Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Corina Corbu, şi preşedintele CSM, Bogdan Mateescu, au părăsit joi lucrările Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, după nici jumătate de oră de la începutul şedinţei în care se dezbate proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.

Şedinţa, la care este prezent şi ministrul justiţiei, Stelian Ion, a debutat cu mai multe schimburi de replici în contradictoriu referitoare la proiectul de lege, şedinţa fiind deschisă de preşedintele Comisiei juridice, Mihai-Alexandru Badea.

Ulterior, Corina Corbu şi Bogdan Mateescu s-au ridicat şi au părăsit sala.

“Un astfel de comportament eu îl regret în Parlamentul României. Punctul nostru de vedere este scris. Optează CSM pentru o soluţie de echilibru Trebuie încetată polarizarea societăţii şi polarizarea magistraturii. (…) Polarizarea din societate trebuie oprită, situaţia actuală nu este una fericită, însă nici situaţia anterioară nu a fost perfectă, în ciuda progreselor fantastice pe care le-au făcut instituţiile judiciare”, a declarat Bogdan Mateescu, după ce a ieşit din sala de şedinţe, apreciind “că n-a fost loc pentru discuţii”.

Corina Corbu nu a dorit să dea explicaţii în privinţa motivului pentru care a recurs la acest gest. Întrebată dacă este de acord cu avizul consultativ al CSM pentru dosarele magistraţilor, ea a arătat că nu poate face speculaţii. “Ce am avut de spus, am spus”, a adăugat Corbu, potrivit Agerpres.

Şedinţa Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor pe tema proiectului privind desfiinţarea Secţiei Speciale pentru investigarea infracţiunilor din justiţie a început, joi, cu un schimb de replici între preşedintele Comisiei, Alexandru Badea, deputat USR PLUS şi reprezentanţii PSD care au reclamat nerespectarea procedurii.

Badea a afirmat că această secţie a fost înfiinţată la iniţiativa lui Liviu Dragnea, “într-o perioadă de mari regrese pentru sistemul de justiţie din România”.

“Din punctul meu de vedere au fost două scopuri: primul a fost controlul politic al urmăririi penale a magistraţilor, adică să se decidă în Kisseleff, ca pe timpul doamnei Stănoiu, cine este anchetat şi cine beneficiază de impunitate. Şi desigur, redirecţionare a unor dosare penale ale unor politicieni în general de la DNA către această secţie specială prin simpla implicare a unui magistrat, printr-un denunţ, printr-o plângere”, a afirmat Badea.

El a adăugat că o consecinţă a acestei secţii a fost redeschiderea discuţiilor asupra unor recomandări din MCV, fiind “nişte regrese”. Badea a mai menţionat că majoritatea judecătorilor s-au opus înfiinţării acestei secţii.

Discursul preşedintelui comisiei a fost întrerupt de mai multe ori de reprezentanţii PSD.

Deputatul PSD Nicuşor Halici a spus că nu se respectă procedura. “Nu vă e ruşine? Nu suntem la declaraţii politice. De ce nu aţi supus la vot procedura? Aţi făcut o pledoarie politicianistă”, a spus Halici. A intervenit şi deputatul Steluţa Cătăniciu care a adus aceleaşi reproşuri. “Nu vă este jenă să faceţi declaraţii politice”, a spus Cătăniciu.

• Scutea: SIIJ este departe de a asigura un acces eficient la Justiţie al cetăţenilor

Procurorul general al României, Gabriela Scutea, a afirmat, joi, la Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, că şi-a exprimat în mod constant poziţia favorabilă renunţării la funcţionarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, menţionând că aceasta este “departe” de a asigura un acces eficient la justiţie al cetăţenilor şi pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii Ministerului Public.

“În calitatea pe care o îndeplinesc, respectiv de membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii şi ca reprezentat al Ministerului Public, am exprimat în mod constat poziţia favorabilă renunţării la funcţionarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, motivat de elemente care, consider eu, de la început nu au susţinut de o manieră convingătoare aceste competenţe speciale, pentru că, de fapt, nu a fost atât o măsură de organizare, cât o măsură derogatorie de competenţă. Modul în care toate aceste elemente referitoare la organizarea controlului şi exercitarea atribuţiilor în conformitate cu Codul de procedură penală sunt limitate într-o secţie, inclusiv dispoziţiile administrative privind selectarea personalului, numirea personalului. Toate acestea ies din tiparul organizării ierarhice consacrate de Constituţie şi de Legea 304 a Ministerului public”, a spus Scutea, în cadrul dezbaterilor privind proiectul de desfiinţare a SIIJ.

Potrivit procurorului general, această secţie nu a fost în măsură să susţină toate cauzele care au fost preluate.

“Este mult mai important că această competenţă foarte largă a secţiei nu a fost în măsură să susţină toate cauzele care au fost preluate de la Parchetele cu competenţă generală şi specializată, efortul necesar pentru instrumentarea unor cauze care pot să apară cu derulare foarte rapidă oriunde pe teritoriul ţării. Sunt, în comparaţie, elemente pe care le-am avut în vedere, organizarea teritorială a DNA, DIICOT şi a Parchetelor de pe lângă Curţile de apel, competente pentru parte din infracţiunile care acum sunt la SIIJ. (…) Ne-am pus întrebarea care este plusvaloarea care vine din organizarea secţiei? Considerăm că aceasta este departe de a asigura un acces eficient la Justiţie al cetăţenilor şi pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii Ministerului Public”, a explicat Gabriela Scutea.