Update articol:

Sistemul de garanţie-returnare a ambalajelor, bazat pe o garanţie cu valoare fixă, va conduce la o pondere mai mare a ambalajelor de plastic pe piaţă (studiu)

  • Fechet: În ultimii ani am vorbit mult despre sistemul de garanţie-returnare, dar am făcut foarte puţin pe această zonă

 

Consumatorii din România vor prefera sticlele de plastic de volum mai mare în schimbul dozelor de aluminiu pentru aceeaşi cantitate de băutură, în cazul în care ţara noastră va opta pentru un sistem de garanţie-returnare (SGR) a ambalajelor bazat pe o garanţie în cuantum fix pentru orice tip de recipient, indiferent de cantitate şi material, arată studiul London Economics (LE), comandat de Asociaţia ALUCRO.

Rezultatele studiului au fost făcute publice vineri, în cadrul unui eveniment online cu participarea experţilor LE, reprezentanţi ai industriei aluminiului din Europa, reprezentanţi ai autorităţilor, retaileri, producători, reciclatori şi reprezentanţi ai societăţii civile.

Într-un sistem cu garanţie fixă cum este cel propus în România, unde pentru sticlele PET medii şi mari (peste 0,5 L) se va percepe aceeaşi garanţie ca în cazul dozelor de aluminiu individuale (0,50 lei), consumatorii vor avea tendinţa să înlocuiască pachetele de doze de aluminiu mici (sub 0,5 L) cu sticle PET mari pentru a cumpăra aceeaşi cantitate de băutură plătind o garanţie cumulativă mai mică şi diminuându-şi astfel considerabil pierderea în caz de nereturnare.

“Există, aşadar, riscul ca un SGR cu garanţie fixă să crească numărul ambalajelor de plastic în România, în pofida obiectivului asumat de reducere a plasticului de unică folosinţă. În mod contrar, în cazul unui SGR variabil, unde valoarea garanţiei pentru PET-urile medii şi mari ar fi mai mare, această tendinţă de consum ar fi descurajată”, se menţionează într-un comunicat al Alucro, remis, vineri, AGERPRES.

Realizat pe baza datelor culese în urma unui sondaj online în rândul consumatorilor din România în cursul anului 2021, pe un eşantion de 1.000 de adulţi cu vârste între 18-65 de ani, dar şi a unei analize comparative a SGR-urilor implementate la nivel internaţional, studiul evaluează impactul asupra structurii de consum, mixului de ambalaje şi ratelor de returnare pe care îl va avea un SGR fix comparativ cu unul variabil, din punct de vedere al cuantumului garanţiei percepute pentru fiecare ambalaj returnat.

Studiul menţionează că, în primii trei ani de implementare a sistemului, ratele de returnare ale ambalajelor sunt mai mari cu până la 8-9% în cadrul unui sistem de garanţie-returnare cu o valoare variabilă a garanţiei faţă de un SGR cu cuantum fix, iar în primii 5 ani de funcţionare a sistemului, numărul de sticle de plastic medii şi mari (> 0,5L) de pe piaţa din România va fi mai mare în cazul SGR cu cuantum fix al garanţiei, atât faţă de nivelul de referinţă fără SGR, cât şi faţă de SGR cu garanţie variabilă, determinând creşterea consumului de plastic şi un impact negativ asupra mediului, risipei alimentare şi sănătăţii publice.

“Ambele tipuri de SGR reduc numărul de sticle de plastic de pe piaţa din România în primii 5 ani de funcţionare, însă SGR cu cuantum variabil reduce mai mult numărul de sticle de plastic decât cel cu cuantum fix, ceea ce contribuie la reducerea utilizării ambalajelor de plastic de unică folosinţă. În ambele sisteme scade numărul dozelor de aluminiu de pe piaţă, însă în cazul unui SGR cu cuantum variabil scăderea este mai mică, un aspect important dacă ţinem cont de faptul că ambalajele de aluminiu sunt infinit reciclabile şi mai bine integrate într-un model economic circular decât cele de plastic”, arată studiul.

Acesta menţionează că, faţă de situaţia actuală, dar şi în condiţiile unui SGR cu rată variabilă, SGR-ul cu cuantum fix propus în România ar genera în 5 ani cu 21-26 milioane mai multe PET-uri mari vândute, comparativ cu nivelul de referinţă fără sistem de garanţie-returnare, cu 62-129 milioane mai multe PET-uri mari vândute faţă de SGR variabil.

În cazul unui sistem de returnare-garanţie cu rată variabilă, rezultatele în 5 ani modelate de studiu arată aşa: cu 70 – 138 milioane mai puţine sticle de plastic vândute, comparativ cu nivelul de referinţă fără SGR şi cu 63 – 130 milioane mai puţine sticle de plastic vândute, faţă de SGR fix, şi cu 69 – 121 milioane doze de aluminiu vândute, mai mult faţă de SGR fix.

