Eurodeputatul Siegfried Mureșan a spus azi că a propus, în Parlamentul European, un proiect care prevede o perioadă de grație de 12 luni pentru implementarea Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR), care, pe cadrul legal în vigoare, sunt prevăzute să se încheie în august 2026. Pe legislația europeană actuală nu mai pot fi făcute decontări după 31 august 2026.

Siegfried Mureșan, co-raportor al Parlamentului European pentru acest buget multianual, a spus: “Avem în lucru în Parlamentul European un raport nelegislativ pe evaluarea implementării tuturor Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență, pentru care sunt responsabil alături de colegul Victor Negrescu din partea grupului socialiștilor.

Eu și Victor Negrescu am propus, în acest proiect de raport pe care l-am depus săptămâna aceasta în Parlamentul European, posibilitatea ca proiecte aflate în desfășurare în PNRR și care au deja o pondere de implementare de minim 20 la sută, să primească o perioadă de grație de douăsprezece luni. Este o propunere comună a noastră ca responsabili de implementarea PNRR-urilor.

Încă nu este aprobată de Parlamentul European. O vom negocia cu colegii. O prelungire infinită a Mecanismului european de redresare și reziliență nu a fost prevăzută, nu o permite legislația europeană. Acesta a fost un document unic pentru o criză unică, pandemia generată de coronavirus, dar încercăm să emitem o perioadă de grație. Propunerea noastră inițială este de douăsprezece luni, să vedem reacții din Parlamentul European, să vedem dacă reușim să impunem douăsprezece luni, puțin mai mult sau poate mai puțin. Dar nu avem o certitudine în momentul de față.

Ca atare, mesajul către autorități, către beneficiari, este că, pe legislația actuală, PNRR se încheie în august 2026. Ca atare, trebuie grăbită implementarea.”

*România, doar două cererei de plată aprobate; Mureșan: Anticipez că dialogul cu Comisia Europeană pe cererea de plată 3 se va finaliza în următoarele săptămâni

Autoritățile din toate statele membre au avut nevoie de prea mult timp pentru a înțelege că PNRR este un plan de investiții, dar este și un plan de reforme și, fără îndeplinirea reformelor, riscăm să nu primim banii de investiții, a mai spus Siegfried Mureșan: “A fost nevoie de timp pentru toate statele membre pentru a înțelege cum funcționează PNRR-urile.

România, la finalul anului 2023, stătea destul de bine în raport cu alte state membre ale Uniunii Europene. Avuseserăm PNRR depus la timp, prefinanțarea primită la finalul anului 2021, aproximativ 3 miliarde de euro, și două tranșe. La momentul la care noi primiserăm a doua tranșă, la finalul anului 2023, eram doar opt state membre ale Uniunii Europene care aveam primită prefinanțarea și două tranșe. Eram în prima treime. Din păcate, România a acumulat întârzieri de la finalul anului 2023 și guvernul care a existat nu a reușit să primească nicio tranșă adițională decontată. În momentul de față, noi suntem tot la două tranșe. În momentul de față suntem 18 state care am primit două tranșe. Sunt 10 state care au primit deja trei tranșe. Sunt șapte state, care au primit patru tranșe. Sunt trei state care au primit deja 5 tranșe și este un stat, Italia, care a primit 6.

În condițiile în care nu am avut nicio tranșă decontată pe toată durata anului 2024, cred că e corect să spunem că am acumulat oarece întârzieri și, din prima treime a clasamentului, acum suntem în a doua jumătate, suntem în zona locului 18, suntem 18 state care am primit două tranșe, dar 10 state deja sunt înaintea noastră, au trei tranșe decontate.

Pe cererea de plata 3, există dialog între Comisia Europeană și Guvernul României, anticipez că acest dialog se va finaliza în următoarele săptămâni, fiindcă nu e bine nici pentru autoritățile din România, nici pentru Comisia Europeană să tot negocieze pe aceeași chestie un an jumatate. Avem de îndeplinit ținte, jaloane. Dacă le îndeplinim pe toate, vom primi o plată totală pe a treia tranșă. Dacă nu, va fi doar o plată parțială, o parte din fonduri vor rămâne suspendate, pentru șase luni de zile, timp în care, dacă îndeplinim acele ținte si jaloane, se vor debloca și restul de bani. Cea de-a treia tranșă va trebui trebui finalizata cât de curând, fiindcă se discută deja de mai mult de un an între Comisia Europeană și Guvern și, după aceea, trebuie depusă cea de-a patra cerere de plată.”

