euro (- 6,6%) sau în UE (-6,1%). Economia a crescut peste așteptări și în primul trimestru din 2021, înregistrând o creștere de 2,8% față de trimestrul anterior, cea mai ridicată din Uniune. Piața muncii a evoluat stabil, în contrast cu reculul puternic al activității economice, în principal ca urmare a măsurilor de sprijin cuprinzătoare adoptate de către autorități. Ocuparea forței de muncă s-a menținut la peste 70% iar rata șomajului a crescut doar cu 1,1 puncte procentuale, ajungând la 5,0%. Anumite sectoare cum ar fi industria IT, construcțiile și comerțul cu amănuntul au fost relativ mai reziliente, fiind afectate mai puțin din punct de vedere economic. Șocul economic a fost atenuat și de investițiile publice care au avut o contribuție pozitivă însemnată la creștere.

Conform prognozei de primăvară (Comisia Națională de Strategie și Prognoză, 2021) este așteptată o revenire completă a activității economice în 2021, cu un avans estimat al PIB real de 5,0%, urmat de un ritm mediu anual de 4,9% până în 2024. Investițiile își vor menține traiectoria ascendentă, atât în contextul costurilor de finanțare reduse, cât și pe fondul avansului semnificativ în implementarea reformelor și investițiilor finanțate din PNRR și din bugetul multianual 2021-2027 în domeniile prioritare. Se estimează o reducere graduală a contribuției negative a exportului net la creșterea PIB, de la -1,6 puncte procentuale în 2020 la -1,1 în 2021.

De asemenea, se așteaptă o revenire a ratei de ocupare a populației de 20 – 64 ani la nivelul anului 2019, respectiv 70,9% și o rată a șomajului de 4,8% în 2021. Pe partea ofertei se preconizează că majoritatea sectoarele economice vor susține avansul economiei în 2021. Construcțiile își vor continua dinamica, însă într-un ritm mai redus, determinat de efectul de bază. În cazul industriei, puternic afectată de criza sanitară, este așteptată o revenire parțială. În ce privește agricultura, estimările reflectă o creștere prudentă a valorii adăugate brute după doi ani consecutivi cu reduceri ale volumului de activitate. În cazul serviciilor se prevede în mare parte o recuperare a pierderilor înregistrate în anul 2020 în ramurile afectate semnificativ de pandemie.

Sectorul de informații și comunicații își va menține evoluția pozitivă, dar va înregistra o creștere mai redusă ca urmare a efectului de bază.

Pe partea de utilizare, principalul factor al creșterii economice va fi cererea internă (preponderant consum privat și într-o oarecare măsură, investițiile), cu un avans de 5,8%. Formarea brută de capital fix se va majora în anul 2021 cu 7,0% ca urmare a impactului rezultat din absorbția “reziduală” eficientă a fondurilor structurale și de coeziune alocate prin cadrul financiar multianual 2014-2020. În contextul în care se așteaptă reducerea graduală a restricțiilor începând cu a doua jumătate a anului 2021, consumul privat va înregistra un avans de 5,1%, superior dinamicii reale a PIB. Având în vedere faptul că demersurile pentru atenuarea efectelor pandemiei vor continua pe parcursul întregului an, respectiv vaccinarea unui procent cât mai ridicat al populației până la finalul anului, consumul guvernamental va înregistra o creștere de 1,8% în 2021. În cadrul cererii externe, importurile de bunuri și servicii se vor majora cu 10,1%, în timp ce exporturile de bunuri și servicii vor crește cu 8,3%, în corelație pozitivă cu revenirea producției industriale. Astfel, exportul net va avea o contribuție negative la creșterea produsului intern brut de 1,1 puncte procentuale.

Pe termen mediu potențialul creșterii economice se va apropia de 4%. Evoluția prognozată a PIB potențial este rezultatul unor contribuții pozitive ale tuturor factorilor de producție (exceptând, într-o mică măsură, factorul muncă), cea mai importantă fiind cea a stocului de capital dat fiind aportul substanțial al investițiilor, urmată de productivitatea totală a factorilor, aceasta din urmă reflectând și modalitatea în care reformele structurale vor sprijini relansarea economică. Această caracteristică structurală a compoziției PIB potențial este determinată de creșterea fluxurilor de investiții prin implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, dar și de o aplicare mai eficientă a Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, concomitent cu obiectivul Guvernului de a sprijini investițiile din fonduri bugetare naționale.

Prognozele au evidențiat și reconfirmat o ajustare semnificativă în sens descendent a direcției anticipate a inflației pe termen mediu. Pe termen scurt, prognozele au rămas neschimbate pe fondul caracterului persistent al inflației de bază și al așteptărilor inflaționiste asociate, la care s-au adăugat influențe venite din schimbări în structura consumului, din șocuri de ofertă care au afectat dinamica prețurilor (de ex., majorarea tarifului energiei electrice), precum și din constrângeri pe partea ofertei și din costuri asociate pandemiei și măsurilor de prevenire. Potrivit noilor evaluări, rata anuală a inflației e așteptată să crească treptat pe parcursul anului 2021 până în proximitatea limitei de sus a intervalului țintei asumate de banca centrală, sub impactul șocurilor pe partea ofertei, pentru ca după o amplă corecție descendentă în debutul anului viitor, să urce din nou și să rămână ușor deasupra punctului central al țintei, pe fondul reinversării poziției ciclice a economiei în trimestrul III 2021, semnificativ mai devreme decât în proiecția precedentă, și al creșterii ulterioare lente a excedentului de cerere agregată. Pentru anul 2021 se așteaptă o creștere a ratei inflației, atât ca medie anuală (3,1%), cât și la finele anului (3,2%). Cu toate acestea, pe termen mediu în perioada 2022-2024, în lipsa altor presiuni asupra prețurilor de consum, se preconizează un trend descendent al inflației, ajungând în anul 2024 la 2,4% la sfârșitul anului și 2,5% ca medie anuală.

România înregistrează una dintre cele mai mici rate ale șomajului (5,0% în 2020) din rândul statelor membre, mult inferioară mediei UE (7,3%), la orizontul anului 2024 fiind prognozată o rată a șomajului de 3,2%, rămânând astfel printre cele mai mici la nivelul UE27. În 2020, la nivelul pieței muncii s-a înregistrat o reducere a gradului de încordare, pe fondul unei ușoare creșteri a ratei șomajului, concomitent cu reducerea ratei locurilor de muncă vacante, dar aceste tendințe se vor reversa gradual în perioada 2021-2022.

 

BVBStiri BVB

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. (SNG) (18/06/2021)

Reziliere Contract CTE Iernut

SOCIETATEA ENERGETICA ELECTRICA S.A. (EL) (18/06/2021)

Convocare AGEA pentru data de 11 august 2021

SIF TRANSILVANIA S.A. (SIF3) (18/06/2021)

Actualizarea politicii de remunerare a actionarilor

BITTNET SYSTEMS SA BUCURESTI (BNET) (18/06/2021)

Alocare actiuni SOP2019 - persoane cu responsabilitati de conducere

SIF OLTENIA S.A. (SIF5) (18/06/2021)

Autorizare membru al Consiliului de Administratie