Necesitățile Ucrainei pentru reconstrucție și recuperare în urma războiului sunt imense și trebuie evaluate de România ca o oportunitate de neratat prin prisma companiilor care s-ar putea implica și ar putea câștiga contractele ce vor fi semnate cu statul ucrainean în următorii ani. Dincolo de rațiunile economice și financiare, vecinătatea noastră imediată reprezintă o direcție pe care trebuie să investim atenție și implicare, din evidente rațiuni strategice ce țin de securizarea relației bilaterale cu un stat vecin, care are inerent rolul dificil de zonă-tampon cu Federația Rusă. Până la momentul când în Ucraina va fi pace, dialogul precede acțiunea și pune temelia pentru construcțiile viitoare dintre București și Kiev.

Care sunt necesitățile de reconstrucție a Ucrainei?

Potrivit unui studiu publicat în februarie 2025 de Rapid Damage and Needs Assessment (RDNA4)[1] la solicitarea Guvernului Ucrainei, Băncii Mondiale, Comisiei Europene și a ONU, costul estimat al reconstrucției și recuperării Ucrainei s-ar ridica la 506 miliarde de euro pentru următorii zece ani. Numai anul acesta, Guvernul Ucrainei a alocat, din donații, 7,12 miliarde de euro în vederea gestionării unor zone prioritare precum locuințe, educație, sănătate, protecția socială, energie, transport, aprovizionarea cu apă, deminarea și protecția civilă.

Atrage atenția faptul că, de la începutul războiului, 13% din totalul locuințelor din Ucraina au fost avariate sau distruse, afectând peste 2,5 milioane de gospodării, estimându-se că domeniul locuințelor va necesita investiții de 77,3 miliarde de euro în 2025-2035. La acestea se adaugă și distrugerile și avarierile clădirilor din domeniile educației (10,4% din infrastructura școlară a fost afectată), sănătății (16,2% din facilități), culturii etc[2].

Cum se implică alte state?

Lesne de anticipat, concurența pe linia implicării în reconstrucția Ucrainei va fi acerbă. Încă din 2022, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus liderilor mondiali conceptul de patronaj pentru restaurarea anumitor regiuni ale Ucrainei, la care s-au alăturat aproape 30 de țări, printre care Grecia, care și-a asumat reconstrucția Mariupolului, Statele Unite și Turcia – zona Harkovului, Danemarca – regiunea Mikolaiv, țările baltice – orașul Jitomir, Cehia – Dnipropetrovsk, iar Austria – regiunea Zaporojie[3].

Companiile din Polonia și Cehia au încheiat deja acorduri cu autoritățile ucrainene privind implicarea lor în procesul de reconstrucție. Printre alte acțiuni menite să solidifice prezența Cehiei în acest demers se numără crearea unui grup de lucru ceho-ucrainean și înființarea la Praga a funcției de comisar guvernamental pentru reconstrucţia Ucrainei, care are rolul de a maximiza oprtunitățile pentru companiile cehe[4].

Polonia este unul dintre statele cele mai active pe linia reconstrucției Ucrainei, mai ales după ce ONU a anunțat în septembrie 2024 că va înființa la Varșovia un nou sediu al Oficiului Națiunilor Unite pentru Servicii de Proiect / UNOPS[5]. În plus, până în septembrie 2024, peste 3.000 de companii din Polonia s-au implicat în eforturile de reconstrucție a Ucrainei[6].

Ce face România?

De la declanșarea invaziei ruse din februarie 2022, autoritățile române au gestionat cu succes fluxurile de refugiați, intervenția fiind structurată pe două niveluri de intervenție: răspuns de urgență și ulterior, protecția și includerea refugiaților ucraineni. Astfel, prin ţara noastră au tranzitat fără incidente peste 10.000.000 de cetăţeni ucraineni, din care peste 82.000 au rămas pe teritoriul român, 146 au cerut azil şi peste 100.000 au solicitat diverse forme de protecţie internaţionale[7]. În același interval de timp, reacția imediată a societății civile și a cetățenilor români, în general, a fost una de sinceră solidaritate, observație confirmată de reacția propagandistică anti-ucraineană ce a survenit ulterior în rândul utilizatorilor români ai rețelelor de socializare.

