Update articol:

Simona Fătu, AAI: Implementarea standardelor de guvernanță ar trebui să aibă ca rezultat o administrare responsabilă, o activitate eficace și un comportament etic al organizației

Implementarea standardelor de guvernanță ar trebui să aibă ca rezultat o administrare responsabilă, o activitate eficace și un comportament etic al organizației, ne-a spus Simona Fătu, Presedintele Asociației Administratorilor Independenți, în cadrul unui interviu.

Asociația Administratorilor Independenți – AAI, împreună cu Organismul Național de Standardizare – ASRO, a anunțat recent adoptarea standardului internațional ISO 37000:2021 ca standard român – SR ISO 37000.

Simona Fătu ne-a prezentat principiile și beneficiile adoptarii standardului ISO 37000 în România. Standardul se adresează companiilor de orice tip precum și celor care le sprijină în îndeplinirea scopului pentru care au fost create, respectiv practicienilor din domeniul guvernanței care fac parte din structurile de guvernanță ale societăților.

***

Care sunt principiile incluse în standardul ISO 37000?

Simona Fătu: Standardul reprezintă un set de principii centrate în jurul conceptului de „scop al organizației”, principii evidențiate ilustrativ chiar sub forma unor straturi ce învelesc un miez. Scopul unei organizații este diferit de obiectul de activitate al acesteia, după cum adesea se confundă și nici nu se rezumă doar la a face profit, după cum ar putea fi cazul societăților („for profit organization”). Spre exemplu, scopul posibil al unei companii care exploatează sarea, ar putea fi stabilit astfel: „asigurarea satisfacerii nevoilor curente ale unei comunități (ce poate fi delimitată geografic regional, de exemplu, din Europa de Est) prin furnizarea resursei minerale cunoscute sub denumirea de sare, direct către consumatorul final sau către alte societăți ce o folosesc ca materie primă în scopul creării de noi produse sau servicii furnizând, totodată, valoare celor care asigură capitalul necesar funcționarii societății; sarea este extrasă prin tehnologii care nu dăunează mediului înconjurător și, pe cât posibil, care ar putea conduce la refacerea resursei primare și este exploatată într-o cantitate anuală care să permită asigurarea nevoilor și pentru generațiile viitoare”. Obiectul de activitate al unei astfel de companii poate include o multitudine de activității care concură la îndeplinirea scopul propus, precum: exploatarea și prelucrarea minereului, comercializarea unei varietăți mari de produse sau, mai mici în cazul în care se decide vânzarea acesteia ca materie primă, servicii de transport dacă se decide internalizarea acestui tip de serviciu, etc. Obiectul de activitate, produsele comercializate, tehnologiile utilizate, toate acestea trebuie să fie realizate în legătură, și în acord, cu scopul definit al societății. Acestea pot fi modificate în timp, în funcție de strategia adoptată de organele de conducere, strategie ce ar trebui să țină seama de resursele (naturale, de capital, tehnologice, umane) pe care aceștia le au la dispoziție, respectiv de necesitățile sau de oportunitățile oferite de piețe.

Cât privește principiile pe care standardul le include, acestea sunt structurate sub forma unor “principii fundamentale” și a unor „principii facilitatoare”. Standardul prevede patru principii fundamentale, astfel după cum urmează: activitatea desfășurată de organizație să genereze valoare, organizația să aibă formulată o strategie, să existe funcția de supervizare a tuturor activităților (inclusiv a actului de conducere) și să existe proceduri de responsabilizare și acționare în răspundere a tuturor celor implicați în activitatea organizației, inclusiv a organelor de conducere. Am să invit cititorii să descopere celelalte șase principii facilitatoare care conduc la îndeplinirea celor fundamentale și am să închei răspunsul la acestă întrebare menționând că cel mai important este ca toate aceste activități să aibă legătură și să servească scopului definit al organizației respective.

Cine trebuie să aplice standardul ISO 37000 în România?

