Autor: Andrei Rădulescu
Declanșarea conflictului din Orientul Mijlociu reprezintă un nou șoc din sfera ofertei pe plan mondial, cu caracter simetric și consecințe asimetrice. Este considerat cel mai sever șoc pe piața globală a hidrocarburilor din istorie, mai dramatic comparativ cu șocurile petroliere din anii 1970, dat fiind că aproximativ 20% din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale se realizează prin strâmtoarea Ormuz. Acest conflict reprezintă, totodată, al doilea cel mai negativ șoc din sfera ofertei pe mondial din acest secol digital, după pandemia de coronavirus.
Din perspectiva strict economică, închiderea strâmtorii Ormuz a determinat creșterea puternică a cotațiilor internaționale la țiței, spre cele mai ridicate niveluri din anul 2022, potrivit datelor Fondului Monetar Internațional și Rezervei Federale din Saint Louis, reprezentate în graficul de mai jos.
În acest context, am asistat la intensificarea gradului de incertitudine pe plan mondial. De altfel, în ultimele trimestre incertitudinea a devenit noua certitudine în economia mondială, un proverb al matematicianului John Allen Paulos. Totodată, în cadrul reuniunilor de primăvară ale instituțiilor de la Bretton Woods, Directorul General al Fondului Monetar Internațional (Kristalina Georgieva) a subliniat faptul că nivelul ridicat de incertitudine a devenit o caracteristică permanentă în economia mondială.
În acest context, perspectivele pentru evoluția activității economice pe plan mondial pe termen scurt s-au deteriorat, îndeosebi în țările cu cel mai ridicat grad de expunere la importurile de hidrocarburi din Orientul Mijlociu.
Totodată, majorarea cotațiilor internaționale la țiței și gaze naturale a determinat creșterea puternică a prețurilor la îngrășăminte, cu consecințe negative pentru oferta de produse agro-alimentare în trimestrele următoare.
De asemenea, așteptările cu privire la evoluția prețurilor de consum pe termen scurt au fost revizuite în sens ascendent, aspect care a contribuit la creșterea probabilității ca băncile centrale să majoreze ratele de dobândă de politică monetară în lunile următoare.
Nu în ultimul rând, din perspectiva financiară, declanșarea conflictului din Orientul Mijlociu și consecințele acestuia au determinat intensificarea percepției de risc, majorarea ratelor de dobândă la titlurile de stat, scăderea cotațiilor acțiunilor și aprecierea dolarului american.
Per ansamblu, rezistența economiei mondiale este din nou testată, iar principala necunoscută în acest moment este durata acestui conflict și a perioadei de închidere a strâmtorii Ormuz. În acest context, Fondul Monetar Internațional a redus prognoza de creștere pentru activitatea economică pe mapamond în 2026 cu 0,2 puncte procentuale, la 3,1%. Este cel mai redus ritm anual de creștere din anul pandemic 2020. Această reducere a fost determinată de revizuirea ritmului anual de creștere din țările emergente și în dezvoltare cu 0,3 puncte procentuale la 3,9% în 2026. Prognoza pentru dinamica anuală a activității economice în țările dezvoltate a fost menținută la 1,8% în acest an.
Din perspectiva analizei pe principalele blocuri economice ale lumii, FMI a redus prognoza pentru ritmul anual de creștere cu 0,1 puncte procentuale la 2,3% în SUA, cu 0,1 puncte procentuale la 4,4% în China și cu 0,2 puncte procentuale la 1,1% în Zona Euro în 2026. Cu alte cuvinte, economia europeană va fi din nou, cea care va plăti cea mai ridicată factură a șocului mondial
Pe de altă parte, instituția financiară internațională de la Washington a majorat prognoza pentru ritmul anual al prețurilor de consum pe plan mondial cu 0,6 puncte procentuale la 4,4% în 2026.
Potrivit scenariului macroeconomic advers al instituției financiare internaționale (în care conflictul din Orientul Mijlociu se prelungește până la final de an), economia mondială ar putea crește cu doar 2%, iar inflația mondială ar putea accelera la 6,0% în 2026.