General-colonelul Aleksandr Ceaiko a fost numit în calitare de nou comandant-şef al Forţelor aerospatiale ale Rusiei, în componenţa cărora intră forţele de apărare antiaeriană şi de apărare antirachetă, potrivit informaţiilor publicate luni de portalul rusesc RBC, citat de EFE.
Ceaiko, a cărui numire nu a fost încă oficial confirmată de Ministerul rus al Apărării, l-ar înlocui astfel pe generalul Viktor Afzalov, precizează Agerpres.
Născut în 1971 în regiunea Moscovei, Ceaiko a servit în Statul Major al Forţelor armate ale Rusiei.
Din 2015, el a participat la operaţiunea militară rusă din Siria. Potrivit ziarului proguvernamental Izvestia, lui Ceaiko i-a fost acordat titlul de Erou al Rusiei printr-un decret secret în 2020.
În luna martie, generalul rus a fost sancţionat de Uniunea Europeană alături de alţi comandanţi ruşi pe care Kievul îi consideră responsabili de masacrul de la Bucea, la începutul războiului ruso-ucrainean.
Ceaiko a fost, de asemenea, inclus pe o listă britanică de sancţiuni pentru participarea la războiul din Siria. Metodele generalului rus aplicate în Siria au fost criticate, în special, de organizaţia pentru drepturile omului Human Rights Watch.
În Ucraina, Ceaiko este acuzat de încălcarea integrităţii teritoriale şi a inviolabilităţii ţării, precum şi de planificarea, pregătirea, iniţierea şi purtarea unui război agresiv. Potrivit Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), general-colonelul Ceaiko a fost implicat direct în pregătirea şi invadarea regiunilor din nordul Ucrainei la începutul războiului în februarie 2022.
În plus, anchetatorii ucraineni consideră că Ceaiko a dat un ordin direct de utilizare a avioanelor de atac asupra unor clădiri rezidenţiale cu mai multe etaje din localitatea Borodianka la începutul lunii martie 2022. Potrivit Parchetului General, atacurile aeriene ruseşti au distrus atunci şase blocuri de apartamente şi au ucis peste 30 de persoane.
Putin a decis să-l înlocuiască pe comandantul Forţelor aerospaţiale, responsabile, printre altele, de apărarea antiaeriană, după o serie de atacuri ucrainene cu drone pe care antiaeriana rusă nu a putut să le respingă, notează luni publicaţia rusă independentă The Moscow Times.
La sfârşitul lunii martie, cele mai mari porturi petroliere ale Rusiei de la Marea Baltică au fost atacate de ucraineni cu drone, ceea ce a dus la oprirea exporturilor ruseşti de ţiţei. În aprilie, instalaţii petroliere din Rusia au fost atacate de peste 20 de ori: cel puţin nouă rafinării au fost afectate, dintre care cinci şi-au încetat temporar activitatea, ceea ce a dus la scăderea rafinării petrolului în ţară la cel mai scăzut nivel din 2009.
Portul şi rafinăria de petrol din Tuapse au fost lovite de patru ori, unde au ars zeci de mii de tone de petrol şi produse petroliere, iar o “ploaie de petrol” s-a abătut asupra oraşului, cantităţi imense de păcură deversându-se în mare.
Pe 30 aprilie, situaţia s-a repetat la Perm, unde au fost afectate rezervoarele de stocare ale Transneft şi rafinăria Permnefteorgsintez, a şaptea ca mărime din Rusia.
Din cauza ameninţării cu drone, Kremlinul a fost nevoit să scurteze parada de Ziua Victoriei de la Moscova: pentru prima dată din 2009, aceasta va avea loc fără tehnică militară. Parada din Piaţa Roşie va dura mai puţin de o oră, în loc de ora şi jumătate, cât durează tradiţional. Din raţiuni de securitate, deputaţii Dumei de Stat (camera inferioară) nu vor putea să stea în tribune.
| Știri BVB