Simona Fătu: Așa cum reiese și din denumire, standardul poate fi aplicat de către orice organizație incluzând companii, organizații guvernamentale sau non-guvernamentale, asociații, fundații, etc. Standardul privind guvernanța organizațiilor nu are atașată o obligație legală de implementare, fiind adoptat, actualmente, sub formă de ghid. Pe de altă parte și standardul de produs a început sub formă de recomandare însă a devenit, între timp, un standard obligatoriu care aduce beneficii consumatorilor fiind totodată un potențator de progres, căci standardizarea crează premisele dezvoltării de noi produse, servicii sau tehnologii. Acestea din urmă ar trebui să fie motivele pentru care conformarea voluntara să fie acceptată de o mai largă majoritate, în zilele noastre.

Care sunt beneficiile adoptarii standardului pentru comunitate?

Simona Fătu: Implementarea standardului presupune menținerea unui dialog permanent între companie și părțile interesate, reprezentate, în fapt de cei care au înființat sau dețin organizația și pe care standardul îi numește „părți membre” dar și cu „părțile interesate de referință”, adică cu acele părți către care organul de conducere decide să dea socoteală atunci când ia decizii, categorie în care pot fi incluși: clienții, furnizorii, angajații, autoritățile, creditorii, comunitățile, etc. Prin urmare, agreerea unor obiective comune între organizație și părțile sus-menționate, pentru îndeplinirea cărora organizația alocă, proporțional, resurse reprezintă cel mai mare beneficiu, pentru că în acest fel toți vor avea de câștigat. Pe de altă parte și comunitățile, ca de altfel toate părțile interesate, ar trebui să aibă în vedere faptul că resursele sunt limitate și prin urmare trebuie să aibă, cu toții, responsabilitatea de a agrea obiective și ținte care să satisfacă acel nivel al nevoilor noastre actuale care să nu compromită capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface nevoi similare.

Spuneați că problema companiilor de stat o reprezintă faptul că proprietarul nu-și înțelege rolul pe care trebuie să-l îndeplinească în relația cu companiile. Considerați că asumarea unor standarde precum ISO 37000 ar putea rezolva această problemă în țara noastră?

Simona Fătu: Implementarea standardelor de guvernanță ar trebui să aibă ca rezultat o administrare responsabilă, o activitate eficace și un comportament etic al organizației și implicit al tuturor celor care se află în legătură cu aceasta. Dacă rezultatul este acesta înseamna că și părțile interesate, în speță proprietarii, înțeleg să acționeze într-un cadru care să permită obținerea unor astfel de rezultate. Pe de altă parte, este dificil de îngrădit acțiunile unui acționar care are puterea de a face mai mult decât ar trebui să facă însă, prin dialog și negociere, totul este posibil.

Cine trebuie să decidă aplicarea standardului într-o companie – managementul sau acționarii?

Simona Fătu: Decizia privind aplicarea standardului aparține celui pe care standardul îl numește organul de conducere pentru că acesta poartă răspunderea față de acționari pentru modul în care administrează patrimoniul societății și față de lege pentru efectele produse de activitatea societății. Standardul folosește termenul de organ de conducere pentru că, în funcție de tipul organizației și a legilor specifice ce reglementează structurile de conducere, organele de conducere pot avea denumiri și rolului diferite. Spre exemplu, companiile mari listate sau cele care activează în domenii reglementate precum cel financiar-bancar prezintă sisteme de conducere complexe de tipul consililor de administrație sau de supraveghere în care funcția de management este distinctă de cea de supraveghere. În astfel de situații, consiliul de administrație respectiv cel de supraveghere decide aplicarea standardului, în timp ce în organizațiile în care există doar administratori/manageri cu funcții executive, atunci aceștia sunt responsabili de implementarea standardelor. După cum am amintit mai sus acționarii sunt „parte interesată” și, prin urmare, sunt incluși în rândul beneficiarilor implementării standardelor. Susținerea de care acționarii pot da dovadă în implementarea standardelor constă tocmai în neimplicarea lor în dialogul pe care organul de conducere îl poartă permanent cu toate părțile interesate în scopul alinierii intereselor lor și generării de valoare pentru toți. Implicarea acționarilor în acest proces de negociere, care se află în responsabilitatea conducerii, nu poate conduce decât la dezechilibre generatoare de conflicte care se traduc în pierderi de valoare datorită disfuncționalităților sau chiar întreruperii activității companiilor cu efecte negative pentru: furnizori, care nu primesc comenzi, pentru clienți care nu primesc produse sau servicii, pentru angajați care nu primesc salarii, pentru acționari care nu primesc dividente, etc. De altfel, o regulă esențială a acestor standarde, și care este adesea trecută cu vederea de cei care „dețin puterea”, o reprezintă faptul că „autoritatea”, adică puterea decizională, trebuie delegată corespunzător nivelului de răspundere. Asta înseamnă că, atunci când legea alocă răspunderea în sarcina organului de conducere atunci și puterea decizională trebuie să îi fie alocată tot acestuia. Un exemplu tipic de inegalitate între alocarea „răspunderii și exercitarea puterii decizionale” este acela în care acționarii negociază și stabilesc condiții de lucru sau de salarizare direct cu reprezentanții angajaților unei societăți, în condițiile în care contractul colectiv de muncă este un document care, potrivit reglementărilor, se încheie între reprezentanții sindicatului și organul de conducere al societății.

