AUTOR: Andrei Rădulescu

Climatul macroeconomic din România s-a deteriorat semnificativ pe parcursul ultimelor trimestre, evoluție determinată de provocările cu care se confruntă economia mondială și economia Zonei Euro (nucleul dur al Uniunii Europene, cu o pondere de 85% din PIB, și, totodată, principalul partener economic), precum și de deciziile de politică economică internă în context electoral (care au agravat situația finanțelor publice).

Astfel, datele Eurostat indică o scădere a PIB-ului cu un ritm anual de 0,3% în al treilea trimestru din 2024, cea mai slabă evoluție din ultimul trimestru al anului pandemic 2020.

Atrag atenția cu privire la divergența între România și Zona Euro din perspectiva ritmului anual al PIB-ului pe parcursul ultimelor trimestre, aspect reflectat în graficul următor.

Scăderea economiei interne (din perspectiva ritmului anual) în al treilea trimestru din 2024 a fost determinată de deteriorarea climatului investițional, precum și de provocările structurale din perspectiva competitivității internaționale.

Se evidențiază divergența dintre deteriorarea climatului investițional și ritmul solid de creștere din sfera consumului privat, evoluție puternic influențată de politica de venituri implementate în anul electoral 2024.

Conform statisticilor Eurostat, formarea brută de capital fix s-a diminuat cu un ritm anual de 0,4% în trimestrul III 2024 în România, cea mai slabă dinamică din al doilea trimestru al anului 2022, în contextul gradului ridicat de incertitudine, climatului investițional dificil pe plan european și perspectivelor de implementare de măsuri pentru majorarea fiscalității, dat fiind nivelul ridicat al deficitului bugetar (peste 6% din PIB în perioada ianuarie – octombrie 2024, potrivit datelor Ministerului de Finanțe).

Pe de altă parte, volumul consumului privat (principala componentă a PIB din perspectiva cererii agregate) din România a crescut cu ritmuri anuale ridicate în primele trei trimestre din 2024 (5,6%, 9,2%, respectiv 5,0% potrivit Eurostat), evoluție susținută de politica de majorarea semnificativă a salariilor publice în context electoral. Datele publicate de Ministerul de Finanțe indică creșterea cheltuielilor de personal ale statului cu un ritm anual de 23,8% în perioada ianuarie – octombrie 2024.

Atrag atenția cu privire la deteriorarea competitivității internaționale, volumul exporturilor României scăzând pentru al doilea trimestru consecutiv în trimestrul III 2024, cu un ritm anual în intensificare la 4,9%, cea mai severă ajustare din trimestrul III 2020, potrivit datelor Eurostat. În graficul următor se observă divergența semnificativă între România și Zona Euro din perspectiva dinamicii anuale a volumului exporturilor pe parcursul ultimelor trimestre.

Perspectivele pentru evoluția economiei interne pe termen scurt (următoarele patru trimestre) sunt nefavorabile, date fiind incertitudinile din sfera politică internă și contextul dificil din economia europeană. Atrag atenția cu privire la faptul că probabilitatea incidenței recesiunii este foarte ridicată, aspect evidențiat și de scăderea volumului producției de bunuri de capital cu o dinamică anuală de 3,7% în perioada ianuarie – octombrie 2024, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Deteriorarea severă a ritmului activității economice, coroborată cu nivelul ridicat al cheltuielilor publice curente (în contextul politicii de venituri implementată în anul electoral, care nu are caracter sustenabil) exprimă perspective nefavorabile pentru evoluția deficitului bugetar și datoriei publice pe plan intern în perioada următoare, aspect semnalat și de decizia recentă a Fitch de a reduce perspectiva rating-ului investițional (la negativă) în această săptămână.

Concluzionând, urmează o perioadă de turbulențe pe piața financiară internă, amploarea acestora fiind dependentă de climatul din piețele internaționale și de contextul politic intern. În acest context, foarte probabil vom asista la presiuni de creștere a costurilor de finanțare ale statului. De altfel, pe parcursul ultimelor luni costul finanțării statului pe scadența 10 ani a fost mai ridicat comparativ cu dinamica anuală a PIB-ului nominal pe termen lung. Cu alte cuvinte, finanțele publice se confruntă deja cu fenomenul de bulgăre de zăpadă, acumularea de datorie publică prin prisma unui cost de finanțare superior ritmului de evoluție a PIB-ului nominal.

Prin urmare, s-ar putea ajunge destul de repede la situația în care statul să nu mai poată face față cheltuielilor curente, să nu se mai poată finanța și să piardă rating-ul investițional, provocări de o anvergură similară perioadei Marii Crize Financiare.

Atrag atenția cu privire la faptul că în 2008 ponderea datoriei publice în PIB s-a situat la 13%, acest indicator majorându-se la peste 30% în 2010 (în doi ani), conform statisticilor Fondului Monetar Internațional (FMI).

La nivelul lunii septembrie 2024 ponderea datoriei publice în PIB s-a situat la 61,1%, conform datelor Ministerului de Finanțe, peste nivelul stabilit de criteriul de la Maastricht. În acest context, România se confruntă cu riscul unor ieșiri masive de capital, într-un ritm rapid, care să determine o recesiune severă în trimestrele următoare.