Update articol:

Proiect depus la Senat de Eugen Teodorovici: Închisoare de la 1 la 6 ani pentru reţinerea şi neplata impozitelor şi contribuţiilor

Reţinerea şi neplata la timp a impozitelor şi contribuţiilor la bugetul de stat se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 6 ani, prevede o propunere legislativă iniţiată de ministrul Finanţelor, senatorul Eugen Teodorovici, şi depusă la Parlament.

Eugen Teodorovici a spus că propunerea legislativă se aplică tuturor firmelor din România, indiferent că sunt private sau publice, şi va salva mii de companii „de prevederea penală”. „Probabil că astăzi o să punem public situaţia cu miile de companii pentru care, în anii trecuţi, ANAF, pentru sume derizorii, făcea dosarele penale, pentru că asta este legea astăzi şi atunci această prevedere, odată trecută de Parlament şi promulgată de preşedintele României şi în Monitorul Oficial aflată, duce la tratarea acelor companii după noua lege, fiind favorabilă. Deci salvăm mii de companii de prevederea penală prin această lege. Mai mult, sunt câteva plafoane acolo, sub 100.000 de euro, sub care suma respectivă nu mai reprezintă motiv de aplicare a unei prevederi penale”, a precizat Teodorovici, la Palatul Parlamentului.

El a adăugat că lipsa unei culturi financiare este cea care a dus la o serie de interpretări ale acestui proiect de lege. „Care este situaţia în care o firmă intră în această situaţie. Trebuie să fie trei condiţii cumulativ îndeplinite: să se dovedească foarte clar că sumele existau la momentul la care era obligaţia de plată către stat, că nu s-a făcut transferul către buget cu rea-voinţă şi încă o altă astfel de prevedere. Cu alte cuvinte, am auzit şi eu astfel de situaţii, că dacă o firmă are de încasat de la terţi, inclusiv zona publică, fie TVA de rambursat, fie o factură de plătit la vreo primărie sau de la vreun minister. Aceste situaţii nu sunt situaţii care să ducă la aplicarea acestei legi, pentru că este culpa acelei companii pentru că nu a transferat la bugetul de stat acele sume, contribuţiile, mă refer la partea socială şi la partea de sănătate. Mai mult, se pot compensa. Dacă statul are de plătit o sumă unei firme, iar firma vine la scadenţă şi trebuie să plătească acele contribuţii la bugetul de stat, atunci se poate şi compensa. Deci nu văd niciun fel de problemă. Sunt doar probleme false, pe care unii habarnişti care ne-au învăţat cu această abordare tot încearcă să o inducă în rândul populaţiei sau a mediului de afaceri”.

El a adăugat că angajaţii care sunt plătiţi pe drepturi de autor nu au niciun fel de problemă dacă fac dovada că motivul neplăţii este unul obiectiv, menţionând că această lege protejează atât angajaţii, cât şi angajatorii şi bugetul de stat.

El a mai precizat că prevederile din proiect privind aplicarea unei pedepse neprivative de libertate „nu sunt atributul Ministerului Finanţelor”, pentru că acesta nu face politica penală, şi a menţionat că în cazul în care compania în cauză are dificultăţi la plată în cele 30 de zile pe care le are la dispoziţie poate cere ANAF o eşalonare, dar poate face acest lucru numai dacă poate dovedi clar că nu este o rea-credinţă.  „Acele perioade de pedeapsă nu sunt atributul Ministerului de Finanţe. Politica Penală nu o face Ministerul Finanţelor, noi am pus în acord o lege existentă, ca urmare a deciziei CCR, cu un Cod Penal, aflat astăzi în vigoare. Nimic altceva. Dacă în cele 30 de zile sunt dificultăţi la plată, se poate solicita ANAF – este astăzi prevedere legală – o eşalonare pentru orice fel de situaţie pe care un contribuabil persoană juridică o dă. Deci nu intră sub această lege acele situaţii prin care se poate dovedi foarte clar că nu este o rea-credinţă. Este o lege care ajută mediul de afaceri. Poate zeci de companii sau de dosare făcute în anii trecuţi de către ANAF, care sunt în anumite faze procesuale şi dacă nu au ajuns la primul termen pe fond se pot trata după noua lege. Practic, nu se mai pune în discuţie de a se duce în închisoare”, a conchis Teodorovici.

Actul normativ pentru modificarea şi completarea Legii 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale prevede că este considerată infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 6 ani „reţinerea şi neplata, încasarea şi neplata, ori, după caz, nereţinerea sau neîncasarea, în cel mult 30 zile de la termenul de scadenţă prevăzut de lege, a impozitelor şi/sau contribuţiilor prevăzute în anexa la prezenta lege.

Printre taxele enumerate în anexă se numără: „impozitul pe dividendele plătite de o persoană juridică română către o persoana juridică română. impozitul pentru veniturile din activităţi independente realizate în baza contractelor de activitate sportivă, impozitul pe veniturile din drepturile de proprietate intelectuală, impozit pe venitul din salarii şi asimilate salariilor, impozitul pe veniturile din arendă, impozitul pe veniturile sub formă de dobânzi, impozit pe veniturile sub forma de dividende, impozitul pe veniturile din pensii, contribuţia de asigurări sociale, contribuţia de asigurări sociale de sănătate. Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi. Impozit datorat pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, contribuţia la Fondul pentru mediu”.

De asemenea, actul normativ prevede pedeapsă de la 2 la 7 ani de închisoare pentru „stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat”.

Potrivit actului normativ, citat de Agerpres,  mai constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani Ia 7 ani ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile; omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate; evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive; alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor; executarea de evidenţe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, ş.a.m.d.

Dacă prin faptele menţionate s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu o treime. Pentru un prejudiciu mai mare de 500.000 euro limitele pedepsei se majorează cu jumătate, mai menţionează proiectul de act normativ.

Achitarea prejudiciului duce la reducerea pedepsei la jumătate, iar dacă prejudiciul este mai mic de 100.000 euro se poate aplica amendă.

„Faptele nu se pedepsesc dacă prejudiciul cauzat prin infracţiune este de până la 10.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, iar în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la citirea actului de sesizare, suspectul sau inculpatul acoperă integral prejudiciul”, se mai arată în proiectul de act normativ.

Iniţiatorul actului normativ susţine, în expunerea de motive, că „măsurile propuse contribuie la diminuarea decalajului fiscal prin asigurarea veniturilor fiscale cuvenite bugetului general consolidat, în cuantum considerabil mai mare, fără a creşte cotele de impozitare sau a introduce noi impozite sau taxe”.

Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea Senatului, Camera Deputaţilor fiind for decizional.