Liderii principalelor formațiuni pro-independență din Scoția și Țara Galilor și ai Sinn Féin din Irlanda de Nord se reunesc luni, la Cardiff, într-un demers comun privind dreptul la autodeterminare și viitorul constituțional al Regatului Unit. Ei sunt așteptați să semneze un memorandum prin care cer Westminsterului să „pregătească, planifice și faciliteze schimbarea constituțională în Țara Galilor, Scoția și Irlanda de Nord”, potrivit The Guardian.
La reuniune participă John Swinney, liderul Scottish National Party (SNP) și premierul Scoției, Rhun ap Iorwerth, liderul Plaid Cymru și premierul Țării Galilor, Michelle O’Neill, vicepreședinte Sinn Féin și premier al Irlandei de Nord, precum și Mary Lou McDonald, președintele Sinn Féin.
Cei trei premieri participă însă la reuniune în calitate de lideri de partid, nu ca reprezentanți oficiali ai guvernelor pe care le conduc, o distincție importantă din punct de vedere instituțional.
Întâlnirea este semnificativă deoarece, după victoria Plaid Cymru la alegerile pentru Senedd din luna mai, partidele care susțin independența sau, în cazul Sinn Féin, reunificarea Irlandei se află pentru prima dată la conducerea administrațiilor devoluate din toate cele trei națiuni.
-
John Swinney: „Suntem într-un moment crucial al schimbării constituționale”
Premierul Scoției, John Swinney, consideră că actualul context politic oferă o nouă oportunitate pentru contestarea controlului exercitat de Westminster asupra organizării unor referendumuri.
„Suntem într-un moment crucial al schimbării constituționale”, a declarat Swinney înaintea reuniunii de la Cardiff, argumentând că populațiile celor trei națiuni trebuie să aibă un cuvânt semnificativ de spus asupra propriului viitor.
Scoția se află în centrul disputei după declarațiile recente ale premierului britanic Andy Burnham. Acesta a sugerat în Camera Comunelor că un nou referendum privind independența ar putea avea loc dacă opinia publică ar demonstra existența unei cereri pentru organizarea lui.
Swinney a interpretat declarația drept o schimbare importantă de poziție și i-a solicitat premierului britanic discuții privind crearea unui mecanism legal agreat pentru organizarea unui al doilea referendum. Burnham afirmase anterior că repetarea referendumului din 2014 rămâne „off limits”.
Problema independenței Scoției rămâne însă foarte disputată. La referendumul din 2014, 55% dintre alegători au votat pentru menținerea Scoției în Regatul Unit. Profesorul Sir John Curtice apreciază că naționaliștii ar avea nevoie probabil de un sprijin mult mai clar și persistent – în jurul nivelului de 60% – pentru ca presiunea pentru un nou referendum să devină dificil de ignorat.
-
Țara Galilor: „Suntem o națiune. Nu suntem o regiune a Angliei”
Situația politică din Țara Galilor s-a modificat substanțial după victoria Plaid Cymru la alegerile pentru Senedd din mai. Rhun ap Iorwerth a devenit primul premier galez din afara Labour de la introducerea devoluției și susține atât transferarea unor noi competențe de la Londra către Cardiff, cât și, pe termen lung, independența Țării Galilor.
„Suntem o națiune. Nu suntem o regiune a Angliei”, a declarat ap Iorwerth, avertizând că modelul de devoluție aplicat regiunilor engleze nu poate fi transpus asupra Țării Galilor.
Plaid Cymru a promis în programul său electoral să solicite oficial transferarea către instituțiile galeze a dreptului de a decide calendarul, întrebarea și procedura unui eventual referendum privind independența.
O asemenea schimbare nu poate fi însă decisă unilateral de Cardiff. Potrivit analizei juridice a House of Commons Library, transferarea acestei competențe ar necesita modificarea cadrului legislativ britanic și aprobarea atât a Parlamentului Regatului Unit, cât și a Senedd.
Ap Iorwerth afirmă că independența reprezintă destinația pe termen lung a „călătoriei constituționale” a Țării Galilor, dar spune că nu stabilește un calendar și că decizia aparține populației galeze.
-
Irlanda de Nord nu discută despre independență, ci despre reunificarea Irlandei
Situația Irlandei de Nord este fundamental diferită de cea a Scoției și Țării Galilor. inn Féin nu urmărește constituirea Irlandei de Nord ca stat independent, ci ieșirea acesteia din Regatul Unit și reunificarea cu Republica Irlanda.
În plus, Acordul din Vinerea Mare oferă deja un mecanism juridic pentru organizarea unui referendum asupra statutului constituțional al Irlandei de Nord, în anumite condiții.
Subiectul a primit în ultimele zile un impuls neașteptat chiar din partea președintelui american Donald Trump. Aflat în Irlanda, Trump și-a exprimat sprijinul pentru o Irlandă unită, afirmațiile sale provocând reacții puternice în Regatul Unit și în rândul unioniștilor nord-irlandezi.
Guvernul britanic a reafirmat că va respecta cadrul stabilit prin Acordul din Vinerea Mare, în timp ce reprezentanții Sinn Féin au salutat poziția președintelui american.
-
Un memorandum pentru schimbarea constituțională, dar nu trei referendumuri iminente
Memorandumul pregătit la Cardiff nu înseamnă declanșarea automată a unor referendumuri și nici desprinderea iminentă a celor trei națiuni de Regatul Unit. Miza politică este însă importantă: SNP, Plaid Cymru și Sinn Féin încearcă să transforme revendicările constituționale distincte ale Scoției, Țării Galilor și Irlandei de Nord într-o platformă comună privind dreptul la autodeterminare.
Pe lângă viitorul constituțional, liderii urmează să discute cooperarea economică, energia, Europa și relațiile internaționale. O sursă Plaid Cymru a descris summitul drept o oportunitate pentru crearea unui „nou parteneriat între națiunile noastre”.
Datele citate de The Guardian indică însă diferențe importante între cele trei teritorii în ceea ce privește sprijinul public: aproximativ 47% în Scoția, 36% în Irlanda de Nord și 32% în Țara Galilor ar susține în prezent schimbarea statutului constituțional relevant fiecărei națiuni.
Prin urmare, reuniunea de la Cardiff nu reprezintă începutul formal al destrămării Regatului Unit, dar marchează o coordonare politică neobișnuită între principalele mișcări naționaliste din cele trei națiuni și readuce în prim-plan una dintre cele mai sensibile întrebări pentru Londra: în ce condiții poate o națiune componentă a Regatului Unit să decidă democratic că dorește să îl părăsească?
| Știri BVB