Update articol:

România, locul 14 în UE la nivelul de trai măsurat pe baza consumului individual efectiv

de Dan Pălăngean

România a păstrat anul trecut pe locul 14 în UE la nivelul de trai măsurat pe baza consumului individual efectiv (AIC/locuitor, abrevierea în lb. engleză), potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un nivel de 89% din media Uniunii, figurăm după Irlanda (94%) sau Lituania (92%) dar peste țări precum Spania, Portugalia (ambele cu 88%), Slovenia (87%) sau Polonia (86%).

În varianta mai cunoscută de măsurare a nivelului de trai, care constă în PIB pe locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard, ne-am situat la 80% din media UE, la egalitate cu Polonia și mai sus decât Ungaria, Croația (cu câte 76%), Slovacia (73%), Letonia (71%), Grecia (67%) și Bulgaria (64%).

AIC față de PIB/locuitor 

Potrivit Eurostat, consumul individual efectiv reflectă mai fidel bunăstarea unui cetăţean dintr-o anumită ţară decât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. Acesta din urmă se bazează pe bunurile şi serviciile achiziţionate şi plătite de o gospodărie.

 În schimb, AIC se calculează pe baza bunurilor şi serviciilor realmente consumate de indivizi, fără a ţine cont de faptul că acestea au fost contractate şi plătite de către gospodării, guvern sau organizaţii non-profit. De aceea, este de preferat pentru comparaţii internaţionale și reflectă mai bine nivelul de trai.

Diferenţele rezultă din aceea că ponderea plăţilor făcute direct de gospodării pentru servicii importante, precum sănătatea şi învăţământul, diferă substanțial de la o ţară la alta. Astfel, ordinea aparentă a țărilor după nivelul de trai, ce ar rezulta din compararea PIB/locuitor, poate suferi modificări importante.

Avansul AIC pentru România între 2022 şi 2023, de 4 puncte procentuale, a constituit cea mai mare creștere din UE alături de cea consemnată de Bulgaria. De reținut, în 16 state membre consumul individual a scăzut sau s-a menținut, raportat la media europeană, cea mai mare scădere (-3pp, de la 112% la 109%) fiind consemnată de Suedia (coincidență interesantă pentru noi, este și țara care obține cele mai mici dobânzi la împrumuturile pe termen lung).

Evoluția celor doi indicatori pentru România în intervalul 2013 – 2023 arată o decuplare tot mai semnificativă între rezultatul economic și consumul efectiv al populației, simultan cu o creștere a datoriei publice. De reținut, media UE este ea însăși în continuă evoluție iar un factor esențial care ne-a dus la mijlocul clasamentului UE este nivelul relativ redus al prețurilor de consum (actualmente 59,3% din media UE).

Interesant, ne aflăm în situație inversă faţă de Ungaria, care a păstrat în 2023 70% la AIC/locuitor deși a avut un PIB/locuitor de 76%. Adică stăm ceva mai bine la producţie dar suntem cu mult mai sus la consum (19 pp diferență). Totodată, vecinii de la vest ne produc un deficit comercial major, de circa 2,6 miliarde de euro pe an, și apar pe podium în importurile României, după Germania și Italia.

Cu o datorie publică aflată la un nivel comparabil cu noi ca pondere în PIB, Cehia a redus consumul individual AIC în ultimii doi ani de la 86% la 81% din media UE, deși PIB-ul s-a diminuat marginal, de la 92% la 91%. Singura țară din regiune care, la fel ca noi, consumă mai mult decât produce (80% PIB dar 86% AIC), Polonia, și-a redus datoria publică în intervalul 2019 – 2023 de la 57,2% din PIB la 49,6%, în timp ce noi am crescut-o de la 46,7% la 48,8% și am ajuns la finele T1 2024 la 51,9%.

În context, ar trebui să luăm aminte că, alături de Bulgaria, avem cea mai mare diferență între AIC și PIB/loc. dintre toate țările membre (9 pp în plus pentru AIC), cu excepția Greciei (+12 pp, în contextul în care acolo se ajunge la 16% din PIB cheltuieli cu pensiile). Asocierea cu problemele financiare și cu „lanterna roșie” europeană ar trebui să dea de gândit.

Pentru referință în privința mentalității și abordării sustenabile la nivel macroeconomic, menționăm că Lituania și Franța mai merg pe diferențe pozitive de 6 pp, la fel ca Polonia, în timp ce țările nordice funcționează pe „model ceh”, precum Danemarca (-17pp, PIB 127% dar AIC 110%) sau Olanda (-13pp, PIB 130% dar AIC 117%).

Astfel, rămâne de văzut care vor fi consecințele în tentativa de apropiere de Occident. Deocamdată, România apare drept țara cu cea mai spectaculoasă creştere a nivelului de trai din UE, mai nou cu avansul AIC situat sistematic peste cel al PIB/loc. Însă, de reținut, și cu cea mai însemnată creștere a dezechilibrelor externe.

BVB | Știri BVB

PURCARI WINERIES PUBLIC COMPANY LIMITED (WINE) (12/07/2024)

Informare Depozitarul Central - structura sintetica 05.07.2024

AROBS TRANSILVANIA SOFTWARE (AROBS) (12/07/2024)

Decizie CA cu privire la rezultatele majorarii capitalului social

FONDUL PROPRIETATEA (FP) (12/07/2024)

VAN la data de 30 iunie 2024