În ceea ce priveşte impactul celor două modele de SGR asupra risipei alimentare şi a sănătăţii consumatorilor, studiul demonstrează, pe baza răspunsurilor oferite în cadrul sondajului, că un SGR cu garanţie fixă, care creşte consumul de sticle mari de plastic, va conduce şi la o mai mare risipă alimentară – 25% dintre respondenţi afirmând că aruncă între 10 şi 25% din conţinutul unei sticle PET de 2 litri, comparativ cu 17%, care au afirmat acelaşi lucru pentru dozele de aluminiu. Pe de altă parte, cantităţile mai mari cumpărate conduc la un consum mai mare, ceea ce poate avea consecinţe nefavorabile asupra sănătăţii publice pe fondul unor niveluri mai ridicate de incidente, afecţiuni, spitalizări şi chiar decese.

  • Fechet: În ultimii ani am vorbit mult despre sistemul de garanţie-returnare, dar am făcut foarte puţin pe această zonă

 

România a făcut foarte puţin în ceea ce priveşte sistemul de garanţie-returnare (SGR) şi, cu toate că de patru ani se vorbeşte despre implementarea sistemului, probabil că va mai trece ceva timp până când cetăţeanul va apuca să returneze prima doză sau primul PET, a declarat, vineri, Mircea Fechet, vicepreşedintele Comisiei pentru Mediu din Camera Deputaţilor.

“Consider că, în ultimii ani, am vorbit mult despre SGR, însă, din nefericire, România a făcut foarte puţin pe această zonă. SGR participă cu succes în atingerea ţintelor de mediu stabilite de Comisia Europeană şi funcţionează bine în zece state europene. Este cert că beneficiile pe care le aduce sunt pe toate planurile: îmbunătăţirea ţintelor care privesc colectarea ambalajelor de băuturi, un mediu mai curat, încasare de venituri, sănătate pentru cetăţeni. Totuşi, cetăţenii sunt cei care plătesc garanţia şi tot ei sunt cei care returnează ambalajul, ceea ce presupune o participare largă. De aici, nevoia de a avea o garanţie suficient de ridicată, astfel încât să facă cetăţeanul să returneze ambalajul, dar şi suficient de scăzută, încât să nu descurajeze achiziţia acelor băuturi. Deşi iniţial s-a considerat că o garanţie fixă, în valoare de 0,5 RON pentru toate ambalajele, îşi va face treaba, cel puţin pentru primul an de funcţionare al sistemului, HG-ul actual menţionează posibilitatea schimbării acesteia, către una diferenţiată. De altfel, şi în alte ţări s-a făcut trecerea de la o garanţie fixă către una diferenţiată şi, probabil, şi invers. În ceea ce priveşte implementarea sistemului, sunt patru ani de cand s-a decis implemntarea şi doi ani de când se lucrează la proiectarea lui, iar până când cetăţeanul va apuca să retuneze prima doză sau primul PET, probabil că va mai trece ceva timp având în vedere că termenul de implementare tocmai a fost amânat”, a spus Fechet.

El a adăugat că orice modificare substanţială trebuie evaluată cu responsabilitate pentru că miza este îndeplinirea obiectivelor de mediu pe care ni le-am asumat ca ţară membră, fiind deja în colimatorul CE pe acest subiect.

“Din nefericire, o mare parte din ambalajele din România sfârşesc încă la gropile de gunoi. Sunt încrezător că România va avea un sistem de garanţie – returnare funcţional şi modern”, a punctat Fechet.

Studiul London Economics s-a bazat pe reanalizarea studiilor deja existente cu privire la Sistemele de Garanţie Returnare (SGR), colectarea şi analiza unui set de date plecând de la performanţa unor indicatori în alte ţări care au implementat SGR, dezvoltarea şi analiza unui sondaj în România. Sondajul s-a derulat online, în cursul anului 2021, pe un eşantion reprezentativ de 1000 de persoane, cu vârste cuprinse între 18-65 de ani. Întrebările au sondat preferinţele de cumpărare în materie de băuturi în funcţie de ambalajul acestora, reacţia la schimbarea de preţ, intenţia de returnare a ambalajului.

Asociaţia Alucro, înfiinţată în 2010 la iniţiativa Can Pack România şi Asociaţiei Europene a Aluminiului, promovează exclusiv colectarea selectivă şi reciclarea dozelor din aluminiu în România. Din 2012 deţine licenţa programului european Every Can Counts care în prezent se derulează în 20 de ţări. Prin proiectele
implementate, Alucro îşi propune să contribuie la creşterea gradului de conştientizare al populaţiei privind reciclarea dozelor din aluminiu, contribuind astfel la creşterea ratei de reciclare a dozelor din aluminiu.

BVB | Știri BVB

ALRO S.A. (ALR) (27/06/2022)

Vimetco Extrusion prima bara extrudata intr-o noua linie automata

FONDUL PROPRIETATEA (FP) (24/06/2022)

Finalizarea ofertei publice de cumparare

TERAPLAST SA (TRP) (24/06/2022)

Desemnare agent de plata pentru dividende 2021

C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA (TEL) (24/06/2022)

Acceptare mandate membri provizorii Directorat