Update articol:

Proiect: Complexul Energetic Hunedoara va furniza servicii tehnologice de sistem către Operatorul de transport şi sistem, la o valoare a puterii electrice de cel puţin 400 MW, până la finalul anului

Sursa foto: cenhd.ro

Complexul Energetic Hunedoara – S.A. va furniza servicii tehnologice de sistem către Operatorul de transport şi sistem, la o valoare a puterii electrice de cel puţin 400 MW, până la data de 31.12.2020, în condiţiile reglementărilor emise de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, în vederea menţinerii nivelului de siguranţă a Sistemului Electroenergetic Naţional, potrivit unui proiect de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru prorogarea termenului de aplicare a măsurilor prevăzute prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2018 privind adoptarea unor măsuri pentru siguranţa alimentării cu energie electrică.

Astfel va fi prelungită obligația pentru Operatorul de transport și sistem – Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice “Transelectrica” – S.A. de a stabili capacitatea lunară corespunzătoare serviciilor tehnologice de sistem, reprezentând rezervă terţiară lentă, până la data de 31.12.2020.

Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. (“CEH” sau “Societatea”) este unul dintre operatorii economici din portofoliul Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri. Cu o capacitate instalată de 1.225 MW, CEH este cel mai mare producător de energie electrică din partea de nord-vest a României și, în pofida situației financiare deosebit de dificile, reușește să asigure în continuare servicii de sistem sigure și stabile operatorului de transport și sistem, potrivit notei de fundamentare a proiectului.

În afară de producția de energie electrică, Sucursala Electrocentrale Deva este unicul producător care livrează energie termică în sistem centralizat în Municipiul Deva. Totodată, Sucursala Electrocentrale Deva este și operator al serviciului public de alimentare cu energie termică pentru municipiul Deva.

Nota de fundamentare precizează: “Necesitatea asigurării securității aprovizionării cu energie electrică produsă prin utilizarea cărbunelui energetic din Valea Jiului, precum și a păstrarii nivelului actual de adecvanță a Sistemului Electroenergetic Național (SEN) a rezultat din studiile realizate de operatorul de transport și sistem – CNTEE Transelectrica SA, la nivelul anului 2018.

În situația opririi funcționării celor două termocentrale (Mintia și Paroșeni), se identifică următoarele influențe negative asupra funcționării SEN:

  • reducerea capacității de transfer transfrontralieră a energiei;
  • reducerea nivelului de adecvanță a Sistemului Electroenergetic Național SEN, mai ales în perioadele de iarnă și de secetă accentuată, din punctul de vedere al acoperirii consumului intern;

De asemenea, în anul 2018 a fost realizat un studiu privind adecvanța Sistemului Energetic Național (SEN) pe termen mediu și lung, ce a avut drept scop analiza situației la momentul respectiv a SEN, din punct de vedere al surselor de producere a energiei (dispecerizabile și nedispecerizabile) și al rezervelor de reglaj disponibile, dar și stabilirea nivelulului adecvanței SEN pe termen mediu și lung (2020 și 2025).

În urma analizei privind adecvanța SEN la nivelul anului 2020, pe baza diferitelor scenarii analizate, au rezultat următoarele concluzii principale:

  1. În lipsa punerii în funcțiune de capacități noi, adecvanța sistemului se degradează în timp, pe fondul creșterii prognozate a consumului și a soldului net exportator;
  2. La nivelul anului 2020, capacitatea suplimentară necesară pentru încadrarea duratei estimate de nelivrare (LOLE) în intervalul de 3-8 ore este de cca. 400 MW.

