Update articol:
PROIECT EDITORIAL SUSȚINUT DE HUAWEI

Profesorul Mircea Coșea: ”Se cere multă prudenţă în considerarea relocalizărilor din China ca pe o şansă a reconstrucţiei economiei occidentale”

Mircea Cosea Mircea Cosea

În contextul în care relocalizarea investițiilor din China a devenit un subiect de actualitate la nivel global în urma crizei COVID-19, profesorul Mircea Coșea subliniază într-un editorial recent că ”decizia politică de relocalizare prin scoaterea Chinei din majoritatea lanţurilor valorice nu este susţinută de realitatea şi de logica economică”.

Profesorul Mircea Coșea argumenetează această concluzie prin prezentarea rolului pe care China îl joacă azi la nivel global. Astfel, în ultimele două decenii, China a devenit din ”fabrica lumii”, un veritabil ”centru nervos al globalizării”.  ”Unele sectoare ale economiei globale depind în mare măsură de producția chineză. China se află în centrul lanțului valoric al industriei auto, domină producția de textile, cea a componentelor electronice, 70% din smartphone-uri și 80% din producția de jucări se găsesc în China” menționează Mircea Cosea. Mai mult, ”în ultimii 20 de ani, PIB-ul Chinei a crescut de patru ori, deține circa 20% din bogăția lumii și circa 30% din producția industrială mondială”.

Conform lui, China a înregistrat, în ultimul deceniu, inclusiv  progrese considerabile în domeniul proprietătii intelectuale, mai ales în tehnică și tehnologia de top, domenii ca telecomunicațiile (Huawei), motoare (Weichai) remarcându-se prin aplicarea accelerată a strategiei cognitive de dezvoltare prin brevete și elemente de inventică modernă.

Revenind la lanțurile valorice, profesorul Mircea Coșea evidentiază că ”ponderea foarte mare, în multe cazuri covârșitoare a contribuției industriei chineze la lanțurile valorice, limitează posibilitătile de rupere a acestor lanțuri prin relocalizare, nu numai datorită costurilor enorme pe care le-ar implica, dar și prin incapacitatea obținerii pe termen scurt a unui grad de calificare a personalului din zonele relocate comparabil cu cel deja existent în industria chineză. În consecintă, industria relocalizată ar avea un grad de competitivitate mult inferior, generând pierderi de profit și o ridicare general a costurilor pe piețele occidentale”.

Diferența dintre retorică din spațiul public și realitatea economică este exemplificată în analiză profesorului Mircea Coșea prin faptul că ”la aproape 9 luni de la declanșarea pandemiei, decizia politică luată de către guvernele majoritătii statelor dezvoltate de a relocaliza elemente ale lanțurilor valorice din China (…), conform statisticii (L INSEE – France), nici 1% din capitalul delocalizat nu a fost relocalizat”.

În concluzie, profesorul Mircea Coșea consideră că ”chiar dacă există o decizie politică de relocalizare, cel puțin deocamdată, se cere multă prudentă în considerarea relocalizărilor din China ca pe o șansă a reconstrucției economiei occidentale după criză. Deși anunțat cu multă energie atât în Europa, cât și în SUA, procesul relocalizării din China nu a început în mod efectiv. Există mari dificultăti de ordin investițional și logistic”.

BVBStiri BVB

SOCIETATEA ENERGETICA ELECTRICA S.A. (EL) (20/10/2020)

Tranzactii parti afiliate - SDTN si EFSA

TERAPLAST SA (TRP) (20/10/2020)

Detalii teleconferinta T3/2020

Sphera Franchise Group (SFG) (20/10/2020)

Incheierea actelor juridice cu partile afiliate