Autor: Andrei RĂDULESCU, Membru al Comitetului Bretton Woods (singurul economist din România și țările Europei Centrale și de Est), Cercetător Senior, Institutul de Economie Mondială din cadrul Academiei Române și membru al Centrului de Excelenţă în Comerţ Exterior (proiect lansat de Academia Română, Academia de Studii Economice din Bucureşti şi Institutul Naţional de Statistică)
Statisticile exprimă creșterea ratei șomajului pe segmentul de populație 15-74 ani pentru a treia lună consecutiv în iunie, la 5,5% (de la 5,4% în mai), cel mai ridicat nivel din luna decembrie 2023.
Această evoluție a fost determinată de majorarea ratei șomajului la bărbați, de la 5,5% în luna mai la 5,6% în luna iunie, nivelul maxim din decembrie anul trecut.
Pe de altă parte, rata șomajului la femei s-a redus de la 5,3% în mai la 5,2% în iunie, minimul din aprilie.
Creșterea ratei șomajului în a șasea lună a anului curent a fost în convergență cu evoluțiile din Zona Euro (nucleul dur al Uniunii Europene și, totodată, principalul partener economic al României) și din Statele Unite ale Americii (prima economie a lumii, cu un PIB nominal de peste 28,6 mii miliarde dolari în trimestrul II), aspect evidențiat în graficul următor.
Astfel, în Zona Euro rata șomajului s-a majorat de la 6,4% în mai la 6,5% în iunie, nivelul maxim din luna octombrie 2023.
Totodată, în SUA rata șomajului a urcat de la 4,0% în mai la 4,1% în iunie, cel mai ridicat nivel din octombrie 2021.
Prin urmare, în primul semestru din acest an rata șomajului s-a situat la un nivel mediu de 5,3% în România, superior celui din SUA (3,9%), dar inferior celui din Zona Euro (6,5%).
Rata șomajului la bărbați și rata șomajului la femei au înregistrat niveluri medii de 5,5%, respectiv 5,1% în perioada ianuarie – iunie 2024.
Am estimat componenta structurală a ratei șomajului în România, Zona Euro și Statele Unite, utilizând metode econometrice standard și datele comunicate lunar de INS, Eurostat și Departamentul Muncii.
Atrag atenția cu privire la faptul că rata șomajului din România s-a poziționat peste nivelul componentei structurale (tendința) în luna iunie, pentru prima oară din decembrie 2023, evoluție care confirmă deteriorarea climatului din piața forței de muncă.
Evoluția este convergentă cu cele din Zona Euro și Statele Unite, blocuri economice unde rata șomajului a înregistrat în luna iunie un nivel superior componentei structurale, pentru a 10-a lună consecutiv, respectiv pentru a 11-a lună la rând.
Deteriorarea climatului din piața forței de muncă (de la economia mondială la economia națională) reflectă provocările cu care se confruntă companiile la jumătate anului curent:
- ritmul lent și incertitudini cu privire la evoluția cererii de bunuri și servicii pe termen scurt, date fiind tensiunile din economia mondială și acumularea de semnale în direcția incidenței unei ajustări macroeconomice;
- deteriorarea indicatorilor de încredere;
- nivelul ridicat al costurilor reale de finanțare;
- presiunea din sfera costurilor de producție, inclusiv prețurile la energie și dinamica salariilor pe plan european.
Am revizuit prognozele pentru evoluția ratei medii anuale a șomajului în România în 2024 și 2025 prin încorporarea datelor comunicate de INS astăzi.
Noile previziuni indică perspectiva creșterii ratei medii anuale a șomajului în România de la 5,4% în 2024 la 5,6% în 2025.