Ca stat, România a continuat să fie solidară cu Ucraina prin acțiuni întreprinse pe multiple planuri: furnizare de echipamente și muniție[8], programe de antrenare a militarilor ucraineni[9], încheierea unor acorduri bilaterale privind cooperarea în: domeniul securității pentru următorii 10 ani cu scopul de a consolida capacitatea Kievului de a se apăra și de a combate agresiunea rusă[10] și în domeniul prevenirii, limitării și înlăturării efectelor situațiilor de urgență[11], punerea la dispoziție a rutelor de transport pentru tranzitarea mărfurilor ucrainene către piețele globale[12], furnizarea de energie electrică pentru echilibrarea rețelei electrice ucrainene pe fondul avariilor cauzate de atacurile Rusiei[13], sprijin politic și diplomatic[14].

Implicarea României a fost notabilă în special în contextul deciziei unilaterale a Federației Ruse de a nu prelungi Inițiativa privind cerealele la Marea Neagră, context în care Bucureștiul, în coordonare și colaborare cu Ucraina, Republica Moldova, Comisia Europeană și Statele Unite ale Americii, a implementat un program complex de măsuri ce a contribuit la extinderea capacităților de tranzit prin țara noastră[15]. Prin măsurile luate de România, a fost posibilă tranzitarea prin țara noastră a peste 70 de milioane de tone de mărfuri, din care mai mult de 55 de milioane de tone au fost cereale și produse agricole[16]. Au fost realizate investiții semnificative în infrastructura de transport, rutieră, navală și portuară necesară acestor extinderi de capacitate, prin urmare România a fost beneficiar direct al efortului de sprijin pentru Ucraina.

România trebuie să continue pe această traiectorie și să fie alături de Ucraina și în procesul de reconstruție a țării, care reprezintă, printre altele, și o oportunitate economică și strategică pentru țara noastră, evaluată la 506 de miliarde de dolari în următorul deceniu, conform estimărilor Băncii Mondiale. România poate juca un rol-cheie în acest proces prin transformarea într-un hub regional de reconstrucție. Însă, luând în considerare competitivitatea acerbă între țările care vor să se implice în acest demers, autoritățile române trebuie să fie pregătite cu o strategie inteligentă care să atragă atât interesul Ucrainei, cât și al investitorilor străini. Un aspect esențial este acela că demersurile României vor trebui agreate cu Ucraina: practic, propunerile ce vor fi avansate de București vor avea nevoie de susținere din partea Kievului, pentru a fi încununate de succes.

Semnale privind implicarea României în reconstrucția Ucrainei au fost deja transmise de autoritățile de la Kiev[17], care au solicitat comunității de afaceri România să investească în Ucraina pentru creșterea capitalului și au punctat importanța ca Bucureștiul și Kievul să aibă o viziune comună bazată pe principii și pragmatism[18]. Totodată, prin semnarea acordului bilateral privind cooperarea în domeniul securității  s-au creat premisele pentru implicarea României și în demersul reconstrucției Ucrainei prin consolidarea angajamentului celor două țări de a dezvolta relațiile bilaterale în toate domeniile[19], creând astfel oportunități pentru implicarea firmelor românești în acest demers: „părțile intenționează să stimuleze participarea sectoarelor lor private respective la eforturile de redresare și reconstrucție”[20].

Interes din partea companiilor românești există, dar și statul român are datoria să vină în sprijinul acestora, nu formal sau pur declarativ, ci prin acțiuni concrete de susținere diplomatică, prin asigurarea de asistență juridică, prin mobilizarea instituțiilor publice care prin obiectul lor de activitate și prerogativele legale pot facilita punerea antreprenorilor autohtoni în legătură cu omologi din Ucraina și pot contribui la intrarea efectivă a companiilor din România pe piața ucraineană.

Pe ce ar putea să se axeze România?

Beneficiind de avantajul strategic al proximității, având o graniță de 600 km cu Ucraina și acces maritim direct, respectiv zona Dunării și portul de la Dunăre, România poate să își asume rolul de hub pentru eforturile occidentale direcționate în procesul de reconstrucție a Ucrainei. România și-a demonstrat deja capabilitatea de a juca acest rol atunci când s-a angajat să sprijine Ucraina în tranzitarea mărfurilor ucrainene. În acest sens, România a investit masiv în construcția de autostrăzi și modernizarea căilor ferate pentru a deveni principalul hub logistic pentru mărfurile ucrainene, fiind realizate ample lucrări în portul Constanța pentru facilitarea exportului de cereale ucrainene[21].