*”Unele din reformele de la cererea de plată 4 pornesc de la premisa că reformele de la cererea 3 au fost îndeplinite”

Cererea de plată 3 are 74 de jaloane, din care trei sunt neîndeplinite, spune Mureșan: ”Cele trei ținte și jaloane sunt însă semnificative. Comisia Europeană are un mecanism al plăților parțiale prin care, dacă nu sunt îndeplinite toate țintele și jaloanele, rămâne blocată o sumă de bani pentru șase luni de zile, primești o perioadă de grație pentru a îndeplini acele ținte și jaloane. Dacă în cele șase luni le îndeplinești, sunt deblocați toți banii. Banii blocați pentru un jalon neîndeplinit depind de importanța jalonului, de ponderea sa. România are trei ținte și jaloane neîndeplinite, toate trei de importanță majoră. Unul este legat de managementul companiilor de stat, o chestiune fundamentală legată de eficiența marilor întreprinderi, unde procedurile de numire și de selecție nu au fost corespunzătoare normelor europene. Au fost în comitetele de selecție persoane care au fost și candidați. Ca atare, Comisia Europeană solicită reluarea acestor proceduri, altfel suma aferentă va fi blocată pentru șase luni de zile. Cel de-al doilea jalon este reducerea pragului la microîntreprinderi, iar cel de-al treilea sunt două proiecte de investiții, metroul din Cluj, și o linie de cale ferată unde trebuie respectate toate normele europene. La acestea trei există probleme.

Chiar și presupunând că niciuna dintre aceste trei probleme nu ar fi rezolvate, noi tot am primi o parte semnificativă din cea de-a treia cerere de plată. Nu pot specula privind anvergura sumei care ar fi blocată. Comisia Europeană ne-ar notifica în următoarele săptămâni”.

Legat de cererea 4, țintele și jaloanele sunt legate de obicei la o cerere de plată de cea anterioară, potrivit eurodeputatului: ”Ca atare, unele din reformele de făcut la cererea 4 de exemplu de natură fiscal bugetară pornesc de la premisa că reformele fiscal bugetare la cererea 3 au fost îndeplinite, de pildă reducerea pragului la microîntreprinderi. Deci Comisia Europeană nu va evalua și nu va încheia evaluarea pe o cerere de plată dacă cererea de plată anterioară nu este închisă. Țintele și jaloanele merg în lanț. De aceea este important să îndeplinim țintele și jaloanele de la primele cereri de plată, căci dacă rămân unele neîndeplinite, acelea vor duce automat la o evaluare negativă la plățile ulterioare și am avea sume de bani blocate în continuare. Încă nu suntem practic în această situație, dar avem nevoie de închiderea cererii 3 pentru ca cererea 4 să poată fi evaluată.”

Tranșa 3 din PNRR este de 2,3 miliarde de euro.

*Buget UE multiannual – mai flexibil

Siegfried Mureșan a susținut vineri, 7 februarie 2025, un briefing de presă la București, axat pe viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene (MFF) pentru perioada 2028-2034.

Domnia sa a spus că se dorește reducerea birocrației și mai multă flexibilitate, precum și punerea în rezervă a unor fonduri.

Mureșan a spus: “UE are o capacitate limitată de a reacționa dacă se întâmplă lucruri neprevăzute. 7 ani este perioadă foarte lungă, în care se pot întâmplă lucruri neprevăzute. (..)

Dorim rezerve mai mari în bugetul UE și mai multă flexibilitate, pentru ca deciziile finale să poată fi luate în cadrul procedurilor bugetare anuale, în funcție de evoluția pe cei 7 ani.”

Parlamentul European insistă ca bugetul pentru 2028-2034 să conțină o clauză specială de revizuire, în cazul în care Uniunea Europeană se va extinde în perioada acoperită de buget.

Mureșan a subliniat că prioritățile bugetare trebuie să asigure un echilibru al alocărilor între programele tradiționale, cum sunt politica agricolă comună sau cea de coeziune, și noile priorități ale Uniunii Europene: cercetare, dezvoltare, digitalizare, protecție a frontierelor externe și securitate-apărare.

Domnia sa a mai menționat securitatea și apărarea – ca prioritate absolută, dar și creșterea rolului instituției procurorului șef european.