În România, sursele de producție de energie electrică sunt repartizate dezechilibrat între jumătatea din sud şi cea din zona de nord a țării. Astfel, în jumătatea de nord a țării sunt instalate capacități care acoperă doar 20% din producția de energie electrică a SEN. În aceste condiții, în situația nefuncționării grupurilor aparținând CEH, apare necesitatea asigurării unei creșteri a transferului de putere dinspre zona de sud a țării către zona centrală și, mai departe, către nordul și vestul SEN, cu pierderile aferente și supraîncarcarea liniilor de transport energie electrică. Practic, prin funcționarea centralelor aparținând CEH, consumul de energie electrică din zona de  nord-vest a țării este asigurat preponderent din producția de energie din zona respectivă, spre deosebire de situația în care aceste centrale nu funcționează, situație în care, pentru alimentarea consumului, este necesar transferul de putere din alte zone ale SEN.

În acest context, precizăm că în prezent sunt în derulare lucrările de finalizare a unei unități noi la Iernut, de 430 MW, a căror finalizare este estimată la începutul anului 2021 (aceasta fiind singura investiție în capacități de producție noi aflată în derulare în România).

Scăderea nivelului de adecvanță în SEN a condus la trecerea României, de la statutul de țară exportatoare de energie electrică la cel de importator net de energie electrică, acest statut devenind permanent începând cu luna iulie 2019.

Creşterea capacităţilor de producţie a energiei electrice din surse regenerabile din ultimii ani, coroborată cu reglementările europene în domeniu și angajamentele pe care România are în vedere să și le asume prin Planul național integrat energie schimbări climatice, impun, în același timp, luarea de măsuri care să garanteze siguranţa aprovizionării cu energie electrică, așa cum, de altfel se subliniază şi la punctul (5) din fundamentarea Directivei 2005/89/CE, privind măsurile menite să garanteze siguranța aprovizionării cu energie electrică și investițiile în infrastructuri, conform căruia: „La promovarea energiei electrice produse din surse regenerabile, este necesar să se asigure disponibilitatea capacităţii de rezervă asociate în cazul în care acest lucru este necesar din punct de vedere tehnic pentru menţinerea fiabilităţii şi siguranței reţeleiˮ.De asemenea, menținerea măsurilor menite să garanteze siguranța aprovizionării cu energie electrică este necesară și până la definitivarea unui mecanism de rezerve de capacitate, recomandat la nivel european, pentru care este în derulare un studiu la nivelul MEEMA.

În ipoteza retragerii din exploatare a unor capacităţi de producție a energiei electrice care utilizează combustibili clasici înainte de realizarea unor capacități de înlocuire, aceasta vor fi afectate în mod evident, în sens negativ, siguranţa alimentării SEN şi chiar securitatea energetică a ţării. Până la finalizarea construcției grupului nou de la centrala Iernut, CEH rămâne singurul mare producător de energie electrică din zona de centru şi N-V a ţării, iar menținerea sa în funcțiune s-a dovedit utilă pentru asigurarea securității SEN.

În contextul celor de mai sus, a fost promovată OUG nr. 26/2018 privind adoptarea unor măsuri pentru siguranţa alimentării cu energie electrică, aprobată prin Legea nr. 240/2018, cu perioada de aplicabilitate 15 aprilie 2018-30 iunie 2020, ale cărei prevederi includ:

societatea Complexul Energetic Hunedoara – S.A. are obligaţia de a furniza servicii tehnologice de sistem către Operatorul de transport şi sistem. la o valoare a puterii electrice de cel puţin 400 MW, în condiţiile reglementărilor emise de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei.

Operatorul de transport şi sistem stabilește capacitatea lunară corespunzătoare serviciilor tehnologice de sistem, reprezentând rezervă terţiară lentă, din care o capacitate de 400 MW este alocată pentru Societatea Complexul Energetic Hunedoara – S.A.

– în cazul unor situaţii accidentale sau neprevăzute în funcţionarea grupurilor energetice din cadrul Complexului Energetic Hunedoara – S.A., care determină indisponibilitatea cu privire la realizarea serviciilor tehnologice de sistem, producătorul are obligaţia să anunţe Operatorul de transport şi sistem conform prevederilor actelor normative în vigoare, iar acesta va achiziţiona serviciile de sistem respective, în regim concurenţial.