În perspectiva asumării acestui rol, autoritățile române trebuie să ia în discuție la modul cât mai concret organizarea centrelor de suport logistic în apropierea frontierelor, cu necesarul aferent de investiții. Crearea unor centre logistice și depozite regionale constituie o condiție esențială pentru a susține fluxurile necesare reconstrucției Ucrainei. România poate contribui la propria dezvoltare, construind hub-uri logistice moderne, integrate cu rețelele de cale ferată, drumuri și porturi, în special în zonele din nord (Suceava, Iași, Sighetul Marmației) și în cele sud-estice (Galați, Tulcea, Constanța). Astfel de investiții ar genera locuri de muncă în logistică, IT și transport, ar stimula comerțul regional și investiții externe. În același timp, Portul Constanța și Aeroportul Iași și-ar putea consolida poziția ca puncte cheie în lanțurile de aprovizionare internaționale.

Din perspectivă strategică, însă, rolul pe care România îl poate juca în procesul de reconstrucție a Ucrainei nu este limitat la cel de hub de tranziție, ci trebuie așezat în context regional, mai precis în formatul trilateral de interconectivitate România – Republica Moldova – Ucraina. Poziționarea geografică, relația specială dintre statul român și statul moldovean, precum și frontiera întinsă româno-ucraineană sunt argumentele care pledează pentru implicarea Ucrainei într-o construcție politico-economică cu trei participanți.

Creșterea relevanței strategice în regiune

Comparativ cu alte state de pe flancul Estic al NATO, România dispune de avantajul major de a avea acces la o sursă proprie de energie, predictibilă și constantă, mai exact este vorba despre resursele de gaze naturale din Marea Neagră. România a demarat proiectul energetic Neptun Deep, care conform estimărilor îi va asigura din 2027 țării noastre statutul de principal producător de gaz din UE, având un volum total de gaze naturale estimat la 100 miliarde metri cubi[22].

România este deja cel mai mare producător de gaze naturale dintre statele membre ale Uniunii Europene, ca urmare a creșterii producției Romgaz din 2024 și reluarea marilor exploatări, inclusiv în perimetrul Caragele. Prin producția actuală, de circa 8-10 miliarde metri cubi, România își acoperă integral consumul, fără a depinde de importuri, iar din 2027, producția anuală a României se va dubla, până la 18-20 miliarde metri cubi[23]. Sprijinul energetic acordat Republicii Moldova și-a dovedit deja utilitatea strategică, iar potențialul de cooperare cu Ucraina în domeniul energiei este unul imens.

România poate folosi acest avantaj ca un argument în dialogul cu companiile occidentale ce vor fi implicate în reconstrucția Ucrainei, în sensul amplasării viitoarelor unități de producție pe teritoriul românesc, sigur din punct de vedere al securității[24] sau pe teritoriul ucrainean, în perspectiva încetării conflictului armat, respectiv în proximitatea frontierei dintre cele două state.

Interconectivitatea cu Ucraina și Republica Moldova

În cadrul conferinței internaționale „The Reconstruction of Ukraine: A Strategic Role for Romania”, organizată în decembrie 2024 de think tank-ul New Strategy Center, a fost avansată propunerea ca România să privească reconstrucția Ucrainei și din perspectiva interconectării țării noastre, a Republicii Moldova și a Ucrainei: noi puncte de trecere a frontierei, dezvoltarea infrastructurii rutiere, feroviare și portuare, atât la Dunăre, cât și la Marea Neagră. Sens în care România ar putea să joace această carte și să solicite UE sprijin în proiectele pentru interconectarea portului polonez Gdansk, de la Marea Baltică, cu portul Constanța, printr-o cale ferată cu ecartament occidental, ce va traversa vestul Ucrainei și va lega cu ramificații și Chișinăul, și portul ucrainean Odesa. Acest proiect prezintă relevanță nu doar din punct de vedere economic, ci și din perspectiva mobilității militare, implicând doar o singură traversare a munților Carpați[25].

Posibilitatea de a atrage fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii de transport ar aduce beneficii semnificative, deschizând calea pentru crearea de coridoare logistice prin România și atestând un rol de hub pentru transportul resurselor necesare reconstrucției. O astfel de investiție în infrastructură poate reprezenta una dintre facilitățile pe care statul le oferă companiilor din România pentru a se implica în proiectele de reconstrucție din Ucraina.

Sprijinirea sectorului privat în procesul de reconstrucție

Un prim pas în angrenarea sectorului privat a fost lansat de Camera de Comerț Bilaterală România-Ucraina, cu sprijinul Ambasadei Ucrainei în România, care a organizat o serie de conferințe cu titlul „Rebulding Ukraine” și care s-a angajat să creeze o bază de date cu firme românești ce au capacitatea și aptitudinea de eligibilitate pentru proiectele de reconstrucție a Ucrainei[26]. Până în prezent, 120 companii s-au înscris pe platforma Rebulding Ukraine a CCBRU, portofoliul societăților înscrise fiind unul variat: construcții, proiectare, consultanță, logistică, investiții, securitate[27].

