Preşedintele rus Vladimir Putin a îndemnat vineri soldaţii ucraineni care încă luptă în provincia rusă de graniţă Kursk să depună armele, după ce preşedintele american Donald Trump i-a cerut să cruţe vieţile acestor soldaţi, relatează AFP şi Reuters.

“Dacă depun armele şi se predau, li se va garanta viaţa şi un tratament demn, conform normelor dreptului internaţional şi legilor Federaţiei Ruse”, a spus Putin, vorbind la o întâlnire a Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse.

El a mai afirmat că soldaţii ucraineni, pe care i-a descris drept “terorişti”, au “comis numeroase crime împotriva populaţiei civile” în Kursk. “În acelaşi timp, suntem sensibili la apelul preşedintelui Trump în favoarea consideraţiilor umanitare pentru aceşti soldaţi”, a completat liderul de la Kremlin.

Preşedintele american Donald Trump a susţinut vineri mai devreme, într-un mesaj pe reţeaua de socializare Truth Social, că există “o şansă foarte bună” ca războiul din Rusia şi Ucraina să se încheie, în urma discuţiilor avute (joi la Moscova de emisarul său Steve Witkoff) cu preşedintele rus Vladimir Putin, căruia i-a cerut să cruţe vieţile a mii de soldaţi ucraineni încercuiţi de armata rusă. Armata ucraineană a negat însă că trupele sale ar fi încercuite.

“Am avut discuţii bune şi productive ieri cu preşedintele rus Vladimir Putin şi există o şansă foarte bună ca acest război oribil, sângeros, să se încheie în cele din urmă. Dar, în acest moment, mii de soldaţi ucraineni sunt complet încercuiţi de armata rusă şi sunt într-o situaţie foarte rea şi vulnerabilă. I-am cerut cu tărie preşedintelui Putin să le cruţe vieţile. Acesta ar fi un masacru oribil, nemaivăzut de la al Doilea Război Mondial. Dumnezeu să îi binecuvânteze pe toţi!!!”, a scris Trump în acel mesaj.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a admis că situaţia trupelor sale din Kursk “este foarte dificilă”, dar armata ucraineană a contrazis afirmaţie lui Trump că ar exista trupe încercuite, recunoscând totuşi că trupele sale din Kursk s-au repliat pe poziţii “mai avantajoase”.

“Relatările despre presupusa “încercuire” inamică a unităţilor ucrainene din regiunea Kursk sunt false şi fabricate de ruşi pentru a manipula politic şi a exercita presiuni asupra Ucrainei şi a partenerilor săi”, a susţinut vineri armata ucraineană într-un comunicat, în care mai afirmă că unităţile sale s-au retras cu succes pe poziţii defensive mai avantajoase şi continuă să respingă atacurile ruseşti, dar nu se confruntă cu vreo ameninţare de încercuire.

“În pofida presiunii crescute din partea armatei ruso-nord-coreene, vom menţine apărarea în Kursk atât timp cât va fi oportun şi necesar”, a declarat la rândul său comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski.

Incursiunea ucraineană în provincia rusă Kursk, lansată pe 6 august 2024, a fost prima invazie a teritoriului rus după al Doilea Război Mondial şi singurul succes militar al Kievului în ultimele 18 luni de război, deşi armata ucraineană nu a reuşit să ajungă la centrala nucleară Kursk şi nici să forţeze Rusia să disloce suficient de multe trupe din Donbas pentru a opri înaintarea rusă în această zonă din estul Ucrainei.

Ocupând iniţial în Kursk un teritoriu de circa 1.300 de kilometri pătraţi, armata ucraineană a pierdut treptat zone din acest teritoriu în urma contraatacurilor ruseşti, sprijinite şi de trupe nord-coreene, pierderile ucrainene accelerându-se în ultimele zile.

Putin le-a ordonat săptămâna aceasta comandanţilor armatei ruse să finalizeze misiunea de a elibera cât mai curând posibil teritoriul care se mai află sub controlul trupelor ucrainene în provincia rusă Kursk, afirmând că soldaţii ucraineni care încă mai luptă acolo trebuie “să se predea sau să moară”. El a mai spus că Rusia ar trebui să se gândească la crearea unei zone tampon de-a lungul graniţei cu Ucraina, pentru a preveni în viitor eventuale noi incursiuni ucrainene pe teritoriul rus. (Agerpres)