Față de aspectele de natură tehnică menționate până acum, care arată că centralele din cadrul Societății Complexul Energetic Hunedoara – S.A. sunt necesare pentru funcționarea Sistemului Electroenergetic Național (SEN), în condiții de siguranță și adecvanță, este necesar a fi prezentate și alte categorii de riscuri existente în raport de funcționarea centralei termoelectrice Mintia și a centralei termoelectrice Paroșeni, elemente care conduc la necesitatea adoptării unor decizii în ceea ce priveşte asigurarea unor servicii tehnologice de sistem.

Societatea Complexul Energetic Hunedoara – S.A. are o situație economică dificilă, compania fiind, din data de 14 noiembrie 2019, în insolvență.

De asemenea, statul român are obligația de punere în aplicare a Deciziei CE  (2018)7308 de recuperare a ajutorului de stat ilegal acordat Complexului Energetic Hunedoara, fiind realizate, până la acest moment, acțiuni privind inventarierea bunurilor din proprietatea CEH, pentru care urmează să se stabilească valoarea de piață. Din păcate, procesul de evaluare este încetinit în contextul crizei COVID-19. În urma finalizării procesului de evaluare și a stabilirii tabelului final al creanțelor care va include și ajutorul de stat declarat ilegal, se vor lua decizii cu privire la reorganizarea companiei, darea în plata a unor active și/sau lichidarea altora.

În aceste condiții, singurele venituri certe ale companiei provin de la operatorul de transport pentru serviciile tehnologice de sistem (banda de reglaj secundar, rezervă terţiară rapidă şi rezervă terţiară lentă).

La data de 1 ianuarie 2020 a intrat în vigoare Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European si al Consiliului din 5 iunie 2019 privind piața internă de energie electrică. Printre prevederile Regulamentului, este inclusă necesitatea ca serviciile de pe piața de echilibrare să fie definite într-o manieră transparentă și neutră din punct de vedere tehnologic și achiziționate printr-o procedură transparentă, bazată pe piață.

In conformitate cu prevederile art. 10 alin. (5) din Regulamentul 2019/943, autoritățile române au transmis Comisiei Europene un Raport prin care au informat cu privire la eliminarea etapizată a unor neconcordanțe dintre prevederile Regulamentului 2019/943 și cele ale Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, în care au precizat că, având în vedere situația specială de pe piața de echilibrare a energiei electrice din România, pentru care diverse rapoarte de analiză indică existența unor indicatori de concentrare ridicați și, având în vedere intenția de a modifica regulile de funcționare ale acestei piețe, se estimează o perioadă de tranziție pe această piață de circa 1 an, pentru această perioadă fiind necesară o abordare prudențială privind asigurarea nivelului de adecvanță a SEN.  

Având în vedere cele de mai sus și impactul negativ pe care l-ar avea ieșirea din funcțiune a CEH, din punct de vedere al asigurării securității aprovizionării cu energie electrică și pentru a evita, din punct de vedere social și, în condițiile actualei epidemii de COVID-19, pierderi importante de locuri de muncă în zona Văii Jiului, în lipsa unor măsuri imposibil de luat în actualul context, de continuare a activității CEH,  propunem prorogarea aplicabilității prevederilor Ordonanței de urgență nr. 26/2018 privind adoptarea unor măsuri pentru siguranța alimentării cu energie electrică, până la data de 31 decembrie 2020″. 

 

 

BVBStiri BVB

IMPACT DEVELOPER & CONTRACTOR S.A. (IMP) (10/07/2020)

Initierea programului de rascumparare de actiuni

FONDUL INCHIS DE INVESTITII BET FI INDEX INVEST (BTF) (10/07/2020)

Materiale info investitori - Document cu informatii esentiale

S.N. NUCLEARELECTRICA S.A. (SNN) (10/07/2020)

Renuntarea domnului Iulian Robert Tudorache la mandatul de Administrator

SOCEP S.A. (SOCP) (10/07/2020)

Decizie ASF nr.817/08.07.2020 de aprobare a documentului de fuziune