Ca exemple, România poate implementa proiecte în domenii precum tehnologiile verzi și transformarea digitală, iar IMM-urile românești ar avea oportunitatea de a participa direct la proiectele ce vizează reconstrucția micilor întreprinderi și dezvoltarea infrastructurii digitale[28], cu mențiunea că digitalizarea este un domeniu în care Ucraina a investit masiv în ultimii ani, reușind progrese notabile.

Alte sectoare pe care țara noastră le poate accesa în perspectiva reconstrucției sunt industriile materialelor de construcții și a prelucrării metalelor, cu accent pe județele de frontieră (precum Suceava, Botoșani sau Tulcea), farmaceutică și echipamente medicale, dată fiind cererea în creștere din Ucraina, ce a utilajelor grele și a echipamentelor pentru construcții,  IT și servicii digitale.

Dar, pentru toate acestea sunt necesare structuri guvernamentale investite cu puterea de a gestiona implementarea și coordonarea proiectelor bilaterale, ce pot lua naștere sub forma unor comisii interministeriale dedicate domeniilor de interes reciproc sau tripartit, în formatul România – Republica Moldova – Ucraina sau sub forma unei agenții care să fie înființată la București cu misiunea expresă de a sprijini mediul privat românesc pe direcția efortului de reconstrucție a Ucrainei.

O astfel de comisie interministerială poate acționa ca facilitator în ce privește relațiile bilaterale România-Ucraina, relațiile României cu UNOPS din Varșovia pentru prioritizarea accesului companiilor românești sau chiar intermedierea la nivelul ONU a deschiderii unui UNOPS în România, luând în considerare capacitatea Bucureștiului de a juca rolul de hub regional pentru reconstrucție și poziția sa strategică la Marea Neagră. De asemenea, comisia propusă sau agenția indicată alternativ va trebui să coordoneze o dimensiune esențială: evaluarea progresului activităților ce vizează acțiunile de reconstrucție în care este angrenată România, cu identificarea de noi proiecte și domenii de cooperare, precum și creșterea ponderii pe care o vor avea în acest sens companiile românești.

Evenimentele organizate în 2023 și 2024 sub egida “Rebuilding Ukraine”, la Sinaia[29] și la București[30], au deschis drumul pentru companiile autohtone interesate să participe la reconstrucția țării vecine și au permis captarea de observații utile privind poziționarea altor state și organisme internaționale. Următorul eveniment din această serie va avea loc tot la București[31], la 7 aprilie a.c., fiind organizat de către Camera de Comerț Bilaterală România – Ucraina. În preambulul său, e util de remarcat mesajul lansat în februarie a.c. de către premierul României, Marcel Ciolacu, care a numit reconstrucția Ucrainei drept „cel mai mare proiect economic al următorilor ani”[32]. O declarație politică bine-venită, desigur, care trebuie însă să fie urmată de pași concreți subsecvenți.

Pe aceeași linie, o altă inițiativă vine să contribuie la susținerea companiilor românești interesate de reconstrucția Ucrainei: Camera de Comerț Bilaterală România – Ucraina și think-tank-ul Diplomacy 360 au demarat o colaborare[33] orientată spre identificarea de soluții și menită să includă problematica reconstrucției ucrainene în activitățile derulate în proiectul „Dialog pentru România”. În acest mod, la București va începe să funcționeze un punct de informare la care pot apela antreprenorii români și cei străini prezenți în România, pentru asistență în vederea accederii în domeniile economice prioritare pentru reconstrucția Ucrainei.

[1]  https://documents1.worldbank.org/curated/en/099022025114040022/pdf/P1801741ca39ec0d81b5371ff73a675a0a8.pdf

[2] https://news.un.org/en/story/2025/02/1160466, https://documents1.worldbank.org/curated/en/099022025114040022/pdf/P1801741ca39ec0d81b5371ff73a675a0a8.pdf

[3] https://visitukraine.today/blog/2036/rebuilding-ukraine-which-countries-are-helping-to-rebuild-cities-destroyed-by-russia?srsltid=AfmBOopGwmJjb8KWxespiUWM4wuFPZSI_Pu4sqGYDZuSK-K3V1w2-D48#cooperation-at-the-level-of-cronies-how-denmark-helps-mykolaiv

