Autor: Radu Magdin, CEO al Smartlink Communications și consultant și analist de risc (geo)politic
Asistăm astăzi la o ascensiune a Sudului Global ce devine din ce în ce mai dinamic și prezent pe scena globală. Observăm o tendință care indică repoziționarea puterilor și piețelor emergente într-un context global plin de provocări, subliniind necesitatea agilității și adaptabilității la noile realități și diversificării abordărilor.
În ciuda vulnerabilităților, această parte ale lumii a demonstrat o capacitate remarcabilă de adaptare, iar ritmul de dezvoltare demografică și economică, precum și a influenței per ansamblu, este unul semnificativ. Iată, încă o dată, o dovadă a rezilienței și ambiției.
Cu un PIB estimat la peste două trilioane de dolari, Brazilia se poziționează ca a noua cea mai mare economie din lume și a șaptea ca populație. Mai mult decât atât, statisticile recente indică un prognostic favorabil pentru consolidarea acestei ascensiuni până în 2030 și 2050. Actor și lider cheie în Sudul Global și nu numai, Brazilia reprezintă un exemplu interesant de dezvoltare și implementare a unui model de creștere atât socială, cât și economică, bine integrat și cu accent pe sustenabilitate. Însă dincolo de evoluțiile individuale, Brazilia este un lider și partener de încredere, prin rolul pe care îl joacă în reprezentarea și apărarea intereselor Sudului Global.
Diversificare și reorientare strategică
Implicațiile unei reorientări către Sudul Global sunt resimțite și la București, nu doar prin dinamica schimburilor comerciale și a fluxului de investiții, ci și prin demersuri precum primul Forum Brazilia-România, ce a avut loc la sfârșitul lunii mai.
Astfel de evenimente, deși adesea contestate sau subestimate, sunt o consecință a semnalului politic transmis în ultima perioadă, precum și proiecției unei prezențe mai active la nivel internațional și a dorinței de a revitaliza diplomația noastră economică.
Chiar dacă foarte criticate în media din cauza extravaganțelor, turneele efectuate de președintele Iohannis în ultimii doi ani, fie în America Latină, Africa, în hub-uri asiatice precum Singapore sau țări cheie precum EAU, Japonia, Coreea de Sud, Israel sau Egipt pot fi considerate ca primi pași ai unei inițiative strategice de consolidare și valorificare a legăturilor, istorice de altfel, cu aceste regiuni dinamice economic și strategic.
Cu alte cuvinte, acest demers a avut un rol semnificativ în transmiterea semnalului de revenire a României pe scena globală și pe continente aparent date uitării în ultimii 30 de ani, ani în care țara noastră s-a concentrat asupra partenerilor tradiționali din Vestul Europei, UE, SUA și NATO. Un astfel de demers validează prin urmare eforturile României de a-și (re)câștiga statutul și de a se (re)poziționa, inclusiv pe chestiuni globale.
În momentul de față, pentru integrarea unei astfel de opțiuni strategice în procesul de redescoperire a rolului pe care România îl poate avea la realul potențial, în plan global, avem nevoie să unim cel puțin patru puncte: ambiție, politică externă orientată spre diversificare, relaționare proactivă și o viziune mai amplă pentru implementarea integrată și generarea unor progrese palpabile.
Pentru a-și spori competitivitatea, România trebuie să aibă în vedere orientarea spre o diversificare strategică, evident de o manieră compatibilă cu prezența noastră în UE și NATO. Deși face parte din Nordul Global, inclusiv prin aspirațiile împărtășite de organizațiile din care face parte, România rămâne o țară cu o memorie instituțională în Sudul Global, inclusiv prin afinitate și compatibilitate. Această compatibilitate, susținută de agilitate pe diferite piețe, poate contribui la asigurarea unei porți de acces pentru afacerile românești, începând cu 2025. O astfel de diversificare nu ar reprezenta însă o decuplare de la piețele tradiționale ce au facilitat și contribuit la creșterea economică robustă din ultimii 25 ani, ci mai degrabă ar însemna suplimentarea acestora. Prin extinderea relațiilor cu Sudul Global, România nu cultivă doar piețe dinamice și parteneriate economice, ci și parteneri de încredere. Demersurile precum misiunile economice, acordurile semnate și forumuri cu potențial precum Forumul Brazilia-România trebuie multiplicate inclusiv cu țări africane cheie, în perioada următoare. Iată o temă importantă pentru viitorul președinte.
În primul rând însă, este nevoie ca România să își asume rolul de partener serios, de încredere, care să construiască împreună cu țările respective, începând cu rețeaua diplomatică actuală și adoptând o politică de piloni regionali. Putem vorbi în acest caz fie despre Nigeria, despre cei trei mari parteneri tradiționali în Nordul Africii sau clubul select al actualelor și viitoarelor megaorașe precum Cairo, Kinshasa, Lagos, Dar es Salaam sau Nairobi (hub-ul regional). Totodată, atât în ASEAN, cât și în alte regiuni ale Asiei, România se poate repoziționa ca hub dinamic, de acces în UE.
Dincolo de eforturile diplomatice și guvernamentale, chiar și poziționările în cooperarea pentru dezvoltare, este nevoie de consolidarea unei baze de înțelegere reciprocă și sporită promovarea legăturilor interculturale și interumane.
Nu în ultimul rând, este nevoie ca România să își dinamizeze imaginea pe piețele existente și nu numai, tocmai pentru a putea trece peste schimbările pe care trebuie să le facă până în 2028-2029. Suntem cu toții conștienți că România trebuie să treacă de la o economie de consum la una de producție și export, în paralel cu reducerea dependenței de fonduri europene și combaterea deficitelor comercial-bugetare.
O astfel de agilitate, susținută în egală măsură de rețele informale, promovarea parteneriatelor economice și valorificare oportunităților, poate însemna salvarea economică a României în 2025, timp în care antreprenorii și economiile vor fi în căutarea de opțiuni.
Da, sună promițător, dar pentru a ajunge la atingerea unor astfel de obiective, este nevoie în primul rând de un nou leadership politic, cu ambiție, viziune și o hartă strategică cu direcții clare, transpuse în acțiuni concrete. Să sperăm că toamna politică ne va aduce această mult-așteptată reorientare globală.