Cum se poate evalua alinierea la standard a unei companii?

Simona Fătu: Dovada alinierii la un standard ISO se face prin obținerea unei certificări furnizate de persoane acreditate în acest sens, în urma unui proces de verificare a conformității procedurilor și fluxurilor interne ale societății cu cerințele standardului.

Ce tări considerați că stau cel mai bine la aplicarea standardelor de guvernanță corporativă?

Simona Fătu: În primăvara acestui an, eu am intrat în boardul ecoDa – „The European Voice of Directors” cu sediul în Bruxelles, organizație care este o asociere a institutelor sau asociațiilor directorilor neexecutivi din 21 de tări europene și care reprezintă interesele a peste 50.000 de directori/administratori neexecutivi. Am avut, astfel, oportunitatea de a cunoaște reprezentanții celor 20 de institute membre, AAI fiind și ea membră a acestei asocieri, și de a înțelege preocupările lor actuale și de perspectivă și am constatat că există diferențe majore între temele de guvernanță care îi preocupă pe directorii din țările nordice versus cele din sud (cu mici excepții) și mai ales pe cei din țările Europei de Est. Astfel, focusul țărilor nordice se îndreaptă mai degrabă către subiecte și standarde legate de etică, tratamentul conflictelor de interese și sustenabilitate în timp ce preocuparile celor din sud și aici mă refer la tări precum Spania, Portugalia, Grecia, sunt legate mai degrabă de educația directorilor, în timp ce la țările din est am constatat adesea nevoia de înțelegere unitară a conceptelor specifice domeniului, de înțelegere a rolului pe care părțile componente actului de guvernanță înțeleg să îl exercite în acest proces. Constatarea de mai sus dublată de numărul mare de membri neexecutivi ai institutelor din țările de nord incluzând state precum Finlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca dar și a unor state dezvoltate precum Marea Britanie și Franța arată faptul că aceste țări au parcurs deja etapele de bază din domeniu și se pot lăuda cu faptul că au implementate standarde avansate de guvernanță atât în rândul companiilor mari, listate dar chiar și în rândul companiilor medii antreprenoriale.

BVB | Știri BVB

COMCM SA CONSTANTA (CMCM) (02/12/2022)

Desfasurare licitatie conform Hotarare AGEA 17.09.2022

FONDUL DESCHIS DE INVESTITII ETF BET PATRIA-TRADEVILLE (TVBETETF) (02/12/2022)

Notificare cu privire la numarul de titluri de participare aflate in circulatie

BRK Argint Turbo Short 23 (BKSLVTS4) (02/12/2022)

Tranzactionare valoare rascumparare in piata RVSP pe 02 si 05 Decembrie 2022

BRK Dow Turbo Short 34350 (BKDOWTSD8) (02/12/2022)

Tranzactionare valoare rascumparare in piata RVSP pe 02 si 05 Decembrie 2022