[4] https://www.zf.ro/business-international/reconstructia-ucrainei-cel-mare-santier-lumii-inceput-gigantii-wall-21768738

[5] agenție operațională a ONU, înființată în 1974, cu sediul central la Copenhaga, https://www.gov.pl/web/diplomacy/united-nations-office-for-project-services-unops-to-be-based-in-warsaw

[6] https://www.ukrinform.net/rubric-vidbudova/3912775-about-3000-polish-companies-want-to-participate-in-ukraines-reconstruction.html

[7] https://www.mai.gov.ro/intrevederea-ministrului-afacerilor-interne-catalin-predoiu-cu-domnul-ihor-klymenko-ministrul-afacerilor-interne-al-ucrainei/

[8] https://romania.europalibera.org/a/ajutor-militar-romania-ucraina-romtehnica-cel-mai-mare-exportator/32604993.html

[9] https://hotnews.ro/video-ucraina-multumeste-romniei-pentru-cele-15-convoaie-militare-trimise-mesajul-guvernului-de-la-kiev-17495

[10] https://www.presidency.ro/ro/media/acord-privind-cooperarea-in-domeniul-securitatii-intre-romania-si-ucraina1720705732

[11] https://www.mai.gov.ro/intrevederea-ministrului-afacerilor-interne-catalin-predoiu-cu-domnul-ihor-klymenko-ministrul-afacerilor-interne-al-ucrainei/

[12] https://presamil.ro/romania-a-oferit-ucrainenilor-sprijin-din-prima-zi-a-invaziei-ruse/

[13] https://hotnews.ro/cum-ajuta-romania-si-alte-state-din-regiune-ucraina-sa-si-refaca-infrastructura-energetica-1528795

[14] https://www.mae.ro/node/60026

[15] https://presamil.ro/romania-a-oferit-ucrainenilor-sprijin-din-prima-zi-a-invaziei-ruse/

[16] https://agrointel.ro/315747/sorin-grindeanu-peste-55-de-milioane-de-tone-de-cereale-si-produse-agricole-din-ucraina-au-tranzitat-romania

[17] Denys Smyhal, prim-ministrul Ucrainei,  în marja conferinţei internaţionale “Reconstrucţia Ucrainei şi rolul strategic al României”, organizată în decembrie 2023, de New Strategy Center; Ihor Klymenko, ministrul afacerilor interne din Ucraina, în cadrul întrevederii din octombrie 2024 cu omologul român Cătălin Predoiu

[18] https://www.mai.gov.ro/intrevederea-ministrului-afacerilor-interne-catalin-predoiu-cu-domnul-ihor-klymenko-ministrul-afacerilor-interne-al-ucrainei/

[19]Paragraful 13, Articolul 1

[20]Paragraful 12, Articolul 2

[21] https://www.caleaeuropeana.ro/romania-isi-propune-sa-fie-unul-dintre-cei-mai-importanti-actori-ai-procesului-de-reconstructie-a-ucrainei-avand-resursele-si-hotararea-pentru-a-ajuta-aceasta-tara-sa-renasca-a-subliniaza-premierul/

[22] https://www.omvpetrom.com/ro/activitatile-noastre/explorare-si-productie/neptun-deep

[23] https://energie.gov.ro/precizari-de-presa-pozitia-ministerului-energiei-fata-de-informatii-privitoare-la-acorduri-privind-exporturile-de-gaze-naturale-din-perimetrul-neptun-deep/

[24] https://reconstruct-ukraine.ro/concept-ro/

[25] https://reconstruct-ukraine.ro/concept-ro/

[26] http://ccbru.ro/evenimente/

[27] https://rebuildingukraine.ro/

[28]Paragraful 12, Articolul 5

[29] https://reconstruct-ukraine.ro/

[30] https://www.romania-actualitati.ro/stiri/romania/bucurestiul-va-gazdui-la-sfarsitul-acestei-luni-un-forum-dedicat-reconstructiei-ucrainei-id177844.html

[31] https://www.facebook.com/watch/?v=582532128155302&rdid=MFDbggjq5owHj63m

[32] https://www.caleaeuropeana.ro/premierul-marcel-ciolacu-reconstructia-ucrainei-cel-mai-mare-proiect-economic-al-urmatorilor-ani-este-timpul-sa-ne-gandim-la-o-epoca-post-razboi/

[33] https://www.facebook.com/florina.grigoras.9/posts/pfbid02FA2cysTFgakTa7fy2E1MoaLSCyffDXwB3Dc61mi9HAXnqUweky6EUF1r85Gw9Qz4l