România a coborât trei locuri în clasamentul libertăţii presei, ajungând pe locul 47, în condițiile în care SUA se află pe locul 48, potrivit  organizaţiei Reporteri Fără Frontiere (RSF). 

Starea peisajului media actual şi lipsa de consideraţie a autorităţilor pentru jurnalism şi presă, în general, evidenţiază creşterea cenzurii politice tot mai mare şi a autocenzurii în redacţii, potrivit organizaţiei Reporteri Fără Frontiere (RSF) referitor la România în raportul pe 2019 privind libertatea presei din întreaga lume.

Presa s-a transformat progresiv într-un instrument de propagandă politică: mass-media sunt foarte politizate, mecanismele lor de finanţare sunt puţin transparente, chiar corupte, şi politicile editoriale depind de interesele proprietarului mass-media – fenomene care sunt teoretic îngrijorătoare şi care au devenit totuşi normale în România.

Se pare acum că astăzi obiectivul politicienilor la putere este de a evita posibilele pedepse cu închisoarea prin schimbarea legilor anticorupţie şi asigurarea controlului asupra sistemului judiciar şi a instanţelor de judecată. Coaliţia guvernamentală a înlocuit o parte a conducerii audiovizualului public şi l-a făcut dependent de bugetul de stat.

În ceea ce priveşte Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA), acesta nu îşi îndeplineşte cu adevărat rolul de reglementare şi nu condamnă abuzurile, se arată în raport. Aproximativ 12 proprietari media au fost inculpaţi şi fac obiectul unor urmăriri penale efectuate de către Parchetul Anticorupţie sau de către biroul Procurorului general.

Pe de altă parte, autorităţile îi presează în mod constant pe jurnalişti să-şi dezvăluie sursele şi încearcă să reducă la tăcere orice voce critică împotriva sistemului. În unele redacţii se află infiltraţi agenţi guvernamentali care se dau drept jurnalişti, potrivit raportului.

Raportul mai spune că unele mijloace media independente reuşesc să supravieţuiască marilor grupuri, dar sunt ţinta controalelor financiare abuzive ale autorităţilor ori de câte ori au în vizor responsabili politici influenţi. Un nou instrument de presiune a fost adăugat la arsenalul existent: autorităţile, companiile sau persoane private invocă regulamentul general privind protecţia datelor (RGPD) pentru a refuza accesul la informaţii şi îl utilizează totodată pentru a ameninţa şi urmări penal jurnalişti după publicarea unor articole de investigaţie.

Reporteri Fără Frontiere (RSF): Ura împotriva jurnaliştilor a degenerat în violenţă

Ura împotriva jurnaliştilor a degenerat în violenţă, avertizează organizaţia Reporteri Fără Frontiere (RSF) în raportul său din 2019 privind libertatea presei din întreaga lume. Pe harta lumii, numai 24% din cele 180 de ţări şi teritorii studiate arată o situaţie “bună” sau “destul de bună” pentru libertatea presei, faţă de 26% în 2018.

După ce s-a intensificat în ultimii ani, ”ostilitatea împotriva jurnaliştilor, chiar şi ura transmisă în multe ţări de lideri politici, s-a ajuns în cele din urmă la acte mai grave şi frecvente”, subliniază RSF într-un comunicat.

ONG-ul constată “o creştere a pericolelor şi, ca rezultat, un nivel de teamă în unele locuri” printre jurnalişti. Hărţuirea, ameninţările cu moartea, arestările arbitrare fac din ce în ce mai mult parte din “pericolele de la locul de muncă”.

În Statele Unite ale Americii (clasate pe locul 48) s-a instalat un climat din ce în ce mai ostil: ”Niciodată jurnaliştii americani nu au fost ameninţaţi cu moartea ca acum” şi niciodată ”nu au cerut atât de mult companiilor private să le asigure siguranţa”, menţionează RSF. În iunie, patru jurnalişti şi o angajată a ziarului Maine, Capital Gazette, au fost ucişi într-un schimb de focuri.

În Brazilia, clasată pe locul 105, campania prezidenţială marcată de ”discursul de ură” şi dezinformare ”prevesteşte o perioadă întunecată pentru democraţie şi libertatea presei”, potrivit ONG-ului.

La finalul clasamentului, Turkmenistanul se situează după Coreea de Nord, unde o mare parte din mass-media sunt controlate de stat, ultimii corespondenţi ai media în exil fiind ”urmăriţi fără încetare”, notează RSF.

În Vietnam, ca şi în China, presa oficială controlează dezbaterile publice şi zeci de jurnalişti, profesionişti sau nu, sunt în spatele gratiilor. ”Contra-modelul” chinez ”bazat pe o supraveghere şi o manipulare orwelliană a informaţiilor prin intermediul noilor tehnologii, este cu atât mai alarmant cu cât Beijingul promovează de acum modelul său represiv în afara graniţelor sale”, notează RSF.

“Laboratoarele naţionale de control al informaţiilor devin din ce în ce mai numeroase”, avertizează Christophe Deloire, secretar general al RSF. “Există o urgenţă. Avem nevoie de o serie de modele democratice. În caz contrar, aceste contra-modele vor prospera şi se vor înmulţi”, subliniază RSF.

În alte părţi, pluralismul presei ”rezistă din ce în ce mai puţin logicii de concentrare comercială şi intereselor economice”, ca în Japonia (locul 67) şi Australia (locul 21), deplânge RSF.

Şi în Europa, situaţia s-a deteriorat semnificativ. În această zonă care rămâne cea mai sigură, în principiu, jurnaliştii ”trebuie să facă faţă celor mai grave ameninţări”, menţionează RSF: crime în Malta, în Slovacia şi Bulgaria, atacuri verbale şi fizice în Serbia sau Muntenegru sau un nivel inedit de violenţe în timpul protestelor “vestelor galbene” din Franţa (clasată pe locul 32) din partea poliţiei şi a demonstranţilor.

Raportul pentru 2019 este alarmant, dar unele ţări continuă să conducă în clasament, cum ar fi Norvegia, care rămâne lider, Finlanda (locul 2) şi Costa Rica (locul 10), un caz aparte pe continentul american unde jurnaliştii pot lucra în siguranţă.

În alte ţări s-a schimbat, de asemenea, situaţia ca urmare a schimbărilor de regim. În Malaezia (locul 123), Maldive (locul 98), Etiopia (locul 110) şi Gambia (locul 92), sosirea unor noi conducători a adus un aer proaspăt şi presei.

”Apărarea libertăţii şi a fiabilităţii informaţiilor trebuie să devină o problemă majoră pentru cetăţeni, indiferent de ceea ce cred despre jurnalişti, indiferent de critici”, a precizat Christophe Deloire, citat de Agerpres.

RSF stabileşte acest clasament anual, subliniind violenţele comise împotriva jurnaliştilor şi colectând analizele jurnaliştilor, juriştilor şi cercetătorilor din întreaga lume.

ONG-ul evaluează în fiecare teritoriu pluralismul, independenţa mass-media, mediul şi autocenzura, cadrul legal, transparenţa şi calitatea infrastructurilor care susţin producţia de informaţii.