• „Serviciile secrete ale Moscovei reprezintă cea mai mare amenințare actuală de spionaj, atât surse cibernetice, cât și umane”

Cel puțin o treime din cei aproximativ 220 de diplomați ruși acreditați în Elveția, în birourile din Berna și Geneva, sunt spioni pentru serviciile secrete ale Moscovei. Asta afirmă Serviciul Confederal de Informații (DNB), agenția de informații elvețiană, în raportul său privind securitatea națională pentru 2023, potrivit agenzianova.com.

Documentul arată: „În Europa, Elveția se numără printre statele în care agenții ruși sub acoperire diplomatică sunt mai activi, datorită rolului Elveţiei de țară care găzduiește organizații internaționale”.

Intervievat de ziarul „Frankfurter Allgemeine Zeitung”, DNB a subliniat că serviciile secrete ale Moscovei reprezintă cea mai mare amenințare actuală de spionaj, atât din surse cibernetice, cât și din surse umane. Serviciul a adăugat că misiunile diplomatice ruse din Elveția sunt folosite „în principal pentru aceste activități”. Cu toate acestea, nici DNB, nici Ministerul de Externe de la Berna nu au răspuns la întrebarea dacă Confederația Elvețiană a expulzat spioni ruși în ultimii doi ani.

Potrivit istoricului Adrian Haenni, cercetător la Centrul Austriac pentru Studii de Informaţii, Propagande şi Securitate (Acipss), este posibil ca serviciile secrete ale Moscovei să-şi fi extins activităţile în Elveţia.

Câteva țări au expulzat agenți ruși sub acoperire diplomatică. Pentru Haenni, este așadar logic ca agențiile de informații ale Rusiei să își intensifice activitățile de spionaj acolo unde personalul lor nu este „foarte deranjat”, ca în Viena și Geneva.

Sediul Națiunilor Unite, al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), al Organizației Mondiale a Sănătății și al mai multor alte organizații internaționale, Elveţia s-a transformat într-un „centru de spionaj în Europa”. La aceasta contribuie și locația favorabilă „în inima Europei”.

În acest sens, Haenni a remarcat: „De la Geneva poţi călători în spațiul Schengen fără control al pașapoartelor”. Istoricul a amintit apoi că Elveția a jucat un rol în legătură cu tentativa de otrăvire a lui Serghei Skripal, fost colonel al Direcției Generale pentru Informații (GRU, agenția rusă de informații militare), care a avut loc în 2018 la Salisbury, în Regatul Unit. Presupușii autori ai atacului, agenții GRU Alexander Mishkin și Anatoly Tschepiga, au fost la Geneva de mai multe ori înainte de a acţiona. Alți doi spioni din același serviciu au fost arestați după ce au parcat o mașină plină cu echipamente de supraveghere în fața sediului Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice (OPCW) din Spiez, Elveția.

La Geneva, serviciile de informații de la Moscova ar fi pregătit și atacurile cunoscute sub numele de „sindromul Havana” cu agenți infiltrați precum „studenți la limba engleză sau angajați ai misiunii permanente a Federației Ruse la Națiunile Unite. Mai mult, colonelul GRU Egor Gordienko a fost acreditat ca diplomat la OMC până în 2020. Ofițerul figurează ca agent în unitatea 29155 al aceluiași serviciu, specializat în acțiuni de sabotaj și asasinat.

Potrivit zvonurilor, cazuri de „sindrom Havana” au apărut și în misiunea Statelor Unite la ONU de la Geneva. Întrebat despre această chestiune, DNB a răspuns că este „conștientă de sindromul Havana, dar nu comentează cele relatate de mass-media”.

Potrivit lui Haenni, prezența puternică a agenților ruși la Geneva depinde și de faptul că DNB este „un serviciu de informații mic și relativ slab”. Pe lângă contrainformații, agenția cu doar 420 de angajați se ocupă de lupta împotriva terorismului și extremismului. Pentru istoric, această slăbiciune este dorită din punct de vedere politic deoarece „o abordare mai activă împotriva oficialilor serviciilor secrete străine intră în conflict cu obiectivul guvernului elvețian” de a acționa ca „mediator în conflictele internaționale”.

Haenni crede că „laissez-faire”-ul dorit de Elveția față de numeroșii spioni ruși de pe teritoriul său este greșit și recomandă schimbarea cursului. Faptul că agenții de la Moscova au pregătit atacuri din Elveția ridică întrebări legate de politica de securitate și dăunează reputației țării.

Mai mult, „pasivitatea” executivului de la Berna pune în pericol siguranța criticilor „regimului rus” care trăiesc în Elveția.

Haenni nu se așteaptă ca serviciile secrete ale Moscovei să comită crime pe teritoriul elvețian, pentru că „altfel ar pune în pericol importanta lor bază operațională din Elveția”. În același timp, istoricul crede că Elveția ar putea adopta o abordare mai ofensivă și ar putea expulza spionii ruși descoperiți.

Între timp, fostul diplomat rus Boris Bondarev, care era acreditat la Geneva, și-a părăsit cariera în semn de protest față de invadarea Ucrainei de către țara sa. Potrivit lui Bondarev, „Elveția este pregătită pentru momentul în care va fi din nou potrivit să-i întâmpine pe teritoriul său pe rușii de rang înalt. De când a demisionat, fostul diplomat trăiește sub protecția poliției într-o locație nedezvăluită din Elveția.